4,882 matches
-
să ajung aici și le voi fi recunoscătoare părinților mei pentru educație și efortul material extraordinar pe care l-au depus, pentru a mă trimite la studii de calitate, mereu. Dar mă deranjează teribil întrebarea tuturor : „Te mai intorci?” Și uimirea clară la auzul unui ferm „da”. Acest „da” nu era atât de ferm înainte de a mă muta în Londra. Înainte era un „mi-aș dori, dacă voi avea unde să mă întorc, mă voi întoarce”. Suntem o generatie crescută într-
„Dumnezeu a fost ucis de Occident” [Corola-blog/BlogPost/93956_a_95248]
-
doi metri pătrați de nisip fierbinte, unii lângă alții, ca sardelele, între cerul liber, apa mării și țărmul înalt de 4-5 metri? Ce ne aduce și pe noi, ăn de an? Ridicăm privirea. Un pescăruș, ca un zmeu alb, transmite uimire, armonie, bucurie. Cerul senin, fără vreo umbră de nor, cu albastrul împrumutat din ochii noștri, se încheagă sus-sus, n-am putea să precizam cât de sus, însă va garantam că hat în față, de unde coboară protector și poate îndrăgostit peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
pe toți cei ce-L cheamă pe El” (Romani X, 12). Faptul că un rus, un român, un englez și un francez se roagă fiecare în limba lui, în același timp, și aceluiași Dumnezeu, reprezintă normalitatea, nu un motiv de uimire și cu atît mai puțin un motiv de ironie. Acest lucru devine evident dacă luăm în considerare unirea în care se află credincioșii ortodocși: „Căci precum trupul unul este, și are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
ales aș vrea să opresc vîntul. De cîte ori îți suflă în pînza unei rochii Se dezlipesc retine și sîngerează ochii. Natură Fluturii mei cu cap vidia Stîrnesc în natură groaza, invidia. Florile mele învățate să sîngere O asupresc cu uimire, cu înfrîngere. Lacrimile mele de diamant îi deschid răni, din care curge neant. Fulgere globulare, ochii mei închid în ei Și retopesc toată natura, Ca în privirea ta s-o dau de-a dura. Poetul Poetul e asemeni păsării oarbe
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
s-a angajat în realizarea unor CD-uri din categoria nemaivăzut și nemaiîntâlnit. Este vorba de succesiuni de fotograme, însoțite de text și muzică, care îl proiectează pe spectatorul din fața monitorului într-un spațiu fantasmatic, în care recunoaște totuși, cu uimire, viața de fiecare zi din România. Unul dintre aceste CD-uri prezintă micul oraș Petrila, în care locuiește Ion Barbu, și în care a fost cândva vagonetar în mină proscrisul Ion D. Sîrbu, ca pe o localitate literar-artistică, în registru
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
de pace. Cîteva luni! E un timp infinit. Tot aștept marea zguduire care să mă îmboldească pe calea marilor și esențialelor valori ale Spiritului, dar mă tem că voi fi indolent și în timpul marei zguduiri, cutropit, dominat. ...Sînt plin de uimire, nedumerire, tristețe, față de toate aceste eterne suferinți umane: nostalgia cerului, panica de moarte, blestemul de a ne urî unii pe alții (sau de a ne iubi); cu stelele deasupra capului, cu pămîntul ăsta sub picioare, ce fac eu aici? și
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
răsplăti; iată răsplata: O cântăreț nebune, ce zeilor dai slavă să pleci cu-a ta durere în lume pe o navă de-i trece lângă țărmuri popoarele să iasă în straiu de sărbătoare în calea-ți luminoasă s-asculte cu uimire la glasul tău cel mare să-ncarce a ta navă cu flori mirositoare și țărmi cuprinși de farmec din țări se vor desprinde urmându-te pe tine în valuri să s-oglinde corăbii uriașe din sure stânci zidite cu râuri
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
cerut de Parrain. N-am căutat nici să fac o traducere mai bună a acestuia. Am uitat până la urmă complet de el, până când manunscrisul păstrat de prietenii din România a fost scos la iveală..., spunea acum, cu un fel de uimire, dar și cu detașare, de parcă ar fi vorbit totuși, despre un străin. -Nu cred că moartea Mirei te-a împiedicat să-l scrii pe al doilea, i-am spus, atunci, în '97 sau '98. Și nici moartea lui Emil Ivănescu
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
uit la televizor, la interviul cu un scriitor indian care devenise faimos și îmi stârnise interesul atât ca povestitor cu har, cât și pentru că fusese amenințat cu moartea din pricina unei cărți care parodiase Coranul. Ei bine, mare mi-a fost uimirea când, zărindu-l pentru întâia dată pe acel povestitor indian, miop, cu ochelari, cu barbă, vag bondoc, cu o chelie-rotoghilă înconjurată de păr negru, mare mi-a fost deci mirarea când, zărindu-l, l-am recunoscut pe Maharajahul din copilăria
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
oglinda cutiei de pudră. I-a cerut niște bani cu împrumut și-a plecat. Toată noaptea îi apăru, deodată, absurdă. De ce-i răspunsese: "Aa, tu erai"? Nu-și amintea să-i fi spus cineva aceste cuvinte atât de spontan, cu uimire, cu o bucurie sinceră. Și apoi, de unde acele amintiri comune. Amintiri? De fapt, n-o mai văzuse niciodată. Nu mai înțelegea nimic. Și, mai ales, nu înțelegea de ce îi șoptea în ureche, îmbrățișându-l, "soțul meu, soțul meu". Doar îi
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
și acele minunate detalii ce fac un destin o urmă și piatra stă acolo zece mii de ani dar omul un om chiar un anumit om orice ar face și gândi cum ar putea concura piatra poate prin curiozitate frică debordantă uimire și vis incandescent" făclie nebună în plină amiază ce nebun în plină amiază ochii mei sutiene funebre luminează visează ziduri lungi lungi lungi acel ceva teribil ce nu e realitate pentru că e mai mult decât realitatea ce nu e vis
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
ultim roman al lui Sorin Titel. O acceptare luminoasă a tristeții? Nu, asta-i altceva! Atunci ce? Banalitatea fermecătoare a vieții? Poate, mai exact, cred că ar fi de spus că Titel scrie vis-ŕ-vis de Cehov, opunănd plictisului o veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe. Ce mă face, totuși, să mă găndesc la Cehov? Sufletul, da, sufletul dureros, surăzănd, surăzănd, surăzănd în nesfărșita lepădare de strălucire, clipă de clipă, a vieții noastre cea de toate miresmele și luminile
O veșnică uimire proaspătă-n fața clipei splendide, dar ucigașe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12872_a_14197]
-
lipit de geam și cu un picior sub ea. Am ridicat din umeri. - Chiar vrei să ghicesc? - Spune, să vedem. Mă urmărea încercând să pară cât mai concentrată. își țuguiase buzele. - Treișdoi! a pocnit victorioasă din palme. Nimerise. A văzut uimirea mea. - Am ghicit. Tu mi-ai spus-o. M-am concentrat și te-am întrebat în gând: "Douășopt, treizeci sau treijdoi?" La treijdoi ai tresărit și m-am prins. - Am tresărit de durere, i-am răspuns scrâșnit. - Ce te doare
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
creată prin puterea cuvântului și este bine să ne gândim că tot astfel poate sfârși. Pe vremea aceea nu aveam cum să înțeleg (azi știu!) de ce, atunci când i-am expus câteva proiecte de viitor, Norman Manea s-a mirat cu uimirea diavolului căruia i se strigă: "Lua-te-ar dracu'!", drept pentru care mi-a replicat cu o parafrază la o spusă a lui Einstein: "Eu nu mă mai gândesc la viitor, pentru că oricum vine prea repede." Deși am mai avut
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
răspicat, pe șleau! Operă „postumă”, de „cabinet”: Infernala comedie! Poftim, deci, o „lamentație”!!! O curiozitate! Nu mi-a plăcut niciodată Pillat. Mai mult, a fost singurul poet bun pe care nu l-am citit! De-aceea am fost de-o uimire uriașă cînd, cu ocazia cărții de debut m-am văzut comparat, etc... Apoi mi-am dat singur explicația. Dacă l-aș fi citit, l-aș fi eliminat din minte. Așa, iată ce s-a întîmplat! * I. Negoițescu, într-un articol
Îmi plescăi sufletul ca pe-o limbă-n sosul picant al lecturii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12950_a_14275]
-
repede, am replicat: „Doar n-o să-l citesc la Neptun!” Am convenit să-l aduc cînd voi veni în București. Bătrînul Dosto s-ar simți jignit să fie împachetat, ștampilat și tîrît prin genți de poștași furioși! Dar văd, cu uimire, că ceva, undeva, prin inconștient, se opune lecturii!! Așa pățesc întotdeauna cu cărțile împrumutate! Cred că v-am mai spus, neplăcerea de-a le da înapoi mă împiedică (fiindcă îmi amintesc mereu de ea) să gust chiar din plăcerea de-
Tătucu Freud mi se pare romantic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13235_a_14560]
-
Teroarea fiind în aceeași colecție, același format etc. o citesc ca și cum ar fi a mea! Deci, dorința ca textul lui Dinescu să fie al meu!! Și invidia enormă!) * Oricum, cărțoiul a devenit o problemă ce trebuie depășită. Fiindcă văd cu uimire că-n mine crește vinovăția pe zi ce trece! Ce naiba, n-am destule complexe, să-l mai suport și pe ăsta? * Ieri, la librărie, cînd ieșeam, observ, sprijinită de mașina aceea brontozaurică de făcut bonuri, o carte cartonată, maro, cu
Tătucu Freud mi se pare romantic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/13235_a_14560]
-
este autorul și regizorul scenariului filmului muzical Tararira?! * , în care D’Artagnan și Athos și Porthos și Aramis să-și fluture o dată spadele cu dezinvoltură. Cuvinte dulci și fanfarone, șoptite, pe după evantaiele-n palpit, conteselor căzute-n mici leșinuri de uimire, cu picioarele cărnoase vibrînd ca niște limbi uriașe de clopot în catedralele dezmățate ale rochiilor lor laice. Dueluri pe viață și pe moarte fin crestată-n dreptul inimii, pentru a șterge rușinea unui pîrț scăpat din drăgălășenie, la Versailles, nu
Ar trebui o scrisoare voioasă, suplă, mușchetară by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13527_a_14852]
-
fu întuneric. Petricia, cu o mișcare amplă, olimpiană, dar și veselă, ca o hârjoană, se întorsese cu spatele, privindu-l lung peste umăr, cu ochii ei mirabili. Pe omoplatul drept avea tatuat un crin straniu. Andrew tresări și zâmbi de uimire, dar numai o clipă. O dogoreală ca de cuptor îi ardea acum fața. Trupul ei gol lumina ca un rug încins. ...ți-a plăcut? Adevărul este că unele lucruri nu se schimbă niciodată... feminitatea mea infinită, fatală, vă reînvie, iarăși
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
n-au dispărut. Am observat acest lucru în urma unui, să-i spunem, exercițiu de amabilitate de mai lungă durată, în încrederea mea nu lipsită de modestie "Cum ți-e chipul, te poartă". Ceea ce m-a mirat, a fost efectul de uimire până la uluire al celor care gustau amabilitatea. Prima lor reacție era în general, nevoia stringentă de răsplătire. Clasic: o bomboană, o atenție, o portocală. În urma refuzului, o scurtă, bănuielnică, nemulțumire. Apoi, desigur, resemnarea sau promisiunea unei răsplătiri globale, generale, în
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
ultimii lăncieri - Bruma, Dis-de-dimineață. Cel mai umil dintre Meșteșuguri - Poezia: Nu ține apa (afară de câte un descântec de ploaie), Nu măsoară timpul Orbește, Fără roiurile Lui de albine, De polenuri, De frunze căzătoare, Nu seceră, Nu zidește Afară doar De uimire, Și totuși, Rămâne singurul timpan Prin care Dumnezeu ne aude. Versuri în latină De laudă, De încântare, Tremurătoare Ca o rază de dimineață În lungul unui zid, La fel de sacră Și atotluminătoare, Vibrația fiecărui cristal Și un fluviu de Aleluia Între
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
vînzătorilor ambulanți și a lustruitorilor de pantofi, așteaptă cu sufletul la gură știrile din marile cotidiane, bate sălile de cinema, marile teatre, merge la Ateneu pentru a-l vedea pe Enescu, frecventează cenaclul „Sburătorul" al lui Eugen Lovinescu, asistă cu uimire la ridicarea „zgîrie-norilor" din centrul Bucureștiului, ascultă fascinată primele emisiuni de radio și glasul neutru, profesional al operatoarei de la prima centrală telefonică, asistă îngrozită la prăbușirea blocului Carlton în urma devastatorului cutremur de la 10 noiembrie 1940. Ea trăiește efectiv în perioada
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
imaginarul și subiectivitatea dezlănțuită. Pentru un prozator realist, poate fi un handicap serios dificultatea perceperii relațiilor dintre oameni și lucruri. Marin Preda a reușit să transforme acest minus în construcția intimă într-o calitate care-i particularizează arta. Starea de uimire, de uluială domină o parte însemnată a scrisului său, care devine o descoperire și o explicație continuă a lumii. Ce se întâmplă în povestirile din volumul „Întâlnirea din Pământuri"? Un țăran se revoltă împotriva tuturor pe aria de treierat grâul
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
situațiilor pe care trebuie să le trimită la raion. Poporul vietnamez se eliberează de colonialismul francez și drumul spre comunism este deschis. Lumea povestirilor este ostilă, trăiește la nivelul senzorialului și se manifestă instinctual. Este percepția unui narator care preia uimirea copilului cu mintea aflată într-o stare de semitrezie. (fragment din Marin Preda și mitul omului nou, o carte în căutarea unui editor)
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
Golgotha prin colbul și dansul de aur al zilei - egală cu tine de când te-ai născut rasă albă la poalele apei în splendoare apoi îți adormi agonia cât mai aproape de viața oglinzii, peste care ploile duc în lume șiroaie de uimire, de extaz și sudoare; de tot ce-ai pierdut, de ochii tăi în lacrimi Daruri care vin prea târziu în Kungliga Bibliothek, intru cu mâinile 'n frigul de pe unul din acele manuscrise insulare suflate de evul mediu în aur scriu
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]