406 matches
-
oglinzii din dormitor, ca În fiecare zi pe la ora asta, punându-și gulerul nou de celuloid la cămașa albă nouă, storcându-și În palmă un bulgăre de pomadă de păr (cu miros de lămâie) și Întinzând-o pe proaspăta lui tunsoare Valentino. Și continua: ― Între timp, pân-atunci, așa-i că ne distrăm. Nici lui Lefty versurile nu-i spuneau mai nimic, dar melodia era suficientă. Îi vorbea lui Lefty de frivolitatea din epoca jazzului, de cocteilurile cu gin, de fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de la YWCA Îi tăiaseră Desdemonei cosițele de emigrantă. În mod obsesiv, așa cum zgândări o ruptură din fundul unui buzunar, băgă mâna sub pălăria pleoștită ca să-și pipăie creștetul tuns chilug pentru a treizecea sau a patruzecea oară. ― Asta-i ultima tunsoare, spuse ea din nou. (Și Își respectă jurământul. Din acea zi, Desdemona Își lăsă părul să crească, devenind un fel de Lady Godiva. Și-l ținea sub o plasă, Într-o masă enormă, și Îl spăla În fiecare vineri. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
un vampir, interpretat de moi, care e trimis la o școală pregătitoare pentru că părinții săi Înstăriți, dar teribil de nefericiți, trec printr-un divorț. Oricum, nu se prea Încadrează acolo, la școala cu internat. Nu poartă hainele potrivite. Nu are tunsoarea adecvată. Dar Într-o zi, după un chef cu multă bere, face o plimbare prin campus și este atacat de un vampir. Și - ăsta-i clenciul - vampirul fumează pipă. Poartă un costum de Harris Tweed. E Împuțitul de director, frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
echipei de fotbal? Nu. Prietenul meu stabil era veterinarul din cel de-al doilea război mondial, mort de inimă. Tipul meu era membrul unei loje masonice, care se mutase În Texas.) Costumul era doar o parte din noua mea identitate. Tunsoarea conta cel mai mult. Acum, În frizerie, Ed mă dădea cu peria. Pudra de pe perie se ridica În aer, așa că am Închis ochii. Am simțit cum mă Întoarce cu scaunul, apoi frizerul a spus: ― Bun. Gata. Am deschis ochii. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În acele toalete ale bărbaților mă dezamăgise. Mândrul falus nu se zărea pe nicăieri, doar săculețul scofâlcit, tuberculul uscat, melcul fără cochilie. Și mi-era o frică teribilă să nu mă prindă careva că mă uit. Cu tot costumul meu, tunsoarea și Înălțimea, de fiecare dată când intram În toaleta bărbaților, o voce din capul meu Îmi striga: ― Ești la bărbați! Dar la bărbați trebuia să fiu. Nimeni nu scotea o vorbă. Nimeni nu avea nimic de obiectat față de prezența mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Poate că într-un fel abstract, chiar a observat că arăt mai bine, dar cred că atunci când petreci mult timp cu cineva, e foarte greu să percepi vreo schimbare legată de dimensiuni. Ai observa imediat dacă și-a schimbat drastic tunsoarea, sau dacă poartă ceva ce nu poartă de obicei, dar greutatea este ceva ce observi rareori. Mai ales dacă ești bărbat. Cel puțin asta sper eu. Singura cale ca Ben să observe că Jemima a slăbit este dacă n-o s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
se supere. Ele nu contează. Intră în bucătărie să-și sune mama. ― Mamă? Bună, eu sunt. ― Bună! Ce mai faci, dragă? ― Sunt bine. Tocmai m-am întors de la coafor. ― Nimic prea drastic, sper? ― Nu prea a fost vorba de o tunsoare, dar mi-am deschis părul un pic. N-are rost să-i spun că m-am făcut blondă, n-ar face decât să mă dezaprobe și să-mi spună că e obraznic. ― Nu te-ai făcut blondă, Jemima? ― Nu tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Carson: ― De la...Ben WILLIAMS. Rămân cu gura căscată. ― Și nu e doar atât. ESTE ÎN LOS ANGELES! Și nu e doar atât: STĂ LA SHUTTERS ON THE BEACH! ― Știam eu, țip eu. Știam, la naiba, știam. I-aș recunoaște oriunde tunsoarea și spatele. Este aici, e chiar aici. Dă-mi telefonul! ACUM! La drept vorbind, tremurul, s-a înrăutățit, dar Ben e aici! Ben al meu! Dragostea mea! Aștept să mi se facă legătura de le recepție, rugându-mă să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sigur de asta. Deci ce-ar trebui să facă el acum ca să grăbească puțin lucrurile? Și cum rămâne cu fiica ei cea mărunțică? Ce surprins fusese când aflase că Esmé avea doisprezece ani. Arăta de opt ani, o elfișoară cu tunsoarea ei băiețească, tricoul roz și blugi. Avea Încă un trup de copil, nici urmă de adolescență incipientă. Dar la doisprezece ani putea să-și poarte singură de grijă, un obstacol În minus În calea dorinței lui de a primi mângâierile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
e. Pe lângă faptul că vorbea fluent mandarina, Lulu spunea că știe și Jingpo, Dai, cantoneză, shanghaineză, japoneză și birmaneză. „Meine Deutsche, ach“, continuase ea autoironizându-se Într-un mod plin de umor și de greșeli, „ist nicht sehr gute“. Avea o tunsoare scurtă, Îndrăzneață. Purta ochelari moderni, cu rame mici În formă de ochi de pisică, stil retro anii ’50, foarte la modă. Era Îmbrăcată cu un sacou cafeniu din catifea reiată, pantaloni kaki și un pulover negru pe gât. Părea Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
permiteți să prezint pe domnul Maung Wa Sao. Și iată-l, un tânăr zvelt de douăzeci și șase de ani, Îmbrăcat cu o cămașă albă fără guler și pantaloni sport de culoare Închisă, cu părul negru și strălucitor și o tunsoare cuminte, și ochi absolut minunați: expresivi, buni, inteligenți și plini de Înțelepciune. Se adresă noului grup pe care-l lua În primire: Vă rog, prefer să-mi spuneți Walter. 6tc "6" Salvând peștii de la Înectc "Salvând peștii de la Înec" C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
criminali. În săptămâna cu atacul sau în următoarea, doi detectivi au venit la mine, au intrat în casă și am fost supus unui interogatoriu. Unul din ei s-a uitat lung la fața mea și m-a întrebat: «De când aveți tunsoarea asta?» După ce am termiant de trecut în revistă evenimentele din ziua respectivă, m-au întrebat: Nu cumva ați văzut pe vreunul din oamenii ăștia în ziua atacului?» și mi-au arătat două porterete robot. Unul semăna cu mine. Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
acceptau să fie omiși. Sammler puse a doua găleată sub țeava curgătoare. Wallace se dusese să o golească pe prima prin lucarnă, Întorcându-se cu mâini murdare și ude, cu pieptul dezgolit, cu perii scurți negri aranjați simetric ca o tunsoare clericală. Brațele Îi erau lungi, umerii albi, frumos formați fără nici un scop. Și cu o anumită cădere a gurii, zâmbind către sine, transmițându-i lui Sammler ca și Înainte impresia mamei despre băiatul grațios, țeasta mare și gâtul lung de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din spatele lui. Până și imaginea ei reflectată era micuță. Părul negru i se arcuia într-un onduleu peste ochiul stâng, oprindu-se abrupt în dreptul bărbiei, acolo unde era retezat în linie dreaptă, ca malul unei ape. Jina nu-și schimbase tunsoarea de paj încă din liceu, se îmbrăca în același gen de pantaloni mulați și purta aceleași tricouri bărbătești largi. Și asta nu pentru că se opunea schimbării; ce femeie normală de treizeci și doi de ani, care-a fost măritată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
chiar când taxiul trimis de la aeroport a oprit în fața blocului. Când au ajuns la Jina, l-au găsit pe Danny așezat pe iarba din față casei. Un băiat musculos, de două ori cât Danny, stătea sprijinit de stejarul din curte. Tunsoarea la modă - părul scurt pe ceafă și lung pe calotă - îi acoperea ochii acestuia din urmă. Jina a coborât treptele verandei și-a aruncat o privire agitată către invitat. El e Charlie, a anunțat ea. Tocmai s-a mutat înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Jina la spital, Mike era deja plin de sânge, iar pielea i se făcuse de găină; n-a contat că Jina era o necunoscută - de data asta, Mike se aruncase complet în acțiune. Bărbatul i-a observat pistruii de pe nas, tunsoarea de copilaș și mâinile micuțe și s-a simțit aproape imponderabil, deconectat de orice mai exista în încăpere: singura lui legătură era cu ea. Jina a crezut că Mike a rămas cu ea din bunătate, dar adevărul era că bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să îmbătrânească. Jina cea din fața lui era cu câteva kilograme mai grea decât soția lui cea fâșneață, iar în păr avea șuvițe cărunte. Era îmbrăcată cu aceleași haine largi și confortabile de care își amintea Zach și nu renunțase la tunsoarea copilărească, în stil paj. Femeia asta arăta ca Jina. Nu era deloc palidă și transparentă, ci avea pe față o roșeață furioasă. Nu era nici pe departe diafană, ci strângea din pumni, iar piciorușul îi bătea pământul din cauza nervilor. Nenorocitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
crep, ținându-și aruncat pe umeri paltonul negru cu guler de vulpe, mica ei mândrie, nerostită. Părea ușor întinerită, poate culoarea și croiala rochiei, poate părul tuns scurt, care în curând va fi o modă (trecătoare ca orice modă), după tunsoarea Anei Pauker, personalitate politică a vremii pe atunci, poate numai zveltețea surprinzătoare, mlădierea trupului care-și refuza vârsta, sau altceva inefabil ce scapă observației, așa cum, se întâmplă adesea față de ființa unei femei. - Vi le-am adus de Anul Nou, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pildă, poate rămâne nepedepsit. În schimb, pentru lichidarea adversarilor de opinie se vor inventa infracțiuni, dictatura va opera în plin. Se va instaura teama, aceasta va schilodi societatea, să ții minte, dumneata ești tânăr.” Își trecu mâna prin părul cu tunsoare romană. Domnia iraționalului! încheie. Profitând de căldura și sinceritatea vorbirii lui îi cerui permisiunea de a-l conduce până acasă. Îmbătrânise, într-adevăr, parcă peste noapte omul cu fața de efigie romană se afla confruntat, așa cum n-ar fi crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
mâna ei dreaptă, strecurată sub mine, îmi apăsa omoplații, iar cu cea stângă se juca în păr. - De ce purtați plete, domnule judecător? Nu că v-ar sta rău, poate dimpotrivă, dar e neobișnuit pentru funcția dumneavoastră, și-apoi o asemenea tunsoare e foarte rară, în orașul nostru aproape că lipsește. - E o chestiune de mentalitate, care dacă nu concordă cu a majorității, se spune că este excentrică - și așa este! - dar mie nu-mi pasă. Aduceți-vă aminte de moda veacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
unul dintre trepădușii săi devotați. El, marele om, se află de obicei într-un avion particular, care-l poartă spre vreun studio din Coreea de Nord sau Vanuatu pentru a tunde vreun star de cinema la locul de filmare. (De menționat, însă: tunsorile gratuite sunt super, dar, cu riscul de a părea nerecunoscătoare, uneori am senzația că seamănă puțin cu controalele ginecologice regulate ale prostituatelor de lux. Deși pare o dovadă de grijă, e doar pentru a se asigura că fetele își fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
senzația că seamănă puțin cu controalele ginecologice regulate ale prostituatelor de lux. Deși pare o dovadă de grijă, e doar pentru a se asigura că fetele își fac treaba ca lumea. La fel și eu, n-am de ales în privința tunsorilor. E obligatoriu să mă tund și n-am dreptul să mă pronunț: trebuie să arăt la modă. De obicei, sunt niște tunsori pretențioase și înfoiate, care îmi frâng inima. McArthur a pus stăpânire pe sufletul meu, ceea ce e destul de nasol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
se asigura că fetele își fac treaba ca lumea. La fel și eu, n-am de ales în privința tunsorilor. E obligatoriu să mă tund și n-am dreptul să mă pronunț: trebuie să arăt la modă. De obicei, sunt niște tunsori pretențioase și înfoiate, care îmi frâng inima. McArthur a pus stăpânire pe sufletul meu, ceea ce e destul de nasol. Dar să pună stăpânire și pe păr...) Oricum, după această vizită, Rachel a început să dea telefoane și le-a spus tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
din tinerețe, schelete îmbrăcate sinistru ascunse în dulap, dar perioada pe care am petrecut-o eu rătăcind pe câmpiile modei a durat aproape un deceniu. Și am renunțat să mă duc la coafor după ce am plecat de acolo cu o tunsoare à la Cindi Lauper. (Anii optzeci, nu pot să-i învinovățesc, nu știau ce fac.) Dar fustele cu franjuri și cioburi de oglindă și părul vâlvoi au fost o nimica toată în comparație cu valurile de șoc ale poveștii cu biletul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
unei soții-trofeu pentru Franklin - un băiat slăbuț cu ochi alunecoși, care poartă blugi cu talia indecent de joasă, lăsând să se vadă un abdomen subțire, arcuit. Are părul șuvițat în nuanțe de bej, argintiu și galben ca mierea și o tunsoare trăsnită, cu țepi, pe care și-o face la Frederic Fekkai. Nu lucrează, probabil pentru că îi ia atâta timp să-și îngrijească părul. Franklin îi finanțează toată ferchezuiala, dar uneori Henk lipsește nopțile de acasă și merge în oraș să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]