2,779 matches
-
avut loc la Regensburg, unde a participat și Angela Merkel, "care a susținut și susține eforturile pe care cei 14 primari ai orașelor dunărene le fac pentru a dezvolta orașele de o parte și de alta a fluviului". Primarul orașului Ulm, Ivo Gonner, a declarat că Dunărea reprezintă nouă Europa și pentru aceasta este nevoie de orașe și de regiuni puternice. "Primarul general ne-a împărtășit și nouă planul său de a lega Bucureștiul de Dunăre, astfel încât Bucureștiul să fie conectat
Oprescu: Pentru dezvoltarea Bucureştiului este esențială racordarea la Dunăre by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50649_a_51974]
-
experimentală ), la care a semnat și regia. Alteori, Natalia evoluează, fără rețineri, în spectacole în care modul ei de a concepe mișcarea se amalgamează cu al unor dansatoare formate sub influența altor școli, precum în recitalurile date la Köln și Ulm, împreună cu Erika Winkler, formată sub influența lui Merce Cuninghan, spectacole pornite de la texte din Schopenhauer. Concepția ei creativă s-a extins și dincolo de granițele Germaniei. Astfel a conceput regia, luminile și decorurile pentru un spectacol Faust interpretat de un actor
Cioburi de portret Natașa – Natalia by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3674_a_4999]
-
Emil Brumaru Interpretează (critic) Luminița Marcu Sînt ultimul poet balcanic. Cînt c-un descojitor mecanic Ce-nlătură, nu de pe frasini Sau de pe ulmi scoarțele groase-n Lumina dup-amiezii gării, Ci de pe crinii strînși puzderii În stive,-ntîi decapitați, Pielița lujerilor s-o purtați Cu jartier, păzite-n viciu De Îngerul cel de serviciu Veșnic în urma șoldurilor. Sînt ultimul poet descojitor...
Șase distihuri naive by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15588_a_16913]
-
cum anume lucra ea. Cu alte cuvinte, care era mecanismul intim al gîndirii lui Einstein? Răspunsul ne este dat chiar de Einstein în Cum văd eu lumea (Humanitas, ediția a II-a, 2000), o carte în care fizicianul născut la Ulm mărturisește că substanța gîndirii sale constă în imagini și în asocieri fulgerătoare de imagini. Einstein nu putea gîndi un lucru fără să-și facă mai întîi o elementară reprezentare despre el. Apoi, din noianul de intuiții și reprezentări, Einstein extrăgea
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
Ilva Mică, Ghimpați, Rădoiești, Sacadat, Adunații- Copăceni, Putineiu, Contești, Florești-Stoenești, Iepurești, Gostinu, Recaș, Arieșeni, Bolintin-Deal, Joița, Husasău de Tinca, Poiana Ilvei, Oinacu, Băneasa, Goștinari, Frățești, Nalbant, Ciulnița, C. A. Rosetti, Vânătorii Mici, Țârcâia, Dumitra, Ponor, Mănăștiur, Găujani, Buciumi, Buturugeni, Sandra, Ulmi, Lăzăreni, Andrășești, Hotarele și Mașloc. 26 Ordonarea localităților pe axa Ox este următoarea: Moșteni, Livezile, Contești, Poroschia, Gostinu, Lunca Ilvei, Măgura Ilvei, Goștinari, Valea Teilor, Dobrești, Secaș, Periam, Ponor, Valcani, Tomnatic, Sânpetru Mare, Dobrotești, Bordești, Poiana Ilvei, Nalbant, Criciova, Marșa
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Mărășești, Borod, Coșteiu, Călmățuiu, Crevenicu, Bujoreni, Găiseni, Buturugeni, Creaca, Răsmirești, Bară, Beuca, Sandra, Mahmudia, Lăzăreni, Poeni, Gura Călitei, Gălățeni, Giurgiu, Ștorobăneasa, Horoatu Crasnei, C. A Rosetti, Mihăilești, Frățești, Sulina, Țârcâia, Batăr, Crângeni, Florești-Stoenești, Stoenești, Budacu de Jos, Stejaru, Chilia Veche, Ulmi, Bărcănești, Slobozia, Mănăștiur, Sacoșu Turcesc, Iepurești, Putineiu, Singureni, Curtea, Ghimpați, Letca Nouă, Stănești, Căianu Mic, Andrășești, Bulbucata, Băneasa, Colibași, Rădoiești, Comana, Hotarele, Clejani și Prundu. 27 Pentru mai multe detalii privind indicele dezvoltării sociale a localităților, vezi Dumitru Sandu, "Social
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Comana, Răsmirești, Bară, Iepurești, Oinacu, Hotarele, Lăzăreni, Crevenicu, Gura Călitei, Bujoreni, Isvoarele, Avram Iancu, Beuca, Colibași, Frățești, Andrășești, Dobrotești, Bărcănești, Gura Ialomiței, Ghimpați, Buturugeni, Husasău de Tinca, Reghiu, Budacu de Jos, Ciocârlia, Grădinari, Goștinari, Bordești, Mărășești, Valea Teilor, Curtea, Mera, Ulmi, Batăr, Adunații- Copăceni, Pietroasa, Nufăru, Giurgiu, Parva, Nalbant, Poeni, Ciulnița, Creaca, Lozna, Borod, Măgura Ilvei, Broșteni, Ciumeghiu, Derna, Joița, Buciumi, Nădrag, Mahmudia, Periam, Tomnatic, Ilva Mică, Dobrești, Criciova, Valcani, Chilia Veche, Sacadat, Beba Veche, Mașloc, Recaș, Secaș, Florești- Stoenești, Sandra
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Mare, Tomnatic, Valcani; PPDD›PSD: Curtea, Mașloc; PNȚCD›PSD: Mănăștiur; 6 Giurgiu (34) PNL›PSD: Adunați-Copăceni, Băneasa, Bolintin-Vale, Buturugeni, Clejani, Crevedia Mare, Florești-Stoenești, Frățești, Găujani, Ghimpați, Goștinari, Gostinu, Grădinari, Isvoarele, Joița, Letca Nouă, Marșa, Mihăilești, Oinacu, Prundu, Singureni, Slobozia, Stănești, Ulmi, Vânătorii Mici; PDL›PSD: Bulbucata, Găiseni, Iepurești, Putineiu; Independent › PSD: Colibași, Comana, Giurgiu; PPDD›PSD: Hotarele, Stoenești. 7 Ialomița (5) PDL›PSD: Andrășești, Bărcănești, Ciulnița, Ciocârlia; PNL›PSD: Gură Ialomiței. 8 Teleorman (19) PNL›PSD: Băbăița, Bragadiru, Contești, Dracea, Drăcșenei
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
afară de la mină, era în birou, o baracă..., a pus telefonul în furcă și a rămas pe gânduri preț de mai bine de un ceas... Ca o cariatidă... Nemișcat, înțepenit pe picioarele-i subțiri și lungi, ca două crăcane de ulm, cu privirile rătăcite pe peretele alb-murdar, izânit de praful de cărbune împrăștiat din carieră în aerul aproape irespirabil, nu a schițat vreun gest, n-a scos o vorbă, a dialogat doar în gând cu el însuși. Circulaseră de o bună
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
e s Din multe văzutele și nevăzutele într-o viață de om, Pierde-Țară nu-și amintește să fi întâlnit o spărgătoare de lemne într-o biserică. L-au dus pașii în multe asemenea lăcașuri, a suit în turla catedralei din Ulm, a ascultat îngerescul cor de copii al catedralei St Paul din Londra, a intrat în ciudata biserică de lemn din Honfleur: două corăbii răsturnate cu chila spre cer, s-a simțit strivit de masivitatea catedralei din Köln. Și a rămas
Însemnari by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4167_a_5492]
-
orașului. Exemplare seculare de stejari din vechea structură a pădurii mai vegetează și în prezent în parc, impunând prin masivitatea și vigoarea lor de creștere, vârsta unora estimându-se a fi în jur de 350-400 de ani. Exemplare asemănătoare de ulmi au dispărut cu circa un sfert de secol în urmă din cauza uscării în masă a acestei specii în pădurile din emisfera nordică. Întrucât nu există documente scrise în legătură cu data precisă a înființării parcului, s-a recurs la analize asupra arborilor
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
apariție, motiv pentru care m-am adresat redacției berlineze a catalogului Gesamtkatalog der Wiegendrucke. D-na Fehrmann Catherin de la Departamentul de manuscrise a avut amabilitatea să-mi răspundă confirmând autorul, titlul lucrării cu precizarea că este vorba despre ediția de la Ulm: Conrad Dickmund, 1488 - in 20. Pentru mai multe informații îmi este recomandată consultarea catalogului C.B.B. (Catalogul Incunabulelor din Belgia) la care nu avem acces, motiv pentru care am consultat alte cataloage: - Catalogus incunabulorum Bibliothecae Batthyányanae tipărit la Szeged (Ungaria) în
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
din 1488-in 40, ceea ce ne face să credem că aceste povești cu viețile sfinților se vindeau foarte bine și erau căutate pe piața de tipărituri aflată la începuturile ei. - Incknábuly na Slovennsku autor Imrick Kotvan, Bratislava, 1979, citează ediția de la Ulm, din 1488, cu două exemplare. Tot două exemplare din Legenda aurea, Ulm: Conrad Dickmund, 1488, a deținut și colecția particulară a lui Constantin Karadja. Existența lor a fost semnalată în amintitul catalog al incunabulelor la pozițiile 354 și 1435. Din
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
viețile sfinților se vindeau foarte bine și erau căutate pe piața de tipărituri aflată la începuturile ei. - Incknábuly na Slovennsku autor Imrick Kotvan, Bratislava, 1979, citează ediția de la Ulm, din 1488, cu două exemplare. Tot două exemplare din Legenda aurea, Ulm: Conrad Dickmund, 1488, a deținut și colecția particulară a lui Constantin Karadja. Existența lor a fost semnalată în amintitul catalog al incunabulelor la pozițiile 354 și 1435. Din 1937 și până în prezent, la aproape 70 de ani de la publicarea catalogului
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
la scenă ușor intrigat de faptul că cel mai mare mister al vieții este chiar prea scurta ei artă a fugii, genunchii lui Pablo dîrdîiau de frisonul ultimei lui descoperiri, o, da, vocea umană imită bine lemnul acela alb de ulm din care femeile lui Iisus storceau mai întîi apa cu care Îi spălau picioarele, din care femeile lui Iisus ciopleau apoi crucea cu care să-L hrănească și din miezul căruia, la urmă, tot femeile Lui făceau să țîșnească un
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
16. JUGASTRU Acer campestre 775 17. PIN NEGRU Pinus nigra 776 18. VIȘIN TURCESC Prunus mahaleb 777 19. PRUN SĂLBATIC Prunus domestica 778 20. PĂDUCEL Crataegus monogyna 779 21. SĂLCIOARĂ Eleagnus angustifolia 780 22. CASTAN SĂLBATIC Aesculus hippocastanum 781 23. ULM Ulmus sp. 782 24. PIN Pinus sp. 783 25. NUC Juglans sp. 784 26. MĂR Malus sylvestris 785 27. ARȚAR Acer sp. 786 28. MOLID Picea abies 787 29. PORUMBAR Prunus spinosa 788 30. MĂCEȘ Rosa canina 789 31. PĂR
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
mm; pervazuri acoperite cu furnir de stejar, de fag sau hârtie; parchet dublu stratificat; lamparchet (parchet lamelar); parchet triplu stratificat cu straturi din aceeași esență de lemn; parchet masiv de stejar tip finger joint, parchet masiv din stejar, salcâm, frasin, ulm, fag, carpen, anin, cu lungimi diferite; parchet masiv tip podea; parchet lemn Bauwerk import Austria - pentru trafic slab, mediu, intens sau foarte intens, din lemn de stejar, cireș, păr, nuc, arțar, salcâm, larice, brad, pin ș. a.; parchet la lungimea
Agenda2005-27-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283904_a_285233]
-
de cercetare. Pentru a afla conținutul dosarului de înscriere, persoanele interesate pot apela la adresa: http: //www. ens. fr/international. Documentele vor fi trimise până cel târziu în 15 martie 2005 (data poștei) la adresa: École Normale Supérieure-Selection Internationale 45, rue d’Ulm, F-75230 Paris Cedex 05. După selecția dosarelor (mai a.c.), candidații vor fi convocați la Paris pentru teste și interviuri. Rezultatele vor fi anunțate la sfârșitul probelor, pentru cei admiși școlarizarea începând la jumătatea lunii septembrie 2005. M. D. P. Seminar
Agenda2005-10-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283459_a_284788]
-
și „se vrea un portret al Timișoarei subiective, accentul căzând pe profilul multietnic și multicultural al orașului“, a precizat dl Lucian Vărșăndan. În 10 și 11 martie, un grup de scriitori din România și Germania a susținut la Berlin și Ulm două serate literare. Timișorenii Petra Curescu și Lucian Vărșăndan, ieșeanul Michael Astner și Richard Wagner (Berlin) au citit din creațiile lor. Evenimentul a fost organizat de Forumul Româno-German, prezidat de deputata Susanne Kastner, vicepreședinta Parlamentului German. De la cuvânt la artă
Agenda2005-11-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283473_a_284802]
-
calificat, ca tehnician în activități financiare și comerciale sau tehnician în turism. L. Ronkov Obiceiuri și tradiții l Simpozion internațional Școala cu clasele I-VIII nr. 26 din Timișoara organizează în data de 25 mai, la sediul său din str. Ulmului nr. 2, simpozionul internațional cu tema „Obiceiuri și tradiții la popoare ale Europei”. La manifestare participă, pe lângă școlile timișorene, Szkola Podstawowa Lyski din Polonia și Școala „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Ungaria. După primirea invitaților și vizitarea școlii, deschiderea festivă a
Agenda2005-21-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283719_a_285048]
-
slavă....[...] Numirile sunt dacice și nu rusnece: Cernăuți, Craiova, Brăila. Mănăstiri cu denumiri slave: Vorona (în Moldova), Cernica (în Muntenia), Dobrovățul. Numiri grecești: Agapia, Agatonul, Stavropoles. Numirile râurilor și orașelor sunt dace: Bistrița, Siretul, Prutul. Numele satelor sunt românești: Frasinul, Ulmul, Șipotul, Sulița. Bucovina, asemenea Daciei întregi...” Am mai semnalat, cândva, în scrierile mele, faptul că după ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, renumitul eminescolog, astăzi în viață - profesorul, scriitorul Nicolae Georgescu, pe care l-am
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
ar fi schiatul, pescuitul, plutăritul sportiv, vânătoarea, cățărarea pe stânci și alpinismul. Ne-am oprit pentru câteva minute și am privit fermecătorul, interminabilul lanț al munților, cu vegetația lor abundentă, alcătuită dintr-o mare varietate de specii, păduri de foioase - ulmi, plopi, arțari, stejari, tei, paltin și frasin - care îmbracă poalele munților și pădurile de rășinoase - brad, pin - care urcă pe versanții munților. După acest drum lung parcurs, am ajuns în Statul Kentucky, conform originalului din engleză „Commonwealth of Kentucky”, cu
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
30 aprilie 2016. DE-ÎNVIERE Coboară îngerii ,coboară La Mănăstirea Lainici de-Înviere Chiar dacă stânca-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatra dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmi Vino, aici creștine fără teamă Sfântul Irodion te cheamă Să-ți dea lumină,pace și putere Vino, la Mănăstirea Lainici de-Înviere ! Citește mai
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
nu știa ce vor. No, ce faci, nu vii? întrebă Simion, care deja pornise înapoi. Se oprise lângă un bolovan mare, lipit de marginea din stânga a canionului. Chiar deasupra acestuia, crescut dintr-o crăpătură a versantului, trunchiul răsucit al unui ulm uriaș se ridica aproape paralel cu peretele râpei. No, aici e singurul loc pe unde putem ajunge sus, rosti Pop, care deja se cățărase pe îndoitura trunchiului copacului, fără frânghii de alpinism este imposibil să urcăm prin altă parte. Uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
putem ajunge sus, rosti Pop, care deja se cățărase pe îndoitura trunchiului copacului, fără frânghii de alpinism este imposibil să urcăm prin altă parte. Uită-te cu atenție la mine și fă și tu la fel! Simion se așezase între ulmul bătrân și versantul râpei, punându-și tălpile pe peretele de stâncă. Încet, începu să se ridice ca și cum ar fi pășit pe peretele vertical. În timp ce punea un picior în fața celuilalt, se rezema cu spatele în copac. Apoi, cu o mișcare bruscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]