199 matches
-
intelectualilor li se pune, într-o formă sau alta, pumnul în gură, iar vocea politicianului se aude din ce în ce mai mult, e bine să fim pregătiți: vin iar vremuri grele. Vin proștii la putere! Și o luăm iar de la capăt. Hârtia de turnesol Cornel Mihai Ungureanu Exerciții de perspectivă Tot mai mulți scriitori consacrați au migrat, în ultimii ani, de la revistele literare cu public specializat (restrânsă către ziarele centrale sau regionale de mare tiraj. Ispita vizibilității se întâlnește cu avantajul material, unii dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
în ale științei: cel mai copios s-ar nutri cine-i doctor în antropologia memoriei; dar și un istoric; dar și un sociolog; dar și un psiholog. Și asta s-ar întâmpla fiindcă amintirile despre bunici sunt o hârtie de turnesol extraordinară pentru ce s-a întâmplat cu fiecare din noi separat și cu toți laolaltă. Cum a fost și cartea despre tați a Martei Petreu. Supere-se cine-o vrea, dar acum o să fac parte colegilor mei din „Supliment“ care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de Chimie, la Plopeanu, se explica lecția despre acidul formic. Printre altele, profesorul ne-a spus: ― Domnilor, să știți și dumneavoastră că furnica conține acid formic. Ca să dovedim aceasta, n-avem decât să strivim o furnică într-o hârtie de turnesol. Hârtia se-nroșește... ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rău că n-avem o furnică la-ndemînă, ca să facem această interesantă experiență! Dar, deodată, în mijlocul liniștii, fără să spună un cuvânt, îl vedem pe Chiorul că se ridică din banca unde
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
formic... care v-am spus că există numai în furnică? Dar Chiorul nu se dă bătut: ― Poate că există, don' profesor, și nu știm noi, dacă n-am făcut experiența! De ce să nu-ncercăm? Să strivim musca în hârtia de turnesol, și o să ne convingem! ― Stai jos, domnule, și lasă-mă-n pace! Te rog stai jos! Chiorul și-a ridicat sprâncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul înțelesese să-i aprecieze bunăvoința și mai ales interesul ce-l
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să moară, amazoanele africane ale lui Pratt sunt, ca și Cush, zămislite din materia himerică ce alimentează, de secole, reveria occidentală. Erotismul este, la Pratt, înscris în țesătura intelectuală gnostică. Africa în care se avântă Koinski este și hârtia de turnesol ce expune dilemele identitare - în decorul deșertului, tul burările de conștiință capătă vitalitatea paroxistică a coș marului ce bântuie spiritele opiomanilor. Perspectiva prăbușirii arhitecturii imperiale italiene din Africa conferă siluetelor de ofițeri schițate de Pratt un simț particular al patologicului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
va trebui să mă strecor pe sub pardoseală. Nu sunt nebun, crede-mă, libidinosul acesta de terapeut se lovește de noi, ca să-și justifice leafa, ieri imprima plânsul unui copil pe o bandă magnetofon, azi culegea lacrimi pe o foiță de turnesol. L-am văzut eu într-o dimineață cum lega ceasuri, eternitatea număra nodurile eu eram al treizeci și treilea. Nene Matei, individul acesta experimentează obsesii. Petre, tu ai mintea limpede, eu sunt bun de legat. Mă tem pentru mine, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
te-am mai văzut de mult pe aici. Unde te-ai ascuns? — Nu mai sunt la Moravuri, explică el, sărutând-o pe obraz. — Ce păcat. Și erai atât de bun la asta. Îmi aruncă o privire de parcă era hârtie de turnesol, gata să-și schimbe culoarea dacă eram ceva care ar fi putut păta covorul scump: — Și pe cine ai adus la noi? — E în regulă, Evona, e un prieten. — Prietenul tău are un nume? Și nu știe și el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu mine stătea una, Lidia <sabina>: o mizerie umană, dar mă făcea să mă simt bine cînd eram lîngă ea <sabina>: vedeam că nu am căzut de tot <vic47>: sentiment cam fariseic <sabina>: da. O foloseam și de hîrtie de turnesol <sabina>: prin ea îmi verificăm iubiții <sabina>: s-a dat la toti, pe toți i-a futut <sabina>: și pe Alex! I-am prins futind-o în cur. Așa îi plăcea ei vic47>: my God! <sabina>: L-am dat afară și
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
unui spiritualism estetic” („Arta plastică românească“, în Gîndirea, anul IV, nr. 1, octombrie 1924). Apropierile existente, pe linie expresionistă, între grupările de la Gîndirea și Contimporanul au fost investigate atent și cvasicomplet în studiul lui Ov.S. Crohmălniceanu. Ceea ce separă, aidoma unui turnesol artistic, optica unui Ion Vinea de cea a lui Șirato (pentru a da doar acest exemplu) este, fără îndoială, spiritualismul. Abstracționismul Contimporanului rămîne unul „laic”, estetic. În general, comentatorii nu au acordat prea multă atenție „complexului” localist de la Contimporanul. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
arunce orbește în ape necunoscute înainte de a „încerca marea cu degetul” în mod științific pentru a-și da seama că este „sigură”. Așadar, cititorii occidentali sceptici pot folosi dovezile științifice prezentate aici pentru a face un fel de „test cu turnesol” mental pe materialele chineze, după care ar trebui să lase teoria să fiarbă într-un plan secund și să sară direct în focurile practicii, care alcătuiesc principalul subiect al acestei cărți. Nu veți atinge niciodată un scop doar gândindu-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ureche, În afară de oh, yes și fuck me, pentru care nu-i trebuia un dicționar. Erau cuvinte din basic English. Apoi mai erau strigătele, aceleași În toate limbile pământului și reacțiile cutanate. Trupul lui Janis era sensibil ca o bandeletă de turnesol: când albastră În mediu bazic, când roșie În mediu acid. Seara Îi găsea tot În pat, unul lângă altul, umezi și catifelați ca ciupercile după ploaie, fumând din aceeași țigară, bând ultimele picături de Teacher's dintr-o sticlă cumpărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sclipirile soarelui sau un uliu în zbor. Într-o dimineață, văzu în clar locomotiva și trenul, și pe urmă cortina căzu la loc. Locuia într-o ceață irizată și albă, care câteodată devenea gri ori se albăstrea ca hârtia de turnesol. Respira sub un voal de cașmir, care i se lipea, uneori, de nări. Căci erau și zile când se temea și i se părea că trăiește sub apă, fiindcă lumea îi rămânea camuflată, nu îi mai simțea mișcarea și sunetele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
trăit” În realitate prin câteva mari figuri, cât și cel transfigurat artistic. Ele sunt atât de divergente, Încât e aproape imposibil de „prins” un tablou unificator. Poate mai mult decât oricare alt fenomen (social, moral, estetic), dandysmul este hârtia de turnesol, revelatorul subtil al fețelor modernității din noul veac. Pe de-o parte, sunt Încă vii ecourile decadentismului, cu tot ceea ce adusese acesta, atât ca tendință specifică oricărui final de ciclu istoric: degradare a structurilor sociale, morale, crepuscul al unei lumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
decât riscantă. Armistițiu, revoluții, reîmpărțirea lumii, avânt economic, progres: un peisaj În care arta se reașază spasmodic, topind de-a valma curente, tendințe, școli, grupări, stiluri. O coexistență câtuși de puțin pașnică În care, Întrebuințat din nou ca hârtie de turnesol, dandysmul distinge și se distinge tot mai greu. Pe de-o parte, „marii seniori” ai anilor ’20, de la Etienne de Beaumont la Charles de Noailles, care dau Parisului un aer de „lionerie romantică”, făcând să renască spiritul lui Gautier sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Bucureștilor În ultima vreme fac bilanțul, fatalmente redus la esență, al vieții mondene din capitală, dar nu Își propun să inventarieze aspectele unui fenomen considerat periferic. Am ajuns totuși la concluzia că, În ciuda marginalității sale, dandysmul poate fi hârtia de turnesol a unui proces cultural nebănuit de amplu și complex, depășind cu mult limitele unor simple crize (individuale) de masculinitate. Mai mult decât sigur, memoria epocii interbelice, a „anilor nebuni” din București păstrează, fie și ajustate, figuri de dandy Împânzind cafenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
are în barbă firimituri din operele înaintașilor. Capodoperele - aceste creații fără rest. Cel mai râvnit post rămâne cel de secretar general al literaturii contemporane. Cărțile sunt niște scrisori dintre care doar câteva ajung la adevărații destinatari. Arta este hârtia de turnesol care măsoară, la un momentdat, starea de normalitate a condiției umane. Nimbul valorilor intră numai în sarcina posterității. Arta - această imperioasă nevoie de noi înșine. Scriitorul - acest sclav de pe plantațiile visului. Dacă lectura este inutilă, cărțile ar trebui incinerate. Jumătate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de transpirație iute, când două corpuri se ating În act; o caut În poșetă, Îi Întorc totul pe dos, ca să aflu corpul delict, să găsesc o urmă. Iată că pomeții obrajilor ei rămân impenetrabili, nu se colorează ca hârtia de turnesol, nu-mi dau nici un indiciu, mă trădează oare și ei, mă enervez la culme: „Unde ai fost, cu cine te-ai...?“. Mă Înfurii, ridic mâna s-o lovesc; ea râde, mă sfidează cu toată ființa. Simt că sunt ridicol; când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Echipele tinere și cu experiență sunt rezultatul evoluției, al eforturilor depuse pentru a asigura cele mai bune servicii medicale de specialitate. Se poate spune că Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” este un „turnesol” al stării de sănătate a copiilor din România. Spitalul oferă servicii de educație academică și de cercetare în domeniul medical, fiind afiliat Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Toate celelalte unități de profil s-au format pe
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de valori, numite de autor arhaice și mediane. Arbitrajul revine unui principiu polar al puterii: de o parte, o accepție agonică, violentă, iar de cealaltă, una mediată rațional, abstractizată în diferite grade și parțial metaforizată. Folosit ca o hârtie de turnesol, jocul și diversele sale modele operează ca o curea de transmisie, mediind relațiile dintre putere, rațiune și creație, marcând concepțiile despre realitate și iluzie, adevăr și fals și cele despre natura și menirea poeziei. Se insistă asupra rădăcinii conflictuale a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
eliberează de sentimentul vinovăției de a fi singurul supraviețuitor al unui detașament ajuns pe teren minat pictând peisajul acelui moment), volumul lasă a se întrezări posibilități formale și stilistice reale, nefructificate însă ulterior. SCRIERI: Femeia cibernetică, București, 1969; Demascarea lui Turnesol, București, 1970; Potirul Sfântului Pancrațiu, București, 1971; Postul clandestin (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1972; Dispariția profesorului, București, 1974; Războiul undelor (în colaborare cu Eugen Barbu), București, 1974; Damen-vals, București, 1975; Sub aripa vântului de noapte, București, 1979; Întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
aripa vântului de noapte, București, 1979; Întâmplări ciudate la miezul nopții, București, 1984; Aventurile unui soldat de plumb, Galați, 1993; Endograme, Caracal, 1998; La roata norocului (în colaborare cu Mihai Opriș), București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, „Demascarea lui Turnesol”, CL, 1971, 4; Sorin Titel, „Potirul Sfântului Pancrațiu”, RL, 1971, 49; N. Baltag, „Războiul undelor”, LCF, 1974, 32; Emil Manu, „Războiul undelor”, SPM, 1974, 188; Dan Mutașcu, Ironia ca mod de cunoaștere, SPM, 1974, 191; Emil Manu, „Damen-vals”, SPM, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
mediul rural va juca rolul curelei de transmisie între abstractele idei elaborate de Bărnuțiu în tratatul său de pedagogie și practica educațională realizată la firul ierbii. Calibrându-și discursul pentru a viza învățământul rural, pe care îl consideră hârtia de turnesol a viitorului românismului, Melidon conferă educației sătești un aspect misionaristic. Învățătorii rurali trebuie să devină apostolii românismului, să propovăduiască ideile naționaliste în universul socio-cultural al satului românesc dominat de ethosul religios. A venit însă timpul, argumentează Melidon, pentru completarea moralei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
peste medie, ea ar putea fi, într-adevăr, un excepțional europarlamentar. Din nefericire însă, exact din aceste motive, și pentru faptul că nu e slugarnică, e și atât de incomodă pentru politicieni pentru care funcționeză mai dihai decât hârtia de turnesol. Ion Iliescu tresare și azi în somn, înroșindu-se, când își aduce aminte de interviul dat Alinei Mungiu la TVR, când toată abilitatea lui de aparatchik comunist a fost plesnită sonor de o interlocutoare care nu a ezitat să-l
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ia. Minoritatea maghiar? (�ncurajat? de Ungaria) respingea statu-quo? ul, iar Iorga, o dat? cu trecerea timpului, adopta o atitudine tot mai dur?. El nu protesta �mpotriva �ncerc? rilor de rom�nizate prin educa? ie ? i pretindea testul h�rtiei de turnesol: loialitatea ? i adoptarea limbii rom�ne că limb? de stat. Minorit?? ilor le erau acordate drepturi numai �n func? ie de loialitatea lor. Ungurii ? i rom�nii reveniser? la vechea maxim?: �Ori noi, ori ei! � Iorga respingea din principiu orice revizuire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prag. Inventariind toate aceste experiențe biografice, funciare oricărei vieți, realizăm că și atunci când destinul nu ne hărăzește traume speciale, oripilante, avem parte oricum de numeroase deziluzii, cumpene și încercări. Poate că toate acestea nu reprezintă decât o mirabilă hârtie de turnesol, care ne vorbește despre curajul și forța noastră interioară, despre speranță. 2.3.6. Boala, între traumă și devenire „Doar boala aduce ceva nou. Nu-i ea al cincilea anotimp?” Emil Cioran Indiferent de vârsta la care survin, bolile încenușează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]