1,207 matches
-
erudiți în greșeală. * Am să trăiesc până ce cuvântul care nu se poate scrie îmi va crăpa toracele ca să-și lase fisiunea geamătului, poezia definitivă, peste nesimțirea șoaptei ascunse în memorie, boala acestei guri care nu și-a spălat niciodată diamantele ucigașe. Sigur că mă înșel asupra lucrurilor în viață; dar ce victorie mai plină decât să alegi ieșiri din realitate care să te lase în urma lor zadarnic, liber adică? Aidoma, trecerea trupului printr-o rană, când umple un timp cu o
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
lemn, de apă, de hrană, de energie electrică... Vom fi pregătit în sfârșit drumul ființei spirituale de după om. Asta dacă nu va fi mai palpitant să înviem. * Două forme de stres ale ființei: nașterea și viitorul. * Logica, pentru că explicită, este ucigașă: în ființă joacă rolul morții din natură. Odată articulat gândul acesta, rămâi preț de o secundă rege peste spiritul resemnării - și începi să trăiești ca un mort înviat, care, în loc să nu mai vrea să fie om, nu trăiește decât pentru
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
trebuie să scriu, întotdeauna întreb în gol - singura bibliotecă în care îți afli răspunsurile. * Lecția pe care ne-o dă asasinul, orice asasin, este simplă și rezumă răspunsurile la multe din întrebările esențiale pe care ni le punem: un gest ucigaș, un asasinat, stă la originea înlăturării tuturor lucrurilor care ne-ar fi împiedicat să fim. Moartea fiecăruia dintre noi poartă finețea acestei mântuiri originare. * Hristosul din Bruges era un țăran care la sfârșitul secolului al VI-lea (591), ne spune
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
urcă doar doi, Sebastian și adversarul lui, soarta decide temporar în favoarea lui 13 negru, pentru că nu există cu adevărat identitate în acest joc. Or, tocmai acest lucru reușește să-l realizeze Babluani, personajul său se distinge în tot acest carusel ucigaș prin inocența sa și o forță a trăirilor cu atît mai relevantă cu cît tot ce se petrece este absurd pînă la spectral. Personajele arată ca niște radiografii scoase pe folii de celofan, pelicula apare impresionată parcă de razele X
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
esențială în același timp, care nu va fi suplinită niciunde pe parcursul filmului. Efectul imediat este o vidare a personajului principal de un mobil puternic, de un concret existențial, singurul său capital pus în joc față cu lumea distorsionată a circuitului ucigaș. Tot de aici decurge și o anumită doză de artificialitate, relaționarea subiectivă a personajelor nu este suficient alimentată factual, motivațional. Cu toate aceste scăderi, poate că inerente unui debut, Babluani reușește un film bun, fără să trivializeze ceea ce dă nota
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
și a țiganilor din Europa, ceea ce înseamnă că crimele comunismului nu intră sub umbrela aceleiași categorii juridice. "Cu toată oroarea mea față de planificatorii comuniști (explicitată și explicată în numeroase cărți), recordmeni multi-multimilionari în cadavre, îmi interzic să clasez marile acțiuni ucigașe din URSS, din China populară și cele al khmerilor roșii din Cambodgia în seria genocidelor. Ele țin de o logică diferită, ele nu vizează o exterminare totală." (p. 104) Antiamericanismul europenilor izvorăște din frustrarea unor oameni care au căpătat evidența
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
este asigurată floarea accidentelor auto. Cu repetiție vom admira metamorfoza care transformă cele mai luxoase limuzine în obiecte de artă abstractă. Altfel, variate filme ne vor arăta inși deciși tăind cu briceagul degetele cuiva care refuză să destăinuie un cifru, ucigașe bătăi, împușcături cu nemiluita, incendii - se preferă femeile ieșind în flăcări dar și bărbați în curs de carbonizare. Și cum suntem din ce în ce mai greu de mulțumit se caută și se descoperă noi mijloace de a ne hrăni pofta de oroare. Pentru
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
a obținut Premiul Olivier pentru cel mai bun spectacol de operă. Având girul succesului londonez, dar și pe cel al unei distribuții de excepție (Anatoli Kotscherga în rolul socrului, Gianluca Pasolini în rolul soțului-negustor, Evelyn Herlitius în rolul Katerinei, soția ucigașă, Christopher Ventris în rolul amantului Serghei, Carole Wilson în cel al bucătăresei Aksinia sau Natascha Petrinsky în cel al pușcăriașei Sonetka), spectacolul a cucerit îndată publicul italian. N-aș fi spus că succesul va fi atât de mare, fiind vorba
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
amar. Povestea, oricîte elemente de senzațional ar îmbogăți-o pe parcurs, e oarecum banală, sau, mai bine spus, banalizată în teribilul secol XX: un resentimentar răspunde nedreptăților comițînd nedreptăți și mai mari, la scară aproape monstruoasă. Se numește pe sine ucigaș, dar nu a omorît cu mîna lui. E un asasin, cred eu, în sensul în care un pasaj din Talmud, citat în Marșul lui Radetzky, spune că e ucigaș "cine ridică mîna asupra semenului său". Golubcik e o mică și
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
și mai mari, la scară aproape monstruoasă. Se numește pe sine ucigaș, dar nu a omorît cu mîna lui. E un asasin, cred eu, în sensul în care un pasaj din Talmud, citat în Marșul lui Radetzky, spune că e ucigaș "cine ridică mîna asupra semenului său". Golubcik e o mică și foarte eficientă rotiță dintr-o organizație odioasă, membru al poliției secrete țariste, celebra Ohrana. Spion și denunțător, ajuns în misiune în capitala Franței, a trimis la închisoare sau în
Un scriitor de neimitat by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7720_a_9045]
-
în film, cu naturalețe, povestea este toată acolo, vie, regizorul doar o direcționează spre noi. Tentativele lui Agrin de a scăpa de bastard, revolta împotriva propriului instinct matern, instinctul patern al fratelui mai mare care își protejează "nepotul" de tentativele ucigașe ale "mamei" ne situează în dimensiunea incomensurabilă a tragicului grec deplasat în această zonă periferică a teatrului de război. Într-un fel, tocmai capacitatea de predicție a lui Hengov care aduce nenorocire, cum precizează sora lui, ne ancorează și mai
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]
-
de poliglot cu limba paralizată, de luptător wushu tăiat de propriile săbii abile. luo na, sunt obsesiv-compulsiv, scriu versuri cu mama sunt prea convins că exiști și ești a mea așa cum respiri ca să pot să te scap de îmbrățișarea aceasta ucigașă. exces șase în primul loc: dacă șoptești, te voi auzi, dacă urli, vei stârni furtuna, care aduce pagube și nenoroc, marele fluviu galben își umflă apele, tu, cu penița de la subsuoară, încerci să îi modifici albia, să nu vină pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
am picioarele tale lungi, cu glezne subțiri, cu scobitura tălpii înaltă cu gastrocnemian și croitor evidenți, cum place cu talie de vespula vulgaris și sâni cu sfârcuri ca fructele de rubus fruticosus cu scenarii de mata hari și multe alte ucigașe și seducătoare scenarii. am vrut să te fac și pe tine, femeie iubită, bărbat și am reușit, ai fost brusc puternică ai dominat, ai văzut sânge, speranță, ararat ai ieșit din dorința de siguranță, din narcisism și bine și din
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
plânsul, fără țărmuri care să-i mai astâmpere durerea. Am plâns luni În șir, indiferent dacă mă aflam În casă sau pe stradă. Viața mea nu mai avea niciun sens. Acum mă zbăteam eu Între viață și moarte. Un gând ucigaș pusese stăpânire pe mine, să opresc cursul acestei vieți nenorocite. Nu mă mai ridicam din pat câte o săptămână. Abia reușeam să ajung la baie. Viața pâlpâia slab În organismul meu. Simțeam că mă sfârșesc lent, tacit. Cu ultimul fir
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
hârtie. "Vreți să-mi spuneți și mie ce s-a întâmplat, stimați tovarăși?". Una dintre fete a început să râdă: Aide nu vrea să se mărite cu Gelu". În clipa aceea, Aide a sărit printre bănci, a aruncat o privire ucigașă spre povestitor și a părăsit sala de curs. Profesorul a așteptat să se potolească furtuna și și-a expus cursul ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Dar nu s-a mai plimbat prin sala de curs, cuvintele lui nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
câteva fotografii, un ștergar bucovinean, o ie) pentru mătușa Hylde. Ajunse la Viena și voind să-mi îndeplinească rugămintea de a-i da cadourile, fetele au făcut greșeala de a cere voie conducătorului delegației, fostul sabrer Dan Irimiciuc, supranumit “Balena Ucigașă”, care le-a confiscat pachetul și le-a interzis orice despărțire de grup, temându-se să nu rămână în exil la Viena, cum o făcuseră atâția sportivi de performanță de-a lungul anilor. Totuși, una dintre handbaliste, Mioara, a luat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
bune la probele fizice, când s-au afișat rezultatele m-am trezit respins, fără drept de a da și proba scrisă la anatomie, unde excelam. Așa că miam retras dosarul de înscriere, care cuprindea printre alte acte și caracterizarea, cel puțin ucigașă, compusă de tovarășul diriginte, pe care aveam să o plimb în toamnă la București, unde am depus-o la dosarul de admitere la Școala Tehnică Sanitară, disciplina dentară, cu același rezultat: Respins! Dezamăgit și contrariat de cele două eșecuri, căci
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Bău din cupa amarului, se privi În oglinda a mii de kilometri cenușii, pe care i-a așezat treptat Între el și craterul Îngropat de buruieni ca pe un pansament. Moartea Alfinei l-a făcut să urască fără leac seminția ucigașă a oamenilor. Ziua se trăgea către locuri ferite, În general parcări mari, fără plată, iar serile se strecura În târguri auto, unde prezența sa trecea neobservată. După lăsarea Întunericului, ținea cuvântări automobilelor venite să-l asculte, Îndemnând la nesupunere și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pentru că timpul s-a oprit și el odată cu noi. Am ajuns niște hamsteri alergând În cuști rotative. — Da, trăim mult și bine. E chiar atât de rău? Nu mai există pericolul războaielor, al bolilor mortale, al catastrofelor cosmice, al epidemiilor ucigașe... 159 câ teva s fârș i tur i de lume — Tocmai asta Înseamnă viața, doctore, risc, nesiguranța zilnică, un șir lung de dureri și uneori, strecurată printre ele, o bucurie. Până la urmă, sensul cel mai important i-l dă moartea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lui Ben! Dacă nici de data asta nu arde de viu, Înseamnă că ne va cerși mult timp de acum Înainte tocana de legume pentru care trudim din greu. Mi-au Înghețat picioarele și am promoroacă În inimă. -Ce stele ucigașe visezi, ? Cine toarnă În creierul tău de pitpalac răgușit și sfrijit, asemenea enormități? Nu te bucura; astăzi nu cade nici o stea pe baraca nenorocită a lui Ben, Înțelegi Kawabata? -Înțeleg, dar mereu vrei să-mi iei bucuria speranței. Nu pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bucățică de hârtie, o țigară. Într-un târziu, după ce a răsucit hârtia și a trecut limba peste micul sul, ca să o poată lipi, o aprinde și trage cu nesaț fumul În plămânii lui intoxicați cu tutun, hodorogiți. -Ascultă nerecunoscătorule, bășinosule, ucigaș de timp, omorâtor de muște, fiară de maidan, nici acum, după atâția ani de scormonit gunoaiele Împreună, nu ți-a intrat În cap că noi nu suntem la fel? Am acceptat din milă să Împart cu tine bucățica de mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
uriașe de la parterul casei de vizavi Îmi stârnesc o curiozitate morbidă. Silueta unei femei se vede ca o umbră chinezească. Iar am visat un ozene. Era Încremenit deasupra mării și, când m-am apropiat de mare am simțit o căldură ucigașă. Cinci iunie Iubitul ei are probabil, mai presus ca iubirea, un plan din care se Înfruptă cu lăcomie. Prin ferestrele de vizavi se văd ca prin ceață siluete necunoscute, probabil virtuali cumpărători ai spațiului uriaș, gol. Am visat azi noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mâinile pe pantaloni. Sunt interesați doar să corecteze. Nu prea-mi era clar ce treabă avea fostul nostru profesor de atletică cu cele Întâmplate, dar mă gândeam că-i mai bine să mă retrag din peisaj. Tinerii ne aruncau priviri ucigașe și prietenul meu nu prea ținea la băutură. Când se simte provocat, cel mai tâmpit lucru pe care poți să-l faci e să-l Întărâți. Mânuie cuțitul ca un zeu Întunecat. Și tu ce mai zici? După câteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
direct din castron sau când leorbăia supa din lingură în loc să aștepte, ca tot omul bine crescut, să se răcească sau când, Doamne ferește, încerca să exprime o părere pe orice temă... Și ce mă înspăimânta cel mai mult în legătură cu această dorință ucigașă era ideea că, dacă aș fi încercat, aș fi avut șanse să izbutesc! Existau șanse să mă ajute chiar el! Nu trebuia decât să fac un salt peste masa așternută de cină, cu degetele îndreptate către traheea lui, ca să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Noapte bună!“ Doamne! Limba engleză e o formă de comunicare! Conversația nu-i, așadar, numai un foc încrucișat în care împuști și ești, la rândul tău, împușcat. În care îți cauți scăparea din calea glonțului inamic și ochești cu gânduri ucigașe! Cuvintele nu-s doar bombe și gloanțe - nu, ele sunt mici cadouri ce conțin sensuri! Stai, că n-am terminat - de parcă experiența prezenței mele înlăuntrul mai curând decât în afara acestor perdele goișe n-ar fi îndeajuns de copleșitoare, de parcă incredibila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]