286 matches
-
se leapădă de noi. A coborî până la ultima limită a golului din noi înseamnă a primi darul imponderabil al harului la a cărui înălțime nu ajungem decât în adâncul în care ne pierdem dăruindu-ne noii lumini. Altfel spus, este ușorul greului, "ușorul a ceea ce este cu adevărat greu" (Marin Tarangul, Intrarea în infinit sau dimensiunea Eminescu, Editura Humanitas, București, 1992, p. 61). 63 Bătrânețe (1951), vol. Clepsidra; CCXVIII (64) (1956), în op. cit., pp. 218, 316. 64 "Fond secret al sufletului
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de noi. A coborî până la ultima limită a golului din noi înseamnă a primi darul imponderabil al harului la a cărui înălțime nu ajungem decât în adâncul în care ne pierdem dăruindu-ne noii lumini. Altfel spus, este ușorul greului, "ușorul a ceea ce este cu adevărat greu" (Marin Tarangul, Intrarea în infinit sau dimensiunea Eminescu, Editura Humanitas, București, 1992, p. 61). 63 Bătrânețe (1951), vol. Clepsidra; CCXVIII (64) (1956), în op. cit., pp. 218, 316. 64 "Fond secret al sufletului", abditum mentis
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care transcend temele enunțate în titluri. Jucăușele poeme (ca ton) despre minge, cerc, solniță, dulap, masă, pat etc. devin meditații morale și do bândesc, cum observa și Valeriu Cristea, o „dimensiune filozofică“. Cercul: „Jocul cu cercul nu-i atât de ușor / Pe cât ne pare nouă, adesea, tuturor // El se rotește ca roata, ca soarele / De nu ne mai țin nici mintea, nici picioarele. Jocul cu cercul e jocul cel mare: / E-ncercuire și ncercare.“ Solnița: „Solnița-i un fost vapor / Scufundat
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
zorilor, care-s mereu diferite, rămânând mereu aceleași. Există vreo mie de versiuni ale vieții lui Isus, dar niciuna nu poate fi verificată. Dar nu există decât un lac Tiberiada, un același profil albăstrui al munților care-l înconjoară, și ușorul clipocit al valurilor sale izbindu-se de maluri, oricine se poate îmbiba cu zgomotul lor, prozaic și fără să supere pe nimeni. Prin mijlocirea seninătății climatului, a smochinilor și a cactușilor, o vicleană tentativă de a mă asimila se baza
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
răgaz a ieșit să se aerisească pe ulița principală a Vienei. Într-una din vitrine a văzut puzderie de produse de drogherie și parfumerie, despre care nu mai auzise niciodată, și l-a întrebat pe vânzătorul care stătea proptit de ușorul ușii : - «Mă rog frumos dumitale, ce se vinde într-o prăvălie ca asta ?» Arogantul negustor, văzând că are ce a face cu un om simplu, îi răspunse în batjocură. - «Aci, măi țărane se vând capete de măgari !» La o asemenea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
clar tranșată și care are, în cazul bulgar, un impact foarte puternic asupra structurării peisajului politic după 1989. Paisprezece ani după căderea regimului comunist, această opoziție rămâne importantă. Chiar dacă a pierdut din forța sa de mobilizare electorală, ea este singura ușor discernabilă în identificarea partidelor politice într-o societate care cunoaște bulversări ale structurii sale sociale, dificultăți economice, transformări multiple în cadrul integrării europene ca și greutatea instituțiilor financiare internaționale. 1. Întrebări, probleme și ipoteze principale A. Întrebări Analiza noastră se va
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
de misterul monahal, avea aerul unei țărănci vânjoase, plămădită din nisip și var, ducând la greu și rezistentă la devastările nașterilor repetate. "Aș vrea să intru în călugărie...", spuse timidă Nel. "O să ai viitorul asigurat. Cu o diplomă, o să devii ușor superioara unei mănăstiri." Singura ei consolare rămăsese duminica. Silvia venea cu Hector, care învățase drumul spre liceu și trăgea de lesă silind-o să alerge cu el. Înainte chiar ca Nel să fi deschis ușa secretariatului, el sărea, nebun de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Am început deja separarea. De ce? Trebuie să leg comenzile filtrelor aici, îmi răspunde. E greu de lucrat sub tensiune. Să opresc? Nu. Mă descurc eu. De sus, din nori, cad fulgi deși, învăluiți de vînt. Ușa e lovită ritmic de ușorul metalic, iar zgomotul ei mă trimite cu gîndul la nopțile de insomnie ale copilăriei, cînd auzeam cum viscolul urla pe sub streașină și scutura zdravăn ușa de la intrare, în fața căreia, cuibărit pe bucata de preș din lînă, dormea cîinele. Tata se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a oprit, privindu-ne pieziș, neîncrezător, căci nu era obișnuit să i se vorbească frumos, după care a făcut semn cu bărbia spre o locuință. - Bateți acolo, a bolborosit. Am observat că lipsea acel mezuzah în scobitura anume făcută în ușorul porții, la baza căreia se strânsese murdărie. Am bătut, știind dinainte că n-o să deschidă nimeni. - Ce doriți? a întrebat un bărbat apărut ca din pământ în spatele nostru. - Îl căutăm pe rabinul Hiyya, i-am răspuns. - Rabinul doarme. Au trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
celelalte încetează, ca înțelese. Mă uit alături și văd de ce m-am împiedecat. De un inel mare, gros, coclit, semn că nu-i fier, ci aramă. Nu departe, un belciug înfipt într-o lespede de marmoră. Când, aud un tocăit ușor: toc-toc... Parcă ar fi o convorbire în șoaptă. Atunci îmi dau seama că asta vine din bălării, care bălării mascau lespedea de marmoră. Aud acolo acest toc-toc, stins aproape. Ceva se mișcă: și văd broasca țestoasă călare pe altă broască
Delta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8187_a_9512]
-
nu face politică e și ăsta un fel de a face politică (!!!)" O fi, dar experiența mea de Stan Pățitu' mă îndrituiește la o atitudine mai echilibrată, ba chiar sceptică. De cinism însă nu sunt capabilă. C. P.: Cât de ușor/dificil este dialogul Ninei Cassian cu propria cultură? A schimbat exilul natura acestui dialog? Cum s-a întâmplat "reîncarnarea" în limba engleză și cât de înțelegătoare a fost limba română față de această schimbare? N. C.: Nu m-am despărțit nici
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
dintâi/ iar ei înaintau fără să mai știe dacă direcția/ e bună sau dacă nu cumva mergeau/ într-una greșită ori chiar înapoi/ (...)/ apoi s-a născut altul și altul și altul/ mărșăluiau ca nebunii în cerc/ se vedea asta ușor de sus/ din poziția lui Dumnezeu/ aici însă totul era în regulă/ înaintau și ăsta era lucrul/ cel mai important" (pp. 27-28) De mii de ani viața a rămas aceeași, o continuă alergare după bucuriile cărnii, iluzia libertății unor opțiuni
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
apă, n-am nici tutun, n-am nici primenele (înot în murdărie de două săptămâni aproape), n-am nici ce să citesc sau să scriu ceva, n-am absolut nimic. Dacă rămân așa, nu pot decât să mă acăț de ușorul ușii sau să trântesc cu capul de un perete căci orice e mai bine decât să rabd ce rabd.” (23 febr. 1910) Alteori, adoptă un ton polemic și revoltat, ca în scrisorile trimise lui Al. Davila, director al Teatrului Național
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
părea că apa și sarea clătite aseară din setea și așteptarea tronului absolut descalificați și făcuți animale buni să fim dați hrană leilor din arenele lui răzvrătite. Câte patru legați de mâini ca borfașii nu vedeam calea o simțeam cu ușorul față de greul mers prin stepă și păduri noaptea când sulițașii de veghe o singură greșeală dacă făceam vae victis înaintea concursului de mistere împrejurări care-i făceau lui plăcere și foarte multă absență e în această determinare pentru care azi
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
-nțeleagă: era abia coborât dintr-o sferă argintie, cu aripile arse de un foc alb; ploua mărunt iar ei, nici n-au văzut scânteile ploii fiorul ei de febră străvezie. Dar acum când vorbesc lumina e neagră stă sprijinită de ușorul ușii gata să se prelingă în încăpere să se așeze pe masă și să răsfoiască ultimul manuscris răsuflarea lui de pe urmă.
Nu-l văzuseră by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/5251_a_6576]
-
scăpa. el face parte din lumina pe care ochiul obișnuit nu o vede, dar o vede ochiul meu aproape orb, de la lumină în sus, lucrurile devin tot mai grele și urcînd nu te mai poți întoarce - marea greutate e chiar ușorul, cînd te ridici, devii greul celeilalte lumi, te prăbușești în invizibil ca un sac cu bolovani. omul se face greu pe lumea cealaltă din cauza luminii: lumina venoasă, marii carpați luminoși de sub stern, luminile sumbre care-i umflă oasele. cine-a
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
scriitor Pagini din trecut. Portița era descuiată, semn că redactorul editurii era așteptat. Deci am intrat. I. R.: Și cum a decurs prima întâlnire cu Tudor Arghezi? G. P.: Intrasem, dar simțindu-mă dintr-odată descumpănit, m-am rezemat de ușorul din dreapta al portiței. Știam, din citite, că pentru a ajunge la ograda din jurul apropiat al casei, trebuia să o iau la dreapta, să merg printre două garduri pe drumul de acces al căruțelor și, odată ajuns la poarta curții, să
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
Mihai Chirilov Serge Daney spunea despre filmele lui Paradjanov că te fac să-ți imaginezi cum ar fi arătat cinematograful în Evul Mediu. Poate părea un promo ușor deplasat pentru un festival de scurtmetraj al cărui îndemn publicitar e infinit mai tranșant: "un miriapod are sute de picioare, o soacră emite, în medie, două miliarde cuvinte, iar Ben Hur se-ntinde pe sute de mii de metri de
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
Foarță cum că n-ar putea scrie roman, neavând, cu o vorbă a lui Preda, „oase late”. Între timp (interviul datând din 2002), Șerban Foarță a publicat, totuși un roman, atipic, ce-i drept, cu skepsis de asemenea lingvistic: Roșul ușor e rozul iluzor (2008). Tot accidente și tot pasabile mi se par momentele în care, la rugămintea lui Robert Șerban, poetul citește, spre ilustrare, câte un poem dintr-un op abia tipărit sau câte-o traducere isteață. Că în economia
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
atît mai puțin de-aproape, cum îmi va fi dat imediat să constat - cei 80 de ani. Consultîndu-și ceasul, s-a îndreptat brusc spre intrarea hotelului. Nu foarte prietenos, mi-a întins mîna și după prezentările de rigoare a remarcat "ușorul" meu accent românesc. Încă înainte de a începe dialogul, zărind dosarul de presă, mi-a cerut permisiunea să-l consulte și a descoperit pe loc o inadvertență: reproducerea fotografică a unei pagini manuscrise, indicată ca fiind "ultima pagină" din Proiect pentru
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
solar, jubilativ, extatic. Mihail Gălățanu este un mistic atipic, acoperind cu o incandescentă religiozitate episoade și reflexe biologice, acte fiziologice, cele mai elementare instincte. Dumnezeu apare, în acest sistem de valori, ca Atoateîndurătorul, iar adversarul Lui tradițional - ca un Amăgitor ușor tautologic, ispitindu-l pe ,robul Mihail" să iasă în lumea largă, să-și părăsească perfecta incintă maternă. Respingând vehement asemenea avansuri, protagonistul, copilul matur, bătrân, mort pentru lume, se mai și răzgândește. Dacă un poem mai lung, ca Lumea Amăgitorului
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
lor că o femeie a murit în urma seismului într-un sat din provincie, când o bucată de zid a căzut peste ea, în timp ce dormea. Aeroportul din orașul Chiang Rai, la circa 90 km sud-vest de epicentru, a fost de asemenea ușor afectat, unii pereți fiind fisurați, dar nu a fost necesară întreruperea activității. Cutremurul a fost resimțit și în capitala vietnameză Hanoi, unde locatarii unor ansambluri rezidențiale cu multe etaje au fugit după ce au simțit mișcarea telurică, dar și în China
Bilanţul seismului din Myanmar creşte la cel puţin 75 de morţi () [Corola-journal/Journalistic/60950_a_62275]
-
Nu are detenta narativă a nuvelei, nu are urgența interioară a poeziei. El lasă, de la sine, să treacă timpul prin el. Discutabilă încadrare! Dar destul de eficientă pentru corecta înțelegere a regulilor care determină o carte atât de bizară ca Roșul ușor e rozul iluzor. Singurul rezultat - căci despre deznodământ nu poate fi vorba - al badineriei spirituale întreținute de cei va fi buna administrare culturală a câtorva ore petrecute, aproape accidental, împreună. Este și motivul pentru care finalul volumului survine, de fapt
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
de specifică scrisului. Iar asta pentru că Foarță manifestă, în toate cărțile sale, oroare de simplitate. El își asaltează, de cele mai multe ori, cititorii. Iar facilitatea pe care o etalează e una, târzie, a descărcării nervoase. Singurul personaj cu carnație din Roșul ușor e rozul iluzor e un oarecare fost coleg de școală al profesorului Elisav, un anume Iordache Moise. Patafizician amator, hotărâse că legea lui Arhimede se aplică strict corpului lui Arhimede scufundat în lichid. Sau că, după calapodul planului înclinat din
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
au aerul artificial și întotdeauna senzațional al citatului apocrif. (Versurile atribuite lui Nichita Stănescu sunt, din perspectiva aceasta, o dovadă: Dus aici, bețiv opal, - lapovițe bici asud;/ dur, o vietate, cal, - la cetate: ivor ud.") Centrul de greutate al Roșului ușor...nu e unul care să atârne la cântar. Dar nici, o spun convins, unul care să înșele. Fiindcă, privată de dreptul de a intra în categoria temelor mari și chiar în aceea a temelor captivante, forma aceasta de zăbavă stilistică
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]