432 matches
-
statice cu pești și căni de lut, în care gingășia, tandrețea și optimismul - exprimate printr-o pastă generoasă, viguroasă și strălucitoare totodată - se îmbină deopotrivă, dezvăluindu-ne un suflet sensibil și receptiv la toate frumusețile lumii (Flori - ochiul boului, Crizanteme, Ulcele în dialog, Garoafe, Căni de lut, Anemone, Cârciumărese, Trandafiri în cană, etc) . Un capitol important în creația lui Mihai Cămăruț îl constituie portretele și compozițiile, în special cele cu scene de muncă, față de care pictorul a manifestat un interes crescând
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
suportă o estompare, trecând în contur legendar, iar trecutul, chiar atunci când privește anume domnii, capătă o aură mitică, devine illo tempore. La Hanu Ancuței, pe vreme de pace, printre necurmatele lupte care pustiesc Țara Moldovei, oamenii zăbovesc împrejurul focului, golesc ulcele cu vin vechi și spun „povești”. Cartea e un Decameron românesc, cuprinzând istorisiri cumplite (Județ al sărmanilor), miraculoase (Balaurul) sau glumețe (Iapa lui Vodă), fiecare fiind o piesă antologică de artă narativă. Într-o istorie zbuciumată, plină de seisme, Hanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are cercei. Tinel cere mamei un cerc. Eu am o cutie cu ace. Camelia ia note mari la liceu. Liceul are cancelarie mare. Oare cum e un ocean? 58. Despărțiți în silabe cuvintele: tăcere, ulcer, recent, rinocer, trecere, măcelar, ceremonial, ulcea, cerc. 59. Citiți cuvintele de mai jos, apoi formulați oral pentru fiecare cuvânt câte o propoziție. Scrieți cinci dintre acestea: colivie, nicovală, acvariu, evantai, tavă, volan, revelion, covată, vineri, voi, vătrai, violet, Viorica, Veronica, vine, ne convine, avem, lovim, revenim
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
113). 27 Pentru analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a reacționat nu o singură dată exact în aceleași fel. Cu aplauze puternice, prelungite. Poate și cu urale. Cu mare entuziasm și bucurie pentru că „morți sunt cei muriți”, pentru că, după moarte, ne prefacem în praf și pulbere, în oale și ulcele, în țărână, pentru că după moarte din noi nu mai rămâne nimic. Grozav motiv de bucurie, strașnic prilej de entuziasm, oportune aplauze! Într-adevăr, când să merite mai mult să izbucnești în urale dacă nu atunci când afli că - nimic nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Datu-le-am ceva? Bine să le spui că noi le-am trimis Lumini din stupini Și flori din grădini. Și iar să le spui Anume la toți, Că noi i-așteptăm Tot la zile mari, Ziua de Joimari; Cu ulcele noi, Cu strachini cu lapte Și cu turte calde; Cu pahare pline, Cum le pare bine; Cu haine spălate. La soare uscate, Cu lacrimi udate. Roagă-mi-te, roagă, De copiii tăi, Să aibă răbdare, Să nu plângă tare, C-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
În depanajul motorului. - Cât mai puțin confort pentru un minimum măcar de sportivitate. - Drumuri, popasuri și Întâl niri cu oamenii, ba chiar și cu Dumnezeul rumânilor, și zăbo viri ale inimii păgâne și date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
profetice din dumbrava domniței Aricia. De pe urma drumurilor mele prin țară, niciodată singur și niciodată mai mulți ca doi, cu Renault-ul, cu Chevroletul sau cu DKW-ul, păstrez și astăzi În casă, moștenire pentru botanis tul meu insensibil la asemenea lucruri, ulcelele condeiate ale țăranului din Vâlcea pe care l am găsit stând pe vine În târgul Râmnicului cu marfa lui dinainte; artă pură și candidă a vea curilor care nu cunoscuseră Încă smalțul, exemplare de cea mai rafinată primitivitate aceste ulcele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ulcelele condeiate ale țăranului din Vâlcea pe care l am găsit stând pe vine În târgul Râmnicului cu marfa lui dinainte; artă pură și candidă a vea curilor care nu cunoscuseră Încă smalțul, exemplare de cea mai rafinată primitivitate aceste ulcele colo rate cu pămânțele ușor gradate, minune de armonie a culorilor, a inciziilor orna mentale, a formelor și proporțiilor, Înrudite și totuși felurite de la o ulcea la alta și amintind, cu pântecul lor și buza lor, când plinătatea trupului de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vea curilor care nu cunoscuseră Încă smalțul, exemplare de cea mai rafinată primitivitate aceste ulcele colo rate cu pămânțele ușor gradate, minune de armonie a culorilor, a inciziilor orna mentale, a formelor și proporțiilor, Înrudite și totuși felurite de la o ulcea la alta și amintind, cu pântecul lor și buza lor, când plinătatea trupului de fe meie, când zveltețea fetei nescoase Încă la horă. Harapnicul meu de nuntă, cu coada din picior de capră neagră de munte, cu vârtej din fier
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau altul găsit printre dărâmăturile palatului bei zadelei Sturdza-Vițel de la capul Podului Mogoșoaiei, urcioare din care beam pe vremuri, În tovărășia neuitată a prietenilor și camarazilor, astăzi dispăruți, de la revista noastră Ideea Europeană, tulburelul Înăsprit care, turnat cu urciorul În ulcele din târgul Râmnicului, arunca În sus stropi mărunței și iuți, ca Înfiorați parcă de atingerea prietenoasă a vinului dat În fiert cu pământul ars și nesmălțuit. „Că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar“, zicea bunul Dabija-Vodă, „carele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
glăsuiește boier Stanciu din jilțul său de "Mare și prim sfetnic de taină" și, ridicându-se bătrânește, lungan, de parcă nu se mai termina -, legănându-se ca un plop, fluturându-și barba albă, închină solemn ulcica ridicată: Trăiască! Boierii, curtenii, cu ulcelele înălțate către Domnul, cu glas mare: Să ne trăiești întru mulți ani, Măria ta!! răcnesc ei și, de prea mult foc, zidurile cetății se scutură mai dihai ca pe vremea când erau bătute cu pușcile cele mari de vrăjmași. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prea mult și prea tare. Desigur, e beția izbânzii, dar nu e de lepădat nici contribuția fantasticului Cotnar învechit în pivnițele domniei... Paharnicul Negrilă și câțiva copii de casă tăbârcesc pântecoase carafe cu vin și nu mai prididesc cu umplerea ulcelelor ce seacă prin farmec de parcă nici n-ar avea fund... Nici chiar Înalt Prea Sfinția sa Fericitul Mitropolit Teoctist al Moldovei, fiind zi de harț, nu pregetă să se împărtășească cu câteva picături din "Sângele Domnului": izbânda se cuvine a fi prăznuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jertfa. La picioarele Lui, îngenuncheat, Domnul Ștefan cufundat în rugăciune. Alături icoana aurită a Sfintei Fecioare și candela ce licăre nestinsă, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, alți sfinți întunecați, uscați, afumați: sfinți bizantini. Pe o măsuță joasă, se află colaci, colivă, ulcele înflorate, o ploscă, lumânări, toate cele rânduite după datină pentru pomenirea morților. Tăcerea adâncă e tulburată numai de sfârâitul lumânărilor ce ard picurând. Alexandru intră pășind ușor să nu-i tulbure ruga. Simțind suflare omenească în spate, Ștefan zvâcnește fulgerător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
A fost cumplit, șoptește Alexandru. Biet de tine, tăicuță, prin câte ai trecut... E frig aicea? îl întreabă Ștefan înfiorat. Nu... Ștefan își șterge cu palmele obrajii uzi, zâmbește vag: Să ne încălzim dar... spune și ia plosca, umple două ulcele cu vin. Zi, bogdaproste! Să-i fie lui taica, maicăi și Maruței, adaugă și Varsă câteva picături. Bogdaproste... Ștefan pășește agale, pe gânduri: Când ai intrat, ai văzut, am pus mâna pe pumnal. M-am și speriat. O să-ți povestesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vibrație adâncă în glas și se strânge înfiorat. Ție ți-i frig, Alexandre? Nu... M-a luat așa, un fior... Se schimbă vremea, mă dor oasele. De fapt, e toamnă târzie... Să ne încălzim și noi, îndeamnă el și umple ulcelele, întinzându-i una. Zi bogdaproste... Bogdaproste... Bogdaproste că la Stambul peste tot e liniște. La fereastră, Ștefan privește cerul însângerat de soarele ce apune dincolo de colinele Sucevei. Voichița intră pe ușa de taină. Tresare și se oprește. Pe palme duce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
spre inima Europei, se va împiedica într-un bătrân neputincios? Cazimir o să-și muște mâinile când osmanlâii vor bate cu iataganele în porțile Cracoviei... Atunci, va fi singur, îngrozitor de singur. Chiribuță, cu o carafă pântecoasă, dă ocol odăii Domnului, umplând ulcelele pe care boierii, de necazul ăl mare, cu Ștefan în frunte -, tare se mai grăbesc să le golească. Nu mă gândesc decât la cei douăsprezece mii de oșteni juruiți în tractat oștenii lui Hristos, glăsuiește Ștefan cu o voce mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
imaginăm atmosfera unor zile de toamnă aurie... Cotiugarele lipsite de povară adăstează la umbra nucilor din curtea încăpătoare, iar animalele de povară rumegă pașnic...Ușa întredeschisă a hanului lasă să se prelingă afară - nedeslușit - murmurul gospodarilor care gustă măsurat din ulcelele cu vin. Peste tihna firii se aude zvon de cobză, care parcă picură în urechile mușteriilor sămânță de bucurie. Ochii devin mai luminoși, glasul mai cald și amplu și hangița - nu știu cum - parcă-i mai nurlie. De aici și până la joc
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
povesti: Dacă ai ști, mata,boierule, de câte ori i-am adus eu aici pe Eminescu și Creangă în vizită!...După ce terminau de pus la cale cine știe ce treburi, treceau fuguța strada și se aciuau la Bolta Rece, unde continuau cisla în fața unei ulcele cu vin... Ca să nu-l țin din treburi pe Mișa, îi spun: Am să te rog ca mâine să mă aștepți în Piața Unirii, așa cam pe la chindie. Vreau să mergem le Moș Creangă. Poate avem noroc și îl găsim
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
oxidativă, e compatibilă cu un tip pragmatic, materialist, precum romanul; ceramica autohtonă, reductivă, e compatibilă cu un popor orientat spre spiritualitate, așa cum prezintă Jordanes pe strămoșii noștri. Și de aici, Îmi permit să generalizez aceste considerații. Anume, e preferabilă utilizarea ulcelei din lut care, artizanală fiind, deci intrând În contact cu omul Încă de la fabricare, se umanizează sau dacă vreți capătă compatibilitate și cu celălalt, adică utilizatorul, ca să nu vorbesc și de lutul care a generat și vorba “cutare e oale
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lut care, artizanală fiind, deci intrând În contact cu omul Încă de la fabricare, se umanizează sau dacă vreți capătă compatibilitate și cu celălalt, adică utilizatorul, ca să nu vorbesc și de lutul care a generat și vorba “cutare e oale și ulcele”, decât a cine știe cărui pahar, oricât de frumos ori scump, dar care, ca produs industrial, n’a prea simțit omul pe aproape, fiindu-i deci străin. Mai ales acum, de Crăciun. Și, dacă vreți, să preferăm artizanatul la orice lucru care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mereu conținu tul să nu se prindă de fundul și marginile vasului, evitând afumarea povirlei. După aprecierile mamei, odată cu stingerea focu lui, când operația se considera intrată în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut, din timp pregătite - spălate, bine clătite cu tot felul de zeamă de flori mirositoare, lăsate îndelung la aerisit cu povirlă gustoasă, dulce-acrișoară, de ne lingeam și degetele. Ulcelele erau bine legate la gură, ferite de goluri de aer
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]