564 matches
-
trădările, dezamăgirile, slăbiciunea nu izbutesc să-mi alunge dragostea de viață și accesele copilărești de fericire”, spune părintele Nicolae de la Rohia la întrebarea: „Cu ce sentimente priviți dv. Verbul a muri? - pusă de Nicolae Băciuț, după ce-l citează pe Daniel Turcea cu inspiratul vers: „Știu, vom muri, dar câtă splendoare”. În privința conceptului de moralist - Nicolae Steinhardt dă următoarea explicație: „-- Scriitorul nu are a fi moralist. Ferească-l Dumnezeu de una ca asta! Alta e menirea lui: să iște în mintea și
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Ca „viteji panduri”,nu niște prunci. Pandurii cu turcii s-au luptat, Sus, pe dealul Oltului,la noi. În joc, noi cu toții am jurat, Să-nvingem pe „turcii” în război. Atunci noi eram bravii panduri, Și-n strada vecină erau turci. Înarmați cu pietre și „vrejuri”, Viteji am pornit spre bieții prunci. Și-apoi cu capetele sparte, În grabă la spital am fost duși, Dar nimeni nu ne-a dat dreptate! Iertare să cerem, am fost puși. În noapte gândurile-mi
ÎN GÂND CU TINE FRATE,DRAG! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370924_a_372253]
-
prea departe până în stația de autobuz, așa că am mers pe jos o bucată din drum observând cât erau de aprovizionate magazinele, aprozarele cu tarabele lor la stradă pe trotuare, care mai erau prețurile etc. Majoritatea patronilor din acea zonă erau turci, cum tot turci locuiau și în apartamentul de deasupra lui Radu. Odată ajunși în centru, ne-am continuat plimbarea, de data aceasta pe lumină. Nu știai încotro să-ți îndrepți privirea. Totul era deo măreție incomensurabilă. Clădiri pe ale căror
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Octavian Goga, Panait Cerna, Vasile Militaru, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Bartolomeu Valeriu Anania, Adrian Maniu, Ioan Alexandru, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, G. Tutoveanu, Magda Isanos, Ștefan T. Nenițescu, Daniel Turcea, Leonida Lari, Zoica Lațcu, Traian Dorz, George A. Petre, Mircea Dem. Rădulescu, George Gregorian, Al. T. Stamatiad, ale unui număr de 23 poeți contemporani: Cezarina Adamescu, Aurel Anghel, Elena Armenescu, Dan Bodea, Radu Botiș, Anne Marie Bejliu, Geo Călugăru, Galina
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Octavian Goga, Panait Cerna, Vasile Militaru, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Bartolomeu Valeriu Anania, Adrian Maniu, Ioan Alexandru, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici, Grigore Vieru, G. Tutoveanu, Magda Isanos, Ștefan T. Nenițescu, Daniel Turcea, Leonida Lari, Zoica Lațcu, Traian Dorz, George A. Petre, Mircea Dem. Rădulescu, George Gregorian, Al. T. Stamatiad, cât și un număr de 23 poeți contemporani: Cezarina Adamescu, Aurel Anghel, Elena Armenescu, Dan Bodea, Radu Botiș, Anne Marie Bejliu, Geo Călugăru
LANSAREA ANTOLOGIEI POEŢI ROMANI SLAVIND DUMNEZEIREA, COORD. ELENA ARMENESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354057_a_355386]
-
deveni soldați, fie pentru alte slujbe considerate necesare imperiului otoman. A fost eliberat și s-a stabilit în apropierea Constantinopolului unde a învățat sculptura în lemn, gravura și broderia. Cunoștea limba turcă, arabă și slavonă. Deși a trăit în mediu turcesc un număr apreciabil de ani, sufletul său nu s-a lipit de islam și a rămas devotat credinței moștenite de la moșii și strămoșii săi. A fost adus în Țara Românească de Constantin Brâncoveanu în jurul anului 1690. Aici a învățat meșteșugul
SFÂNTUL IERARH ANTIM IVIREANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352629_a_353958]
-
care pășeau pentru prima dată pragul unui așa grandios castel, regretând că din cele 160 camere, nu puteau vizita decât câteva, fiind fascinați de măreția și bogăția exponatelor din Sala de Arme, Sala de Teatru sau Sala de Muzică, Salonul Turcesc sau Cabinetul de lucru al regelui Carol I. După ce au ieșit din Castel, plimbându-se prin grădină, admirând fântânele și statuile, făcând schimburi de impresii asupra celor văzute, s-au hotărât să viziteze și Pelișorul, merita efortul de a mai
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
în dragostea aprinsă de Dumnezeu, de la Care și prin Care au primit înapoi și făptura în dragoste și în slujire. În ei frumusețea lui Dumnezeu a biruit frumusețea lumii, înfrățind și întregind totul. Știu, vom muri, dar câtă splendoare (Daniel Turcea). Dar ce înfățișări ia însingurarea la oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu este bună pentru toată lumea, numai în chip teoretic. Există o predanie a însingurării chiar în lumea mirenilor. De la primele generații creștine, nedespărțite în mireni și monahi
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
ultimii dându-i numele de Beli-Gorod. În cele din urmă, trecând la moldoveni, aceștia îi dau numele de Cetatea Albă. În anul 1484, Baiazid, fiul lui Mahomed al II-lea, respinge oastea lui Ștefan cel Mare și cucerește Cetatea Albă, turcii denumind-o Ak-Kerman (Piatra Albă). În anul 1812, în Basarabia trăiau peste 350.000 de locuitori, iar dintre aceștia doar 30.000 erau străini. Astăzi, populația este de peste 3,5 milioane și trăiesc aici, alături de români, și ruteni, bulgari, germani
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
saku „soare“ în kaddo, sakita „soare“ în wichita (ambele amerind.) și chiar sak „soare“ (vezi lista). Ungurii zic rácsap, după noi cf. ainian čup „soare“, ér cf. armean ar „soare“, üt cf. sum. Utu; lovitură e szurás de la sura „soare“. Turcii zic vurmak „a lovi“, unde vur se compară cu vera pomenit s.v. sus (verus, veredus, verna, veru etc.) cf. și vula / *vura în figiană. Pentru engl. hit „a lovi“ propunem abhaz Hayt „soare“, hottu „soare“ (dravid.), hi „soare“ în japoneză
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
la hotare, Până domnul dintre vise, domnul tău, Ștefan cel Mare, Va uni țara lui dragă precum pofta ce-a poftit, Precum dragostea lui sfântă pentru tot ce a iubit. Brâncovenii mor de bardă că n-au vrut să se turcească Asta-i țara lor cea sfântă, mândra Țară Românească, Horia, Crișan și Cloșca dorm în Munții Apuseni, Avram Iancu la-mpăratul a cerut dreptate ieri, El e viu, trăiește încă și coboară la câmpie Ca să ne apere glia de barbari
UNDE SUNTEŢI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359931_a_361260]
-
de câteva reguli elementare ale limbii și, pentru ,,a epata”, o folosesc ca pe o bagatelă. Poporul nostru a trecut prin istorie greu, dar a reușit să salveze de la pieire limba. Am stat sub turci, dar limba nu s-a turcit, sub fanarioți, dar limba nu s-a grecizat, sub ruși, dar limba nu s-a rusificat, am avut influențe franceze, dar limba nu s-a franțuzizat,a luat de la fiecare ce i-a trebuit și și-a văzut mai înainte de
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
agni, limba niger-congo. Rușii au Rojdestvo “naștere”, Nașterea Domnului dar a naște e roj- iar același cuvânt înseamnă soare în kurdă. Verbul a naște e în legătură cu astrul diurn. Cf. i-e *gnasko, de unde gr. genesis se compară cu soarele actual turcesc gunes, szul la unguri cu sol latin, tc. dogmak cu daga, soare în cercheza. Lat. nasco a pierdut pe g inițial. Să se observe că termenul craca fundamental în Crăciun e în legătură cu soarele, cercul, roată, cârci, cârcel, disc cum am
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în formă hibridă strămoșească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, așa temeinic au făcut-o”. Demnitatea noastră constă în a ridica mereu gura zvântată iar ei reîncepeau: ne zvântam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni, și așa mai departe, la nesfârșit. „Apoi ne-
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
important l-a constituit apariția în 1996 a ''Dicționarului tătar - turc -român'' cu 10 500 cuvinte, realizat de Kerim Altay. De asemenea, limba tătarilor a fost subiectul unei teme de licență la Facultatea de Litere Constanța, susținuta de Omer Ozgean. Turcii Numărul estimat al turcilor din România este de 29. 080, ceea ce reprezintă 0,13% din populația țării. Aceștia trăiesc în județul Constanța (majoritatea), dar și în Tulcea, București, Călărași, Brăila. Repere istorice Prima consemnare documentară a prezenței stabile a unor
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
o poveste muzicală de Crăciun cu colinde străvechi interpretate de strana bisericii Sf. Ilie - Rahova din București. Povestea este completată de actorul Sever Bârzan care aduce câteva dintre cele mai frumoase creații semnate de Eminescu, Radu Gyr, Valeriu Gafencu, Daniel Turcea. Joi, 24 decembrie, de la ora 22.30 (în simulcast la TVR HD) - Credo.Ediție specială. Transmisiune directă de la Catedrala San Pietro din Vatican a Liturghiei pontificale a Sărbătorii Nașterii Domnului Joi, 24 decembrie, de la ora 0.30 - Dorința de Crăciun
Crăciun Fericit la TVR2! () [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
2008), de Nicolae Manolescu, nu se poate să nu fi observat că sub fotografiile multora dintre scriitori era inscripționat „Foto: I. Cucu”. Sunt de amintit: Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Petre Stoica, Leonid Dimov, Mihai Ursachi, Daniel Turcea, Alexandru Ivasiuc. Eticheta „Foto: I. Cucu” se găsește și în paginile altor sinteze de bază ale istoriei literaturii române, printre care „Dicționarul general al literaturii române” (coordonat de Eugen Simion). Al doilea dintre cele trei volume proiectate în rama de
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
care pășeau pentru prima dată pragul unui așa grandios castel, regretând că din cele 160 camere, nu puteau vizita decât câteva, fiind fascinați de măreția și bogăția exponatelor din Sala de Arme, Sala de Teatru sau Sala de Muzică, Salonul Turcesc sau Cabinetul de lucru al regelui Carol I. După ce au ieșit din Castel, plimbându-se prin grădină, admirând fântânele și statuile, făcând schimburi de impresii asupra celor văzute, s-au hotărât să viziteze și Pelișorul, merita efortul de a mai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
Gura Humorului. Cea mai completă și plăcută relatare referitoare la nașterea ei am apreciat că aparține lui Ion Neculce. Într-un fragment al lucrării „O samă de cuvinte” din „Letopisețul Țării Moldovei” cronicarul menționează următoarele: "Ștefan-vodă cel Bun, bătându-l turcii la Războieni, au mersa să intre în Cetatea Neamțului. Și fiind mumă-sa în cetate, nu l-au lăsat să intre și au dzis că pasărea în cuibul său nu piere. Ce să se ducă în sus, să strângă oaste
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
detesta, în numele unui elitism discutabil, șansa de a încerca să înțelegem ce anume ordonează acest univers aproape paralel din care ne tragem? În Aferim!, dincolo de genialitatea generală a filmului, mi-a atras atenția coloana sonoră în care se disting ritmurile turcite de meterhanea (muzică turcească în care predominau tobele), un anume pattern de percuție pe care îl recunoști în aproape orice manea. Ce tradiție! Mi-am adus aminte că Dimitrie Cantemir, un soi de Vaclav Havel al vremurilor lui, este bine
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
ani cu mama ei. Erau și voluntari de 60-70 de ani. Ca nații, erau mulți germani, olandezi, suedezi, norvegieni, francezi, spanioli, portughezi, americani mulți, englezi, chiar și turci (curios, pentru că turcii nu aveau faimă bună din cauza traficului cu refugiați, dar turcii din alte zone vedeau lucrurile altfel). Am cunoscut și o fată din Noua Zeelandă. Spre finalul șederii mele au venit oameni din Serbia și Ungaria. Eu am fost singura româncă. O zi neobișnuită? Ar fi ziua petrecută în port când am
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
condusă de Niculae Stoian) și „Amfiteatru” (redactor șef Ion Băieșu). Aici îi cunoaște pe cei mai mulți dintre scriitorii pe care istoria literară i-a arondat ulterior „Generației '60”: Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Octavian Stoica, Dumitru Dinulescu, Daniel Turcea, George Țărnea ș.a., unii dintre ei fiindu-i și colegi de facultate. 1968: Este angajat cu ½ de normă pe postul de șef al subredacției București a revistei „Viața studențească”. Tot în acest an primește Premiul pentru poezie ale revistelor „Viața
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
care pășeau pentru prima dată pragul unui așa grandios castel, regretând că din cele 160 camere, nu puteau vizita decât câteva, fiind fascinați de măreția și bogăția exponatelor din Sala de Arme, Sala de Teatru sau Sala de Muzică, Salonul Turcesc sau Cabinetul de lucru al regelui Carol I. După ce au ieșit din Castel, plimbându-se prin grădină, admirând fântânele și statuile, făcând schimburi de impresii asupra celor văzute, s-au hotărât să viziteze și Pelișorul, merita efortul de a mai
LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343080_a_344409]
-
a clasicilor, coordonatorul ediției, scriitoarea Elena Armenescu a selectat poeme din creațiile autorilor: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Magda Isanos, Ioan Alexandru, Daniel Turcea, Zorica Lațcu, Grigore Vieru, Leonida Lari, alături de scriitori mai puțin cunoscuți: Al. T. Stamatiad, Valeriu Gafencu, Alexei Mateevici, Ștefan T. Nenițescu, George Gregorian, Mircea Dem. Rădulescu, Corneliu Moldovan, G. Tutoveanu, George A. Petre. Dintre poeții contemporani care s-au dedicat
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
Dimov, scriitori care, frecventând cenaclul Luceafărul, condus pe atunci de Eugen Barbu, spațiu literar în care au avut prilejul de a-i cunoaște pe Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu și Iulian Neacșu, și cărora li se vor alătura ulterior și Daniel Turcea, Florin Gabrea, Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Tănase ș.a. Eugen Barbu e înlocuit la conducerea cenaclului de Miron Radu Paraschivescu și care obține acceptul editării unui supliment de versuri și proză al revistei craiovene Ramuri, (numit Povestea vorbei). Însă Revista
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]