474 matches
-
În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești - crapul (Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus squalius), știuca (Esox lucinus
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
negru, ploierul argintiu, fugaciul mic, fluierarul negru, corcodelul de iarnă (specii de biom), ferestrașul mic, fluierarul cu picioare verzi, cinteza de iarnă. Dintre speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastru, ghionoaia sura, lăstunul de mal. Aria protejată asigura condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta albă), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
cinerea"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau mierlă ("Turdus merula"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și solurile aluviale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
Milvus migrans"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), turturică ("Streptopelia turtur"), lăcustar ("Sturnus roseus"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Fotoreportaj
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
după declarația comună care se va da la închiderea acestei reuniuni, de astăzi. Vă mulțumesc foarte, foarte mult. 29 septembrie 2006, Radio România Actualități Cum va funcționa România în UEtc "Cum va func]iona Rom^nia `n UE" Dan Cristian Turturică: Bună seara și bine v-am găsit la „Prim-plan”. De astăzi este oficial - România va adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Președintele și premierul au salutat într-o conferință de presă comună decizia Parlamentului European de la Strasbourg. Nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
pună întrebări. Cât ne va costa de fapt integrarea în Uniunea Europeană, cine ne va plăti factura? Dacă lucrurile nu vor merge bine pe termen scurt, când vom resimți efectele și cum le vom minimiza pe cele negative? Sunt Dan Cristian Turturică și vă invit să analizăm la rece avantajele și dezavantajele acestei decizii istorice împreună cu invitații mei - Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul de Externe, domnul Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării, și Sorin Ioniță, analist politic. Domnule ministru, când vor începe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
nu mai aibă nici o regulă din a ieși din România, într-adevăr se va putea circula în interiorul Uniunii Europene fără invitație și fără a arăta că avem suma de supraviețuire în momentul în care ai părăsit teritoriul național. Dan Cristian Turturică: Inclusiv în Marea Britanie? Mihai-Răzvan Ungureanu: În Marea Britanie, inclusiv. Ceea ce este interesant însă, mai ales pentru cetățeanul obișnuit, ține de efectul pozitiv al proceselor economice de amploare care urmează să capete finanțare consistentă după ianuarie 2007 și, sincer, capacitatea administrativă, efortul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
2007 și, sincer, capacitatea administrativă, efortul de guvernare se vor vădi în timp în creșterea prosperității fiecărui cetățean. Efectele imediate sunt efecte de detalii. Sigur, țin de confortul fiecărui român și fac parte din beneficiile imediate ale aderării. Dan Cristian Turturică: Domnule secretar de stat, o bună parte din aceste fonduri necesită și un efort din partea României - și unul financiar, dar și unul administrativ. Până acum, lucrurile au mers destul de prost. Domnul Sorin Ioniță poate să ne confirme că există foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dacă pot numai să spun ceva apropo de ceea ce spunea domnul Leonard Orban. În condițiile în care, în ianuarie 2005, accesul la fondurile SAPARD fusese blocat, am pornit practic de la o situație imposibilă. Dar, evident, lucrurile se îndreaptă. Dan Cristian Turturică: Unde vedeți, domnule Sorin Ioniță, gripaje, accidente în acest mecanism administrativ care credeți că o să ne dea bătăi de cap și după 1 ianuarie? Sorin Ioniță: Pot apărea în multe domenii, în foarte multe. Dar aș vrea să definesc întâi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
disciplină teribilă în jurul unui obiectiv, care a fost Uniunea Europeană. Nu se întâmplă așa în alte țări, care încă se luptă cu dileme de identitate - suntem, vrem în Europa? Nu e chiar așa. Deci, să nu ignorăm ce avem. Dan Cristian Turturică: Această ancoră nu va fi ea un pic diminuată după ce vom fi trecut examenul? Să nu cumva să ne comportăm ca un elev puțin mai leneș, care e fericit că a împușcat 5-ul și că nu a rămas repetent
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
parte sau alta. Vorbesc chiar de prevederi în legislație care nu pot fi înțelese ca încălcări flagrante. Deci chiar elemente de detaliu sunt supravegheate, pentru că așa funcționează Uniunea Europeană. Este un mecanism cu rotițe care trebuie să meargă uns. Dan Cristian Turturică: Corect. Și care se aplică tuturor statelor membre. Sorin Ioniță: Dar nu în lupta anticorupție. Dan Cristian Turturică: Să luăm acest exemplu al Agenției Naționale de Integritate. Ce mijloace de presiune concrete are Comisia Europeană dacă din Parlamentul României va
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
chiar elemente de detaliu sunt supravegheate, pentru că așa funcționează Uniunea Europeană. Este un mecanism cu rotițe care trebuie să meargă uns. Dan Cristian Turturică: Corect. Și care se aplică tuturor statelor membre. Sorin Ioniță: Dar nu în lupta anticorupție. Dan Cristian Turturică: Să luăm acest exemplu al Agenției Naționale de Integritate. Ce mijloace de presiune concrete are Comisia Europeană dacă din Parlamentul României va ieși o lege nu pe placul Uniunii Europene, ci pe nevoile aplicate, pe nevoile României. Dacă această Agenție
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
e formulată condiționalitatea... Sorin Ioniță: Am citit. Leonard Orban: Vedeți că nu se referă numai la adoptarea legii privind Agenția Națională de Integritate, ci există inclusiv câteva trimiteri la responsabilitățile pe care trebuie să le aibă această agenție... Dan Cristian Turturică: Adică de a controla averile, de a controla incompatibilități... Leonard Orban: ...potențialul conflict de interese și de a emite decizii obligatoriu cu caracter descurajator. Deci, aceste cuvinte sunt cuvinte-cheie în definirea acestei condiționalități. Dan Cristian Turturică: S-a pomenit adesea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
această agenție... Dan Cristian Turturică: Adică de a controla averile, de a controla incompatibilități... Leonard Orban: ...potențialul conflict de interese și de a emite decizii obligatoriu cu caracter descurajator. Deci, aceste cuvinte sunt cuvinte-cheie în definirea acestei condiționalități. Dan Cristian Turturică: S-a pomenit adesea în legătură cu Agenția Națională de Integritate și cu ceea ce riscăm în cazul în care ni se va activa această clauză de salvgardare. Ce înseamnă de fapt că nu ni se vor recunoaște deciziile judecătorești? Este o noțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dintr-o categorie nefericită, din topul statelor ai căror cetățeni preferă să recurgă, în cazul în care sunt nesatisfăcuți de sentințele interne, la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului. Acela este tot un semnal implicit al nerecunoașterii validității. Dan Cristian Turturică: Credeți că, după ce vom intra în Uniunea Europeană, toate aceste mecanisme ale justiției, care au mers destul de împiedicat în ultima vreme - s-a văzut fără prea mare efort o anumită lentoare în a răspunde la așteptările și ale cetățenilor României, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
văzut fără prea mare efort o anumită lentoare în a răspunde la așteptările și ale cetățenilor României, și ale Comisiei Europene -, credeți că se va produce acel declic? Iar dacă nu, ce se va întâmpla? Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule Dan Cristian Turturică, dacă mă întrebați pe mine acest lucru, eu vă voi spune în felul următor: dumneavoastră observați lentoarea în funcție de un referențial ideal, iar eu vă pot spune că în funcție de referențialul, în funcție de ceea ce însemna justiția română sau prezumtiva reformă în justiția română
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
este poate unul dintre succesele unei pedagogii a disciplinei care a funcționat. A funcționat și în cazul român, probabil funcționează sau va funcționa și în cazul bulgar, a funcționat în mare măsură în cazul celorlalte zece state membre. Dan Cristian Turturică: Ce ne facem cu atmosfera politică internă și cu toate aceste conflicte care mocnesc și care, s-a văzut limpede, au fost stăpânite de către cei care fie le-au inițiat, fie au trebuit să reacționeze și pentru că venea acest moment
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
numeroasă forță de muncă - ar fi dispărut oricum, că ne concurează China. Acesta e un joc care se face în Polonia, se face în Ungaria și sunt politicieni care nu rezistă să nu speculeze lucruri de genul acesta. Dan Cristian Turturică: Ați amintit un lucru foarte important, domnule Sorin Ioniță, legat de competitivitate și de ceea ce România poate să ofere din punct de vedere economic. Există o spaimă că vine acest tăvălug economic european peste noi, cu costuri de producție mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
fi capabilă ca, de la 1 ianuarie 2007, să facă față forțelor concurențiale de pe piața internă a Uniunii Europene. Deci este pentru prima dată când se consideră că această a doua parte a criteriului economic este îndeplinită de România. Dan Cristian Turturică: În urma unei discuții pe care am purtat-o cu ceva vreme în urmă, a reieșit clar ideea că România se va confrunta într-un oarecare orizont de timp cu un deficit de forță de muncă. Se va contura acest deficit
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
să zicem în 10-15 ani de acum încolo, o perioadă de previzibilă prosperitate, urmând să redevenim un fel de stat social, pentru că ieșim cu toții la pensie. Însă acum, cu aproape 1,5-1,6 milioane de români în exterior... Dan Cristian Turturică: Un număr care este așteptat să crească... Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu-mi dau seama în ce măsură crește. Senzația mea este că, dimpotrivă, bazinul posibilei migrații este destul de gol. Leonard Orban: Sau, mai precis, cine a vrut să plece a plecat deja. Mihai-Răzvan
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
existe o strategie pe care guvernul să o aplice, asupra modului în care poate fi acoperit deficitul de forță de muncă, probabil prin import de forță de muncă. Ipotetic, cel mai ușor ar fi să importăm din Republica Moldova. Dan Cristian Turturică: Dar ne dă voie Uniunea Europeană să importăm forță de muncă din Moldova? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nimeni nu ne-ar împiedica, în condițiile în care respectăm strict o legislație care... Leonard Orban: O anumită marjă de flexibilitate. Mihai-Răzvan Ungureanu: Da. Și, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
pune țeava proastă sau nu va mai face îmbinările neatent, ci va avea grijă să muncească, pe banii pe care-i câștiga și în Occident, la același standard de calitate. Este bine până la urmă că se întâmplă așa. Dan Cristian Turturică: Mai avem foarte puțin timp și nu aș vrea să încheiem fără să discutăm despre agricultură, zona cea mai problematică și mai delicată a economiei românești. Cum vor simți cei de la sate aderarea și când vor simți ei efectele benefice
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]