554 matches
-
mănăstiri dorește să viețuiască, dar nici nu vrea să audă de înapoierea daniei făcute... „El să n-aibă treabă la acele vii, nici grădini, să fie călugării din... Sfântul Sava tari și puternici... și dacă ar voi el să-i turbure, ei să aibă a-l pedepsi și alunga de acolo”. Bietul Macarie! Din stăpân de vii și de grădini a ajuns să fie pus pe fugă dacă se apropie de ele... Asta vine cam așa, fiule: „Unde nu-i cap
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
automobilul zvâcni ca un alergător de cursă. Grigore se uita după el și nu vedea decât o mână mică plutind în aer, deasupra capetelor, ca o turturică albă. Pe când mașina se depărta vertiginos, împroșcînd până-n marginile uliței vârtejuri de apă turbure cu bucăți de noroi, tânărul Iuga auzi deodată un glas mînios: ― Fire-ar al dracului! Baba Ioana, care venea pe marginea uliței, era numai noroi din cap până-n picioare și-și scutura hainele bombănind. Din jos se apropia Anghelina lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acuma mai negru. În hol razele lunii se zvârcoleau neputincioase. Ajunse bâjbâind în deschizătura verandei unde erau câteva fotoliuri și mescioare. Își pipăi un jilț și se așeză încet, cum și venise, parcă i-ar fi fost teamă să nu turbure somnul celorlalți. Ședea cu spatele spre peretele care-l despărțea de iubirea lui. In față, pieziș, prin sticla albastră, îl privea discul enorm, speriat și curios al lunii. Tăcerea, mai mare aici decât în dormitorul lui, îi făcea bine ca
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
auzi numai glasul inimii și se apropie cu brațele întinse, recunoscătoare: ― N-am să te deranjez... Mă mulțumesc numai să te privesc cum scrii, să fiu aici cu tine... ― În orice caz... Glasul lui Titu se schimbase. Apropierea ei îl turbura. Nici nu putu sfârși. Îi cuprinse amândouă mâinile și le strânse la inimă. Apoi, fără trecere, îi scoase haina în timp ce ea însăși își lepăda căciulița. Întunericul se infiltra nesimțit în casă. Lucrurile luau înfățișări mai rotunde, își pierdeau contururile, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca din exploatarea lor să vă creați merite și popularitate... Degeaba, prima impresie nu mă înșeală pe mine niciodată. Bine te-am văzut eu și te-am judecat de când am făcut greșeala de te-am adus în sat, ca să-mi turburi viața bieților oameni! ― Vă rog să credeți, domnule Iuga, că eu... zise învățătorul cu un involuntar zâmbet de supunere. Pe Miron îl sâcâia eternul "domnule Iuga" care i se părea sfidător. Îi reteză vorba mai energic: ― Destul! Eu nu discut
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
excepțională și primejdii excepționale și iminente. El le simțea, și le vedea, și le auzea. A le păstra pentru dânsul și a le ascunde ar fi fost neleal față de omul care, printr-un gest, ar putea să înlăture miasmele ce turbură văzduhul, să restabilească încrederea și răbdarea până la o soluție mai trainică. Pleca acuma dezamăgit de sine însuși, nu de Miron Iuga. Își blestema neputința de a-i fi lămurit ceea ce în sufletul său era atât de limpede. Transformate în fraze
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
apucase a închide gura, continuă acum înfuriat: ― Apoi tălică se vede că tot spre ciocoime tragi, d-aia n-ai simțit în suflet și nu te doare când ne bate pe noi! Busuioc mirosi o dogoreală din grămada de țărani turburați. Deși adineaori i se părea caraghios să se zbuciume niște oameni în toată firea pentru că, pe bună dreptate, a fost tras nițel de urechi un copil cunoscut de toți ca cel mai deșucheat din sat (cîte zile amare i-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
idioată pe care Harold ― prost și fanatic ca orice eurasian ― o făcea femeilor bengaleze, mi-am dat îndată seama că ceva mai adânc leagă încă amintirea Maitreiyiei de gândurile sau dorurile mele. Lucrul acesta m-a amuzat și m-a turburat totdeodată. Am trecut în odaia mea, încercînd automat să-mi desfund pipa. Nu știu ce-am mai făcut după aceea, pentru că întîmplarea nu se află notată în jurnalul meu de-atunci, și nu mi-am adus aminte de ea decât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
frumoasă. În odaia mea din Wellesley Street s-a mutat o familie da anglo-indieni sărmani; el, tânăr, aduce fetițe de școală în odaie și le pipăie în fața nevestei, însărcinată în ultima lună, care îi spune: ― Jack, iar ai să te turburi... În timp ce noi vorbeam prostii, veni, ingierul, care îmi strânse mâna cu căldură și mă mîngîe pefrunte, privindu-mă lung. I-l prezentai pe Harold, care-i spuse obraznic: ― Încântat să vă cunosc, mr. Sen. ― Alln, ai întrecut măsura lucrind. de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu seriozitate, pe buzele Maitreyiei flutură un imperceptibil zâmbet de ironie, de sălbatec sarcasm, pe care anevoie l-ai fi crezut aievea pe fața aceea atât de inocentă și înspăimîntată. Mă întrebam atunci puțin mâniat de stângăcia mea, ce mă turbură în prezența acestei fete, care nu are nimic fascinant, pe care n-aș putea-o iubi niciodată, cu care mă voi întîlni sporadic și inutil. ― Când veniți la noi, domnule Allan? Glasul ei sună straniu, și cei trei întoarseră capetele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
tata. N-ați observat? ― Ei și, ce are a face? ― Cum, asta e indiferent? Chabù are să se mărite mai greu, pentru că e mai neagră și va trebui să i se dea mai mulți bani... Spunând asta, se roși și se turbură toată. De fapt, și eu eram destul de încurcat, căci acum știam mult mai mult despre căsătoria indiană decât știam pe vremea vizitei lui Lucien și înțelegeam cât e de penibil pentru o fată indiană să vorbească despre asemenea târguri. Norocul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ispitea mai mult faptul ei, ceea ce era sigilat și fascinant în viața ei. Dacă mă gândeam adesea la Maitreyi, dacă în jurnalul meu din acei timp se găsesc notate o seamă din cuvintele și întîmplările ei, dacă, mai ales, mă turbura și mă neliniștea, aceasta se datora straniului și neînțelesului din ochii, din răspunsurile, din râsul ei. Este adevărat că spre fata aceasta mă simțeam atras. Nu știu ce farmec și ce chemare aveau până și pașii ei. Dar aș minți dacă n-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
goale. Îi spusei că mă duc să mă plimb prin parc și să-mi cumpăr tutun. ― Poți trimite pe servitor să cumpere tutun. ― Și eu ce să fac? întrebai. ― Dacă vrei, vino sus să stăm de vorbă... Invitația aceasta mă turbură mult, pentru că, deși puteam circula liber prin toată casa, nu fusesem încă niciodată în odaia Maitreyiei. Ajunsei acolo într-o clipă. Mă aștepta la ușă, cu o față obosită, ochii rugători și buzele straniu de roșii. (Amănuntul acesta m-a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
da ca într-un poem din Tagore, pe plajă, în început de furtună. Literatură." " Patima crește, delicios și firesc amestec de idilă, sexualitate, prietenie, devoție. Când stau lângă ea pe covor, cetind împreună, dacă mă atinge, sunt excitat și mă turbur nebunește. Știu că și ea e turburată. (Notă. Nu e adevărat. Maitreyi n-a simțit niciodată patima în timpul acela.) Ne spunem multe prin literatură. Câteodată ghicim amândoi că ne vrem. (Notă. Inexact; Maitreyi era câștigată numai de joc, de voluptatea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întîlnesc pe Maitreyi, prefăcîndu-mă că mi-e teamă, că sunt îndrăgostit nebun etc. Mi-a vorbit azi-dimineață aproape forțîndu-mă s-o primesc în camera mea. Intimitatea aceasta cu o indiană e ceva nemaipomenit. Nici eu nu știu cum s-o sfârși. Mă turbură, mă fascinează, dar nu sunt îndrăgostit. Mă amuz numai." "Neașteptată volte-face din partea Maitreyiei. Eu mersesem prea departe, simulând o devoție de copil (credeam că acesta e drumul către inima oricărei indiene). Dar Maitreyi nu e numai o fecioară indiană, ci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
legată de mine. Iar dacă am rămâne singuri 24 de ceasuri, mi s-ar da fără șovăire. Dar de ce mă insultă, pentru Dumnezeu? De ce îmi spune că îi repugnă dragostea comună? Este altceva mai bun?" "Nici o femeie nu m-a turburat atâta. Suferința mea senzuală e un blestem, în aceasîă lună aridă, cu atâtea lucrări pe cap. Să fie, oare, misterul trupului ei? Mă îndoiesc; mă turbură orice conversație care îmi insinuează primejdia, adică unirea mea cu Maitreyi, care se pune
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că îi repugnă dragostea comună? Este altceva mai bun?" "Nici o femeie nu m-a turburat atâta. Suferința mea senzuală e un blestem, în aceasîă lună aridă, cu atâtea lucrări pe cap. Să fie, oare, misterul trupului ei? Mă îndoiesc; mă turbură orice conversație care îmi insinuează primejdia, adică unirea mea cu Maitreyi, care se pune la cale. Știu că sunt în primejdia aceasta. Am atâtea probe zilnice. D-na Sen, îndeosebi, mă covârșește cu simpatia-i maternă. Inginerul mă numește "copilul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
atât de înnebunit eu. M-am mulțumit să-i strâng și să-i mușc brațul. Mai mult n-am vrut. Mi-e teamă, mi-e spaimă de mine. (Notă. Maitreyi n-a fost o clipă excitată, cum credeam eu. O turbura numai atitudinea mea. Ea voise să se joace, iar eu ajunsesem mult mai departe.) Maitreyi e o fată rară; dar soție nu va fi tot atât de mediocră ca oricare alta? A venit mai târziu, spre seară, cu acel admirabil șal stacojiu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dormit deloc, îmi răspunse calmă. M-am gândit că e timpul sî pleci din casa noastră. De aceea te-am și chemat... Încercai s-o întrerup, dar Maitreyi avu un gest de desperată implorare, și o lăsai să vorbească, din ce în ce mai turburat și mai surprins de cele ce ascultam. Vorbea jucîndu-se cu condeiul pe o coală de hîrțje, fără să mă privească, desenând și ștergând, scriind rânduri pe care nu le puteam ceti, făcând semne și figuri pe care nu le înțelegeam
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ca să-i spun câte greșeli făcuse în biletul de aseară, dar mi-am surprins josnicia acestui humor și am tăcut. Nici vreme de reflecții melancolice nu aveam. Maitreyi îmi spunea lucruri pe care nu știam cum să le cred. Mă turburau și mă surprindeau, jicnindu-mă și în orgoliul, și în certitudinea mea. Niciodată nu o ascultasem vorbind atât de mult singură, fără să schimbe subiectul, fără să mă întrebe, fără să aștepte răspuns sau comentarii. Parcă ar fi vorbit într-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă iubească veșnic numai pe mine. O ființă care iubește întruna, pe oricine; poate fi chin mai insuportabil pentru un amant? Mi-o închipuiam goală și adolescentă, încleștîndu-se de pom cu toată nebunia pasiunii ei. Era o imagine care mă turbura, mă irita, căci mi se părea că voluptățile cunoscute de ea atunci nu i le voi putea dărui niciodată eu, nici nu le voi putea șterge. Era altfel de dragoste unirea aceea cu frunzele și cu ramul. M-au torturat
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
conving că aceasta nu înseamnă nimic. Maitreyi mă privea fix, strîngîndu-mi mâinile, căutând parcă în certitudinea mea un sprijin. ― Trebuie să ne logodim înainte de a-i spune lui baba. El este acum bolnav, e greu să-i spunem, îl va turbura mai mult. ― Dar nu suntem noi logodiți de atâta vreme? mă mirai eu. Nu mi-ai dat ghirlanda și nu te-am strâns în brațe? ― Acum ne-a văzut Khokha, îmi explică Maitreyi, uitîndu-se în toate părțile cu teamă. Trebuie
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ea, în pat, departe de atingere, ținîndu-i numai mâna, și se retrăgea simplu, ca pentru o clipă de odihnire. Când rămâneam pe gânduri, ea se încolăcea lângă pernă, îmbrațișînd-o, și închidea ochii, ca și cum mi-ar fi cerut să n-o turbur. Descoperisem o lampă mică, de noptieră, pe care o puneam înapoia jețului, acoperind-o cu șalul ei, și care ne dădea în odaie o lumină umilă, în care formele ei se rotunjeau și se bronzau. Maitreyi nu putuse suporta multă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Se ținuseră discursuri, fusese masă îmbelșugată pe terasă, și Maitreyi primise numeroase cadouri, mai ales cărți. Numai în dimineața zilei de naștere, cineva trimisese un buchet imens de flori, cu un plic, și, când Maitreyi a văzut scrisul, s-a turburat toată și a cetit repede scrisoarea, te-mîndu-se neîncetat să nu o surprindă cineva. Auzind pași pe scară, a intrat repede în odaia mea și mi-a dat scrisoarea: ― Ascunde-o în birou și vezi să n-o ia nimeni. Am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
primit ordin să ducă mașina la garaj. Peste câteva minute întîlnii pe Lilu pe coridor. Îmi spuse că d-na Sen nu mai lasă nici pe Maitreyi, nici pe Chabù să iasă la Lacuri. Toate acestea mi se păreau foarte turburi; și mă înciuda misterul, mi se părea că mi se ascunde un adevăr de care am absolută și neîntîrziată nevoie. Am încercat s-o întîlnesc pe Maitreyi, fără să izbutesc, și atunci am rămas în odaia mea, muncit de gânduri
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]