374 matches
-
nu vreau să mint... Același, capelmaistrul șuetelor noastre, însoțit, invariabil, de Cella, flebețea lui (cum ar spune Andreea), pe cît de generoasă jos, pe atît de modestă sus, în fază de pregătire a... doctoratului (bine aranjat de V.). În plin turnir de vorbe și de ipoteze, Cella vrea să spună și ea ceva. V. intervine imediat: Cella, tu vezi-ți de doctoratul tău! 10 august Pictorul a strigat. Două personaje bizare în breasla ieșeană a lui messer Vasari: Craiu și Boușcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vîntul din vene", sau: Zona de vid a prăpastiei lucește ca o săritură". Și, în sfîrșit: Femeia intră în tîmpla bărbatului cu dirijabile de echinocțiu răgușit". Din cînd în cînd, cucii din ficțiunile lui Cristian Irinescu se dedau unor destrăbălate turniruri de haiku-uri, halucinîndu-ne frumos. Dacă acestor neobișnuite haruri (din zona Jarry, Beckett, Urmuz, Ionescu) le mai adaug și fenomenalele trimiteri, în dese paranteze, la muzică, filozofie, film, la marea literatură, oaspetele singurei sale vizite în atelierul meu de pe Armeană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în civilizația antică, exprimată în efectuarea de exerciții fizice, este pusă în valoare de crearea Jocurilor Olimpice, practic un omagiu adus activităților corporal sportive de către multe popoare antice. Chiar dacă scopul direct a vizat pregătirea propriilor armate pentru diferite confruntări, efectuarea de turnire cavalerești, de exerciții pentru creșterea forței soldaților a devenit un alt reper pe care istoria ni-l evidențiază ca moment în care activitățile corporale și-au dovedit importanța. Ulterior, perioada renașterii, a înfloririi civilizațiilor pe baza artelor, a culturii, a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
sale, Ines, dragostea pe care o poartă unui trubadur care îi face serenade. Când s-a dus să vadă cine este acela, a recunoscut în el pe cavalerul în armura neagră pe care ea l-a încoronat drept învingător întrun turnir, nu demult și de care se îndrăgostise. Cabaletta Di tale amor che dirsi - la aria Tăcea la notte Rezumat : Ines o previne pe Leonora că acest trubadur le va aduce tuturor numai necazuri și că Leonora n-ar mai trebui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și a încercat să suprime protestantismul reprezentat de hughenoți. A fost căsătorit cu malefica Caterina de Medici și a avut-o că amantă pe celebra Diane de Poitiers. A murit din cauza rănilor infectate căpătate cu ocazia participării sale la un turnir. 5/ Carlo al V-lea (1516-1556), Carol de Ghent, fiul lui Filip cel Frumos și al Juanei de Spania, a moștenit Spania, Neapole și coloniile spaniole la moartea bunicului său Ferdinand și și-a început domnia sub numele de Carol
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a fost decât o problemă simplă să fie convinsă Curtea că S.S. n-a comis abominabila faptă bestiala faptă! din gelozie, în stare de ebrietate ori din ură personală față de victima I. R.. Acesta a fost punctul culminant al adevăratului turnir oratoric: mai înainte, eminentul procuror Doctor Rognavaldur Sicl a demonstrat că abominabila faptă bestiala faptă! n-a fost comisă din gelozie, întrucât existau dovezi medicale la dosar cum că victima a fost impotentă; de asemenea, eminentul procuror Doctor Rognavaldur Sicl
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
semeția de odinioară laolaltă cu entuziasmul. Nu mai știm azi să găsim puterea de a ne ridica deasupra lucrurilor, de a le supune. De multe mii de ani ne tot retragem...”), în schimb Mașina de fabricat fantasme (1995), laolaltă cu Turnirul khazar (1997) fac în cazul lui C. trecerea, așa-zicând, de la scut la sabie. Gânditorul raporturilor iudeo-creștine și al polarităților de tot felul (național-universal, lume veche-lume nouă, Orient-Occident, revoluție-reacțiune, conservatorism-liberalism etc.), glosatorul de parabole biblice se raliază cu fervoare demonstrativă
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
ed. (Ecclesiocrația. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București, 1998; Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988; Penumbra, București, 1991; ed. Iași, 1998; Filosofie și cenzură. Cazul Platon, București, 1995; Mașina de fabricat fantasme, București, 1995; Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, București, 1997; Cuvintelnic fără frontiere sau Despre trădarea Anticilor de către Moderni de-a lungul, de-a latul și de-a dura vocabularului de bază, Iași, 2002. Traduceri: Aristotel, Metafizica, București, 1997; Plotin, Opere, București, 2003. Repere
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
de jafurile cotropitorilor polonezi și suedezi, vechi de trei secole și jumătate? Fără să mai vorbim de tătari... Și de ce amintirea cumplitei catastrofe din 1812 nu a pătat reputația francezilor în mințile rusești? Poate tocmai din cauza eleganței verbale a acelui «Turnir fără de ură»”! Dar acel „ceva franțuzesc” s-a dovedit a fi îndeosebi prezența feminină. Alexandra era acolo, concentrând asupra persoanei sale o atenție discretă, salutată în fiecare discurs, mai puțin grandilocvent decât soțul ei, dar cu atât mai curtenitor. Ba
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pradă extraordinară (un pește prea lat ca să treacă prin gaura făcută de arborele cotit!), despre dezghețurile care, în rostogolirea asurzitoare a sloiurilor, duceau la vale bărcile, copacii smulși și chiar izbe cu pisici cățărate pe acoperiș... Iar eu vorbeam despre turniruri și cavaleri (tocmai aflasem că războinicii de odinioară, când își scoteau coiful după o întrecere, aveau obrazul acoperit cu rugină: fier amestecat cu sudoare; nu știu de ce, dar amănuntul acela mă exalta chiar mai mult decât însuși turnirul...), da, îi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vorbeam despre turniruri și cavaleri (tocmai aflasem că războinicii de odinioară, când își scoteau coiful după o întrecere, aveau obrazul acoperit cu rugină: fier amestecat cu sudoare; nu știu de ce, dar amănuntul acela mă exalta chiar mai mult decât însuși turnirul...), da, îi vorbeam despre trăsăturile virile reliefate de dârele roșietice și despre tânărul viteaz care suna de trei ori în cornul lui cerând întăriri. Știam că Pașka, străbătând vara ca și iarna malurile Volgăi, visa în taină la întinderile marine
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
onoarea De a fi cucerit dragostea unui popor liber. 1 Pe cer, `n dep\rtare, Domul str\lucitor P\streaz\ ast\zi `nc\ eroi de odinioar\ C`nd ru[ii [i francezii, privind `n viitor, S`ngele-[i `mbinar\-n turnir f\r\ de ur\ (n.tr.). 1 O ]ar\ frumoas\, `ntins\ c`t o lume, Al c\rei orizont pare nem\rginit, O ]ar\-ndep\rtat\, cu sufletul bogat, Cu un trecut m\re], un viitor str\lucit. Blond\, blond
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vechime („de inițiere”, „de învestire”) trebuie făcut din nou apel la textele folclorice. într-un vechi cântec bătrânesc (Trei crai) - cu șase variante cunoscute, culese în jurul anului 1900 din Banat, Oltenia și Muntenia (36, pp. 125-165) - este descris un adevărat „turnir cavaleresc”. Este o confruntare în probe voinicești între mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
măria Și dalba domnia (34) ; sau Pe el că-l dăruia, Cu târgul Iașului, Cu al Moldovei Și cu al Craiovei, Cu grija domnească, Boier să se pomenească (35, p. 117). în varianta publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care decide învingătorul este „Sila de Mihai, cinstitul de crai”. El este domnitorul „de drept”, cel care urmărește între- cerea marțială de la poalele paltinului. Uneori, suveranul este însoțit de „a lui crăiasă/ D-albă împărăteasă” (35, p. 115). Făcând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
provoacă propriu-zis la o polemică, așa cum spune el, sau mai degrabă la o dispută? El propune să dăm un exemplu de civilitate în polemică, să ne înfruntăm nu numai cu toate saluturile de arme și reverențele de rigoare la un turnir, dar și sub semnul cordialității. Însă polemica nu e turnir; oricât ar fi de urbană, ea nu e mai puțin, în strictă accepție, „ostilitate” (polemos = război). Războiul, oribil în sine, poate fi dus în mod onorabil, cu respectul unor reguli
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
degrabă la o dispută? El propune să dăm un exemplu de civilitate în polemică, să ne înfruntăm nu numai cu toate saluturile de arme și reverențele de rigoare la un turnir, dar și sub semnul cordialității. Însă polemica nu e turnir; oricât ar fi de urbană, ea nu e mai puțin, în strictă accepție, „ostilitate” (polemos = război). Războiul, oribil în sine, poate fi dus în mod onorabil, cu respectul unor reguli, sau prin orice mijloace, după legea junglei, așa cum tinde a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pare mai curând un semn de neseriozitate cordialitatea și fraternizarea cu adversarul, cel puțin pe durata polemicii și eventual încă o vreme. Deci ceea ce îmi propune Sașa Ivasiuc nu e, cel puțin deocamdată, o polemică, ci o dispută, adică un „turnir” intelectual. Ne vor judeca doamnele din loji și publicul, dacă-și vor da osteneala să ne urmărească; vom ieși, sper, și unul și altul nevătămați. Într-o dispută se poate întâmpla, după firile oamenilor, să se mai ridice uneori și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nevătămați. Într-o dispută se poate întâmpla, după firile oamenilor, să se mai ridice uneori și tonul, sau să intervină mici maliții, dar nu de natură să ofenseze durabil, deteriorând raporturile cordiale sau numai corecte preexistente între preopinenți. La un turnir nu se produc răniri decât accidental, imediat și sincer regretate de rânitor și niciodată socotite în avantajul lui. Așadar, stârnit de două mici încercări ale mele în legătură cu J.J. Rousseau, preopinentul meu mă provoacă la o dispută publică, ridicând ca prim
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
simboluri, precum „edenul de piatră”, „cumplita apoteoză”, răsăritul, amurgurile, lacrima, stâlpul, șoimul, care dau și titlul unora dintre volume: Edenul de piatră (1970), Gloria lacrimei (1971), Cumplita apoteoză (1973), Metoda șoimului (1981). Dar A. demonstrează noi disponibilități, de pildă, în Turnir (1987), unde se găsește o poezie de mai mici dimensiuni, foarte concentrată, exprimând idei memorabile sau impresii fugare, ca în ciclul intitulat Scurte, o formulă înrudită întâlnindu-se în aforismele din Roata lumii (1994). A. este și autorul unor cărți
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
1973; Stâlpi, București, 1974; Poeme, București, 1975; Cântarea României, București, 1977; Poemele câmpiei, București, 1978; Un poet printre critici, București, 1979; Aventura continuă, București, 1980; Metoda șoimului, București, 1981; Câmpia eternă, postfață Costin Tuchilă, București, 1984; Hora mică, București, 1985; Turnir, București, 1987; Roata lumii, București, 1994; Câmpia eternă, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001. Antologii: Antologia poeților tineri, București, 1982. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, George Alboiu, „Câmpia eternă”, CNT, 1968, 26; Valeriu Cristea, G. Alboiu, „Câmpia eternă”, AFT, 1968, 32
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
fiica craiului Italiei”, trăitor în târg la Ravenna. Întâmplări potrivnice intervin în timpul călătoriei și cei doi „frați” se pierd unul de altul. Polițion ajunge totuși la Ravenna și izbutește să cucerească inima frumoasei Militina, chiar să-și apere într-un turnir iubita de „puternicul și strașnicu turcescu pași Ciubalaiu”. Rănit grav, Polițion cade rob la turci și ajunge în „turceasca cetate Vizantie”, unde va fi silit „să să bată la podinogu cu cneazul Argu”, deci cu propriul său prieten, reapărut între
ISTORIA LUI POLIŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287629_a_288958]
-
aici, ca simbol bufonul, saltimbancul, măscăriciul, simpla enumerare a unor titluri fiind elocventă: Fluturi și claunul, Claun vorbind muzelor, Claun către adolescenți, Lamentația claunului etc. Cartea Pasărea medievală (1973) nu face decât să potențeze laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și amărăciunea în fața unei realități decepționante: „Astăzi castelul / năpădit de bălării / și de ierburi otrăvitoare / coboară spre somnul ruinelor./ Eu însumi nu sunt decât / firul de praf / de la capătul gloriei / neamului meu” (În ce pământuri a
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
petrec în secolul al XVII-lea, sub domnia lui Dumitrașcu Vodă, și glosează pe motivul romantic al purității maculate de viciu. Sunt surprinse realități proprii unei perioade de gravă criză, în care boierii moldoveni și cei venetici se angajează în turniruri fals principiale, contradicțiile de fond trebuind căutate în situarea cât mai avantajoasă pe scara profitului imediat și substanțial. Anița, femeie de condiție modestă ajunsă în postura de favorită a domnitorului, este un personaj de excepție, care se pliază stării de
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Ștefănescu, „Universul cărții”, 2001, 11-12; Manolescu, Lista, III, 386-390; Petraș, Panorama, 598-599; Popa, Ist. lit., II, 1126; Daniel Cristea-Enache, Un Candide bine făcut, ALA, 2002, 637; Dicț. scriit. rom., IV, 475-477; Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Cluj-Napoca, 2002, 211-214; Tudorel Urian, Turnirul diletanților, RL, 2003, 10; Gheorghe Grigurcu, Dragoste și ginecologie, RL, 2003, 20, 21. A. C.
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
misiune secretă, prilej de prezentare ingenioasă a Moldovei, dintr-o perspectivă apuseană, și a obiceiurilor locului drept ciudățenii exotice. Sub peripeții și sub meandrele acțiunii se insinuează mitul lui Tristan, al „amorului pasiune”, ceea ce imprimă unei frânturi de cronică însuflețirea turnirurilor din romanul curtean, cu întreg ritualul vasalității amoroase trubadurești. Întâmplările din Nunta domniței Ruxanda se petrec tot într-o vreme ingrată pentru Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]