695 matches
-
locului la parter, în barul cu pian, sorbind din paharele cu martini sec. Cazinoul de la etaj, cu masa pentru ruletă și zarurile rostogolindu-se înăbușit pe plușul verde, crupierul de la masa de bacara vorbind în șoaptă, cu un accent străin, uleios. Sala de bal de la parter, cu separeuri de piele lucioasă și cântăreața scăldată în lumina unui reflector, cu voce afumată și rochie sclipitoare, argintie. Asta era recuzita care punea lucrurile pe roate, dar nimeni nu venea doar pentru băutură, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
avem - trebuie să conducă afacerea după ce mor eu. Premierul Zhou pare să nu aibă deloc poftă de mâncare, dar încearcă să mănânce ca să-i facă pe plac gazdei sale. Soția lui dă la o parte, cu grijă, pielea de pește uleioasă din farfuria lui și o înlocuiește cu legume. Din când în când, își privește soțul cu îngrijorare. El mănâncă încet și este foarte atent la Mao. Ei, ce-ai mai făcut, tovarășe premier? Zhou se șterge la gură și spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Încleștate pe vâsle. Nimic altceva În jur decât clipocitul nevăzut al apei negre, gata să smulgă de lângă mal luntrea, tocmai când, șovăind, tremurând, aș Întinde piciorul, ca să mă prăbușesc În adâncurile fără fund, umede, Înghețate, care au să se Închidă, uleioase, tăcute, deasupra mea, acoperindu-mă, cu frig și beznă. Al cui ești? Al cui ești? Cine? Eu sunt oaia cea pierdută... De fapt, nu aș vrea Într-adevăr să vreau să merg acolo, doar dacă ar fi prea nasol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cum ți se slăbea puțin jugul robotelii la cantină și parcă te-ai fi simțit soră bună cu Roșioara, măcar că nu pentru o farfurie de mâncare ai fi atârnat tu la ultimu’ camionagiu... Umbla brambura pe străzi, amețită de lumina uleioasă, îmbâcsită de praf și de gaze de eșapament, lăsându-se călăuzită de dispoziția sumbră ce-o rodea pe dinăuntru, și până să apuce să se lase la mâna cui s-o nimeri, dădu nas în nas cu un văr de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cum merge așa, iar eu protestez pe un ton abia auzit, nu acum, Udi, este periculos, dar degetele lui îmi trimit deja fiori în interiorul pântecelui, mă unduiesc fără control, am impresia că zac pe fundul unei ape primordiale, sărate și uleioase, alături de ființele sălbatice ale acestui pământ, printre animalele de pradă care au populat aceste locuri în urmă cu mii de ani, iar el mă strânge deodată cu o mișcare străină, ca și când nu ar fi soțul meu de la vârsta de doisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
baza, iar eu o dezamăgisem. În cele din urmă, n-am de ales, trebuie să intru, apăs fără să vreau clanța spre poveștile acelea pline de secrete, fetele strâng deja tacâmurile de la micul dejun, hainele lor emană miros de omletă uleioasă și salată cu lămâie, în coșuleț mai găsesc o ultimă franzeluță, pe care o fur imediat, o pun în secret pe o farfurie rămasă încă pe masă, printre resturi de salată și bucățele mărunte de omletă, o îndes repede în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ce să zic. — Nici eu. Îți pare rău? — Da. — Și mie. Te-ai speriat? — CÎnd am văzut sîngele. Și cînd s-a apucat să-l bată pe prizonier. — E normal. — Tu te-ai speriat? — Nu. Cum era sîngele? — Gros și uleios. — SÎngele apă nu se face. Ăsta-i primul proverb care te scoate din minți atunci cînd duci o viață activă. N-are nici o legătură. E despre familie. — Ba nu, spuse tata, Înseamnă exact ce spune, numai că asta e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pentru prima oară de chestia asta. — CÎnd? — O dată am simțit că am pantofii plini de sînge. Era exact ca apa În cizmele de cauciuc cînd te duci la vînĂtoare de rațe, atîta că era mai cald, mai gros și mai uleios. — Și cînd se-ntîmpla asta? A, mai demult. Hamalul este un alt episod din același roman neterminat și neintitulat, ca și Un drum cu trenul. Hamalul CÎnd ne-am dus la culcare, tata mi-a zis c-ar fi bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
șanțuri și fuseseră Întărite avanposturile. Fumul de la focurile unde Începuseră să pregătească mîncarea se Înălța deasupra dealului. Pe toată lungimea pantei care ducea spre fermă zăceau pierderile ca niște boccele Împrăștiate. Tancul ardea printre copaci, scoțînd un fum negru și uleios. — E oribil, spuse fata. E pentru prima dată cînd văd așa ceva. E Îngrozitor. — Așa a fost mereu. — Și ție nu ți se pare groaznic? — Ba da, așa mi s-a părut Întotdeauna. Da’ atunci cînd ești nevoit să faci așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
înseamnă nimic. Sunt persoane în AA care s-au complăcut zeci de ani în starea respectivă. —Dar tu? Jake pare contrariat. —Ce-i cu mine? Sosește somonul, pe care l-am cerut la recomandarea lui Matt. Arată extraordinar: roz și uleios, cu o crustă aurie, cu garnitură de linte înăbușită, destul de moale să ți se topească în gură, dar nu păstoasă. Oftez în semn de apreciere după ce iau prima înghițitură. Oricum, mâncarea nu mă face să uit unde mă oprisem. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
bucătărie și revine cu o sticlă de vin alb și cu un pahar pentru mine. —Sănătate! îi urez eu luând o înghițitură. Peștele este fraged și moale, mazărea nu are sosul prea lung, iar cartofii prăjiți sunt de demență- crocanți, uleioși și delicioși. Nu mă simt în stare să-i spun lui Jake să-i ia de lângă mine. Bărbaților nu le place să le spui că ții cură de slăbire, cel puțin nu la începutul relației. Mai târziu, nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
teama să mă ascund printre animalele acelea și să le regăsesc apoi pe Întuneric, la lumina torței mele electrice, renăscute În tenebre, gâfâind Într-o respirare greoaie, telurică, oase și viscere fără piele pe ele, scrâșnitoare și fetide de bale uleioase. În acea expoziție, pe care Începeam s-o găsesc imundă, de organe genitale Diesel, de vaginuri cu turbină, de gâtlejuri anorganice care la vremea lor au eructat - și poate chiar În noaptea aceea aveau să eructeze din nou - flăcări, vapori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Întunecos, unde câțiva băștinași fumau un tabac gros ca un cârnat, răsucit În formă de funii vechi marinărești. Mânuiai funiile acelea cu buricele degetelor, obțineai din ele niște foi late și transparente și le Înfășurai În niște cartonașe de pai uleios. Trebuiau reaprinse mereu, dar puteai pricepe astfel cum anume era tutunul atunci când l-a descoperit sir Walter Raleigh. I-am povestit aventura mea din după-amiaza aceea. „Acum și rozaruceenii? Dorința dumitale de a ști e insațiabilă, prietene. Dar nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de speculații simbolice și trimiteri inițiatice: Desenatorul deschide ușa - nu-i spune nimeni să n-o facă - scârțâitul se întinde de-a lungul coridoarelor, izbindu-se de ușile albe, tari. Dintr-o privire cuprinde totul: alunecă, frecându-se de vopseaua uleioasă și pantofii săi clipocesc ca îmbibați cu apă. Mă uit la el fără să-l aud. Îmi vine să-l ciocănesc cu degetul între umeri, să-i spun să nu fugă, n-o să mai întâlnească nimic nou și, oricum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
imagină pe administrator cu registrul de cheltuieli la subsuoară, se năpusti asupra bestiei și-i îndesă în gâtlej un smoc de vată cu cloroform; peste blocul întunecat se pogorî o liniște grea. În timp ce Proprietarul înfigea cheia în ușa metalică, pașii uleioși al luminii începuseră să bocănească pe pavajul din fața parterului. Era 6 iulie și garsoniera plutea în clar-obscur până departe. Intrusul se lăsă să cadă pe primul fotoliu și-și răsuci o țigaretă. Scoase apoi din buzunar bibeloul favorit, cățelul Chilot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Insist! Vă rooog! se pisicește Domnișoara. Revenind cu privirile în direcția gazdei, cei doi prieteni înregistrează îndată alăturarea, ca prin magie, la ceșcuțele cu cafea, a încă două cupe miniaturale, din cristal Fabergé, pline pe jumătate cu un lichid brun-rubiniu, uleios, de consistența și cromatica siropului de arțar învechit ori a chihlimbarului topit, de Baltica, o ambră savuroasă, cu unduiri șăgalnice, onirice, ușor hipnotice. Cu un miros puternic de alge, de migdale, de tutun, de fân, de fum, de livadă și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
când spre celălalt, gata-gata să se ciocnească ba de o mașină de făcut asfalt, ba de o grămadă verde-cenușie de piatră cubică, rămasă aici de când a început să se paveze strada. Iar el se sufoca în umbra îmbâcsită, cu broboane uleioase de transpirație care îl gâdilau sub guler, la rădăcina părului pomădat, între firele țepene, roșcate din mustață ; astfel că nu mai prididea să se șteargă cu batista cu monogramă. La un moment dat, nemaidovedind să se șteargă cu batista fină
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dă viteză, după cum cer cei doi dinăuntru, trăgîndu-le șuturi În cur. Unui blond pirpiriu care alunecă, transparent, crede el, spre locul de fumat i se aplică scamatoria cu pantalonii. În fața lui se postează rîzÎnd un tip masiv, cu o față uleioasă. — Fii atent, vezi pantalonii ăștia de pe mine...? Acum Închide ochii! Răcanul se execută, strînge ochii cu putere În aceeași clipă În care i se spune. — Pada-bum! Deschide-i! Acum sînt pe tine. Bagă mîna În buzunar. Vezi? Ăla e pachetul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lumina asta chioară, penumbră veșnică, du-te la Universitate să te sperii de lumina crepus culară a acestei capitale de țară, treci prin Cișmigiu și ia pe tine acest praf de oameni și de lucruri scrîșnind, praf de frică, praf uleios, metafizic, praf, praf pe care Îl găsești și În Dristor, cum ieși de la metrou, praf și miros de sudoare și de gunoi stricat - și În Herăstrău? Și! Iar pe Victoriei tot praf, la Romană nu mai zic, la fel... ia
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
una la Întîmplare și apăs clanța, ușa se deschide și În partea cealaltă e un birou, la o masă stă un tip care are pe cap o carapace ce se deschide și din ea Încep să iasă niște omuleți albăstrui, uleioși, se urcă unii pe alții, le văd dinții minusculi și albăstrui, dacă ajung la mine, o să-mi mănînce și mie creierul, din tipul de la masă n-a mai rămas decît o carcasă, toată pielea Îi atîrnă ca un sac, iar
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
său viu. Ele sunt simbolul primăverii. De aceea le găsim și ca mărțișoare. Culorile vii avertizează eventualii prădători că nu sunt bune pentru a fi consumate, lăsând impresia că sunt otrăvitoare. Pentru a se apăra, gărgărițele elimină un lichid gălbui, uleios și urât mirositor, cu gust amar, care va îndepărta inamicii. Gărgărițele adoră locurile calde și foarte curate. De aceea ele preferă grădinile. Nu sunt insecte dăunătoare, ci din contră, sunt foarte apreciate de către grădinari, deoarece se hrănesc cu alte insecte
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
se îndreptară spre Cumbernauld Road. A urmat o periodă obscură și frîntă, în care Thaw și mama, cu Ruth în poală, au stat în autobuz noaptea, traversînd un ținut nevăzut. Autobuzele erau mereu prost luminate și ferestrele, acoperite cu pînză uleioasă, neagră-albăstruie, așa că nimeni nu vedea afară. Probabil că au călătorit de multe ori așa, dar mai tîrziu nu și-a amintit decît o noapte care a durat luni în șir, într-o înghesuială de oameni flămînzi și obosiți, deși traseul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tropicală. Pentru a indica distanța și greutatea, trebuiau să fie amestecate între ele și cu alb, negru sau ocru. Cu toate astea, magia consta în faptul că perii ăștia de porc strînși de un băț, care întindeau noroiul maroniu și uleios, puteau trasa conturul dealurilor pe fundalul zorilor. în timp ce aplica vopseaua, mintea lui devenea o simplă legătură între mînă, culoare, ochi și tavan. Atunci cînd cobora să vadă lucrarea de la nivelul podelei, trăia uneori momente de bucurie egoistă, dar mintea îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
inerției. Și totuși, din orgoliu, vrând parcă să-i demonstrez Zenobiei că aveam dreptate, că vina era a ei și numai a ei, m-am îndreptat spre Dragoș, i-am pus mâna pe cap, i-am pipăit fruntea rotundă, părul uleios și moale - erau acolo, sub degetele mele, mi-a făcut cu ochiul. Când m-am întors lângă Zenobia, am văzut că ea nu mai mângâia trandafirii : de la baza fiecăruia, de unde floarea întâlnește tulpina, ea scotea niște ace cu gămălie atât
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
glonte într-o țintă - apoi am mers la pendulă, i-am descuiat ușa și-am scos cutiuța din catifea. I-am dat-o lui Jacques s-o deschidă, ca să-i fac o bucurie și ochișorii lui rotunzi erau ca boabele uleioase de cafea de la armeanul nostru, Levon Harutunian. Levon înseamnă, pe limba lui, același lucru cu Leon, numele lui papa: sunt lei-paralei. — E un bilețel împăturrit în patrru. O, și sub bilet e un inel. Să-ți citesc eu? M-am
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]