5,770 matches
-
acest simbol al purității - nu a reușit să ascundă monstruozitatea ridicată în urmă cu aproape un an de zile." Impresionant este și textul memorialistic semnat de Marta Petreu însăși: "Poate din aprilie, poate din mai, când și alți copii de pe uliță începeau să lipăie desculți pe pământul răcoros și abia zbicit al cărărilor, ceream și noi voie mamei să ne descălțăm. Tălpile mele își amintesc și acum senzațiile pe care le-au încercat pe pământul bătătorit al curții, pe iarbă, pe
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
lipăie desculți pe pământul răcoros și abia zbicit al cărărilor, ceream și noi voie mamei să ne descălțăm. Tălpile mele își amintesc și acum senzațiile pe care le-au încercat pe pământul bătătorit al curții, pe iarbă, pe troscoțel, pe uliță ori pe miriștile triste de august, pe arătura de primăvară și pe aceea de septembrie. Îmi amintesc roua de dimineață udându-mi gleznele și prundișul cald de pe malul Someșului, pe care călcam precaut." La capitolul eseuri se remarcă: Dumitru }epeneag
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
un profitor al viziunii și interpretărilor sale: "Dl Dan Botta a intrat în ograda mea, a mușcat puțintel din mărul cel mai îmbujorat al grădinii, a sărit apoi iarăși gardul, și-acum, nu fără haz țărănesc, aleargă și țipă pe ulițele satului: ŤPrindeți hoțul! Prindeți hoțul!ť". Nici în preocupările sale pentru tracismul românesc Dan Botta nu e un deschizător de drumuri, căci Blaga însuși a publicat tocmai în 1921 în "Gândirea" articolul Revolta fondului nostru nelatin, pe care poetul tristeții
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
o înving fiorii stupit-a-n sân și s-a întors în fugă ispita și-a învins-o cu o rugă dar a umplut tot satul de istorii nedumirit gândea că-i peste poate el doar mergând sfios pe cele uliți nevestele în ochi au parcă suliți chiar babe și codanele-și dau coate ... asta-i povestea, poate-o întrebare își pun cei care astăzi o aud răspuns despre flăcăul cel zălud să-și deie după poftă fiecare *** Ciclul "Dragobete" Volum
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
când va da ochii cu oamenii din cetate. Era dimineața, când toată lumea intra și ieșea cu treburile zilnice. Prinsese deodată curaj trimis de Cel de Sus și intră pe poarta cea mare a cetății. Erau oameni mulți care mișunau pe ulițele strâmte și întortocheate, oameni cu chipuri africane, cu fețele de abanos, cu păr cârlionțat, ochi mari, frumoși și strălucitori. Sute de priviri curioase se îndreptau spre el, uitându-se la el ca la ceva nemaivăzut. Mergea înainte prin cetate, până
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Milos Crnjanski, mai mult decât un nume de stradă Considerat a fi cel mai important reprezentant al modernismului sârb, el s-a școlit la Timișoara O uliță-n Mehala De regulă, multora prea puțin le pasă de cine sau ce se ascunde dincolo de numele străzii pe care locuiesc. Iar dacă i-a interesat cu adevărat cândva, a fost după Revoluția din decembrie 1989, când edilii au început
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
dincolo de numele străzii pe care locuiesc. Iar dacă i-a interesat cu adevărat cândva, a fost după Revoluția din decembrie 1989, când edilii au început seria schimbării denumirilor a zeci și zeci de străzi timișorene. Una dintre aceste recent rebotezate ulițe ale Mehalei, cartier situat la nord-vestul urbei de pe Bega, se află trecută în anuarul telefonic sub numele de Cirneanski Miloș (pe harta aceluiași anuar, Miloși). Potrivit grafiei latine, numele se scrie Miloš Crnjanski și se citește, cu aproximație, Miloș Țârnianski
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
ale Mehalei, cartier situat la nord-vestul urbei de pe Bega, se află trecută în anuarul telefonic sub numele de Cirneanski Miloș (pe harta aceluiași anuar, Miloși). Potrivit grafiei latine, numele se scrie Miloš Crnjanski și se citește, cu aproximație, Miloș Țârnianski. Ulița este paralelă cu altele două, și anume Grigore Alexandrescu și Cetatea Albă, și poartă numele celui considerat a fi cel mai important reprezentant al modernismului în literatura sârbă. De la Csongrád în orașul de pe Bega Pe 26 octombrie 1893, la Csongrád
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
și subțiri, care se sparg ca niște pahare de cristal în văzduhul acestei calme seri de vară. Mă gândesc la poezia lui Francis Jammes și a lui Ion Pillat al nostru, dar alung repede din minte această analogie, pentru că pe ulița satului nu apare nici un măgăruș și nu se zărește nicio berlină”. (2,1). „Sunt în vacanță, ceea ce în cazul meu nu înseamnă că am părăsit orașul în care locuiesc de la 18 ani și pe care, în aceste zile caniculare, n-
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
afirmat funcționalitatea vizualității. „Femeia e înaltă, uscată, cu obrajii stricați de vărsat, arși de soare și de vînt. Pășește larg...”. Și „Calul e alb”, „cu gîtul întins, scobîlțind din picioarele ciolănoase”, cu „capul, mare cît o solniță”, „adormit parcă”. Apoi ulițele satului, valea, dealul, culmea...Imaginea „se întărește”, se pietrifică. Cizmele femeii sînt „tari”, picioarele calului sunt „ciolănoase”, rănile lui sunt „pămîntii”, rana e „tare ca potîngul”, iar înaintarea protagoniștilor este lentă, încetinită mereu, gata să împietrească și ea... Și iarăși
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
ezităm, această desprindere definitivă este reală. Calul o simte, nechezind pentru „întîia oară, după o tăcere de o grămadă de ani”. Calului poate că o să-i fie mai bine, deși e văzut și el „legat de-o proptea într-o uliță strîmtă” (s.n.). Femeia însă, coborîtă tăcută în această a doua albie joasă a nefericirii, se grăbește s-o „împodobească” pe Păunița... Parcă îi revine și graiul acum, în această grabă spre... Caută „un car de la ei”, ca să se înțeleagă (bănuim
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
tot. Deși adusă de spate că o secera și cu mințile rătăcite, nu-l slăbea pe hoțul de slănină: mă, te bag în pușcărie! Să vină miliția!... Într-o dimineață de vară, babă s-a dus, șontîc-șontîc, pînă în capul uliței, strigînd din buruieni precum odinioară din nămeți: mă, Vulturiiiiica! Te bag în pușcărie, mă! În pridvorul casei din Bostănărie, pentru prima dată în 15 ani, nu a mai apărut hoțul de slănină ca să facă semne cu mîna: taci, mătușa, că
Un editorial, două versiuni. Ţânţu şi Vulturică, prietenii lui Cartianu care s-au sinucis pentru o bucată de slănină () [Corola-journal/Journalistic/27378_a_28703]
-
premerg apariția/ cenușii în striații - o lucire de cuțit sau/ o retină vorace, un metal uitat la soare de zidari/ antici. Altceva este însă scuarul/ cu pana de zinc/ de pe gușile porumbilor” (Volute). Diferit de expresionismul crîncen-cosmic, cu vedere la ulița satului, a șaizeciștilor și cu atît mai vîrtos de formula stradală, jemanfișistă, a optzeciștilor, poetul nostru e mai curînd un pseudorealist care performează prin faptul că nu-și exhibă viziunea, ci o absoarbe întro introspecție arzătoare aidoma unui acid. O
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
pentru studii în capitala Boemiei... Dar, cum bine știm, s-a dus mai departe, la Viena, iar de Praga și-a amintit doar într-un vis, consemnat în manuscrisul nr. 2306: „Am ieșit parcă în târg și am mers pe uliți largi ca bulevarde (ulița mare din Praga)”. Locul ar putea fi identic cu Václavské námestí, dat fiind că această „piață” are, în realitate, aspectul unui bulevard larg și lung; așa îl cunosc și turiștii români care ne vizitează țara.
Aniversarea lui Eminescu la Praga by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/2777_a_4102]
-
Boemiei... Dar, cum bine știm, s-a dus mai departe, la Viena, iar de Praga și-a amintit doar într-un vis, consemnat în manuscrisul nr. 2306: „Am ieșit parcă în târg și am mers pe uliți largi ca bulevarde (ulița mare din Praga)”. Locul ar putea fi identic cu Václavské námestí, dat fiind că această „piață” are, în realitate, aspectul unui bulevard larg și lung; așa îl cunosc și turiștii români care ne vizitează țara.
Aniversarea lui Eminescu la Praga by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/2777_a_4102]
-
participa profesori ai universității precum și nume improtante din lumea culturală. PRINȚUL CHARLES, DOCTOR HONORIS CAUSA. Prințul Charles se află într-o vizită în România. Cât timp stă în România, prințul Charles merge pe drumuri care cu greu ies din categoria ulițelor de pământ. Drumul dintre proprietățile sale de la Micloșoara și Viscri este impracticabil din cauza unui pod care este în pericol să se prăbușească. Așa că prințul este obligat să ocolească 50 de kilometri, prin gropi umplute cu pietriș. PRINȚUL CHARLES, DOCTOR HONORIS
PRINȚUL CHARLES, DOCTOR HONORIS CAUSA al Universității București () [Corola-journal/Journalistic/27841_a_29166]
-
fiind utilizate surse deschise precum ziarele vremii respective, emisiuni de televiziune, de radio, cărți de istorie consacrate perioade post-decembriste etc. Chiar dacă nu este istoria eroică și exemplară a unui erou de basm, ridicat prin calități și eforturi proprii din praful uliței în purpura puterii, ea are farmecul ei aparte, arătînd propriile merite ale protagonistului. Traian Băsescu nu este produsul unei lumi obișnuite cu eroii, ci mai degrabă al unui crepuscul comunist, marcat de haos moral și lipsuri, de comportamente arbitrare, discreționare
Vezi ce carte scoate Jurnalul Național despre cariera lui Traian Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/22321_a_23646]
-
ca anumite zone să fie restrânse. Pot fi realizate artificii ca să se protejeze monumentul istoric, și să se facă și proiectul.”(sursa [/caption] Vestita Hala Matache Măcelarul (clasată monument istoric de categoria B), construită între anii 1887-1899, se află lângă ulița Târgoviștei și strada Buzești. Istoria monumentului începe de demult, în 1886, când intersecția Căii Griviței cu Calea Buzești se afla la marginea orașului. Printre negustorii de aici s-a remarcat Matache Măcelarul, pe numele adevărat Loloescu Matache, care în scurt
Hala Matache se degradează de la o zi la alta - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/22465_a_23790]
-
junele a scos din grajd un murg bun de înșăuat „și-nfrânat cu nouă frâie“ cu care să meargă să răpună Leul, întruchiparea răului.22 Animalul a fost pus pe șeaua calului și adus „Jos la țară-n târgul mare / Pe ulița grecilor ...“.23 Tema junelui holtei atât de frecventă în colindele românești am întâlnit-o în una din colecțiile prof. Bogariu. La întrebarea fetei: dacă n-are cumva veșminte pregătite pentru nuntă; ori nu are calul potcovit, sau, poate „Că de-
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
că omul care, la mijlocul anilor ’70, a uimit România cu capacitatea sa intelectuală și-a luat singur viața. În Bonțida, părinții lui Ionică, de peste 80 de ani, și frații lui, Elena și Alexandru, parcă așteaptă și-acum să vadă pe ulița satului cum trece cireada de vite, mânată din spate de un copil cu cărți doldora subsioară, care mai degrabă soarbe din ochi buchiile, decât să fie atent la animale... „El era vedeta” Pentru Horea Pop, tatăl său a însemnat enorm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92546_a_93838]
-
poeți ai artei De alcov, în devenire, Numai laudele Martei Va mai scot din adormire. Restul, după voi potopul! Cui ce-i pasă că iubiți, Căci atinsu-vi-răți scopul Celor doi sau trei arginti. Hăis, cea, măi bidivie! Tristă e pe uliți zloata. Lola-n mahala învie, Domnu-și înnoda cravată. Și aplaudă, române, Stirpea nobilă din piață, Ce din barbă veșnic spune Că tu ești doar o paiața! Mofturi sub a vremii lira, Barzilor dintre boscheți, Noaptea li se năzăriră Că sunt zei
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
Toate Articolele Autorului Se scutură castanii pe drumul vieții mele și freamătul lor crește și câinii mă-mpresoară, eu strig la Tine, Doamne, cu nostalgii de stele, cu plânsete de clopot, cu-îngenuncheri de seară. E toamnă, iarăși toamnă, pe uliță și-n viață și iar mă doare bezna din vinerea de Paște și iar mă doare calea spre noua dimineață și strâng din dinți ca-n chinul unei femei ce naște. Referință Bibliografică: Chin / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN
CHIN de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381800_a_383129]
-
aorta,prea târziu ,ai ajuns,să dorești,să iubești!... XXVI. DIN NOU... (DIN VOL.2 "ARIPI FRANȚE"-CONTINUARE LA "DESTĂINUIRE" ), de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Din nou... Am ajuns din nou pe ulița copilăriei mele, o ulița pustie și goală, străină ,mi se pare. Nimic nu se aude,nici o suflare vie, totul a intrat în amorțire. O lumină plăpânda zăresc, ea se aprinde,arde , se stinge,prefăcându-se-n scrum. Cenușă acestui văzduh
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
ajuns,să dorești,să iubești!... XXVI. DIN NOU... (DIN VOL.2 "ARIPI FRANȚE"-CONTINUARE LA "DESTĂINUIRE" ), de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016. Din nou... Am ajuns din nou pe ulița copilăriei mele, o ulița pustie și goală, străină ,mi se pare. Nimic nu se aude,nici o suflare vie, totul a intrat în amorțire. O lumină plăpânda zăresc, ea se aprinde,arde , se stinge,prefăcându-se-n scrum. Cenușă acestui văzduh invizibil, incolor și insipid
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
și mine; Trezește-te,trezește-te,idealul ,nu există , îmi spune o voce străină: a murit,simultan cu utopia din tine, destrămând visele dintr-o copilărie nefericită ! Ileana Vicic Stâncă ... Citește mai mult Din nou...Am ajuns din nou pe ulița copilăriei mele,o ulița pustie și goală,străină ,mi se pare.Nimic nu se aude,nici o suflare vie,totul a intrat în amorțire.O lumină plăpânda zăresc,ea se aprinde,arde ,se stinge,prefăcându-se-n scrum.Cenușa acestui văzduh
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]