370 matches
-
asupra cărora declara că era dispus să le dezbată. Dacă Rusia și Anglia ar fi dorit cu adevărat războiul, cu gândul clar de a ne surprinde, ar fi fost suficient ca ele să-i facă un semn Belgradului, iar nota ultimativă nebunească a Austriei ar fi rămas fără răspuns. Sir Edward Grey și cu mine am citit amândoi nota, împreună. Apoi mi-a arătat cât de departe mersese guvernul de la Belgrad cu concesiile făcute. Am examinat apoi propunerea de mediere privind
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Cristea. La 16 octombrie 1939, președintele Friedrich Lipovici și secretar Herșcovici cu populația evreiască sărbătorește la 7 martie 1940 dr.Pomârleanu, I.Abramovici și Sigmund Segal reprezintă Comunitatea la funeraliile generalului adjutant Ilasievici. La 26 iunie 1940, printr-o notă ultimativă înmânată reprezentantului României la Moscova, Molotov cerea „înapoierea cu orice preț” a Basarabiei și cedarea către Uniunea Sovietică a părții de nord a Bucovinei. Solicitările sovieticilor au produs îngrijorare autorităților de la București. Sperând menținerea teritoriului românesc, membri Consiliului de Coroană
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost arestați și chinuiți; de asemenea, în pădurea Tureatca au ucis pe cizmarul Moscovici cu soția și doi copii, iar Isac Moscovici a fost arestat, bătut crunt, a murit în drum spre spitalul din Dorohoi. Considerăm importantă precizarea că, nota ultimativă din 26 iunie 1940 era însoțită și de o hartă, care includea și ținutul Herța în revendicările sovietice, însă, reprezentantul român la Moscova, Gheorghe Davidescu a refuzat să ia harta. Ca urmare, amplasarea exactă a noii frontiere sovietice a rămas
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din anul 1933, s-au stins repede, iar invocarea textului Convenției de către ministrul român la Moscova, Davidescu, în seara zilei de 26 iunie 1940 cu ocazia prezentării de către Viaceslav Molotov, comisarul pentru afaceri externe al U.R.S.S., a primei note ultimative, adresată Guvernului român de către Guvernul sovietic, prin care se cerea cedarea nu numai a Basarabiei, ci și a Bucovinei de Nord, nu a produs nici un efect asupra "diplomatului" sovietic. Nicolae Titulescu, îndepărtat de la conducerea diplomației române, în urma unei remanieri ministeriale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
parte, convinși că soarta războiului nu fusese nicidecum decisă în vara anului 1940. Opțiunile lor au fost exprimate deschis în cadrul unor Consilii de Coroană, anume convocate de către Carol al IIlea, la 27 iunie și 30-31 august 1940, pentru dezbaterea notelor ultimative sovietice în privința Basarabiei și Nordului Bucovinei și a presiunilor Axei în problema Transilvaniei. În cadrul respectivelor Consilii, sau în afara lor, s-au exprimat categoric împotriva cedărilor teritoriale Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu și alții lideri politici de marcă. În
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Pentru populația românească din Basarabia și Bucovina de nord a început unul din capitolele cele mai tragice ale existenței sale, ocupația sovietică, prigoana politică și cultural - religioasă, deportările masive în alte zone ale U.R.S.S., chiar dincolo de Cercul Polar. Notele ultimative din 26-27 iunie 1940 nu numai că au inaugurat ci, pur și simplu, au declanșat procesul dezintegrării teritoriale a României. Căci, odată satisfăcute revendicările Moscovei, nu mai puteau fi stăvilite pretențiile revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, ambele încurajate de Germania
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de deosebire între românii din Vechiul Regat și românii din Ardeal.” CONSIDERAȚII PRIVIND CEDĂRILE TERITORIALE În legătură cu dezmembrarea țării, în vara anului 1940, rămân cel puțin două întrebări fundamentale: 1) Nu ar fi fost posibilă evitarea pierderilor teritoriale prin respingerea notelor ultimative sovietice și a dictatului de la Viena? Participanții la Consiliile de Coroană, pe umerii cărora regele Carol al II-lea a urmărit să arunce responsabilitatea pierderii Basarabiei, nordului Bucovinei, Cadrilaterului și nord-estului Transilvaniei, nu cumva au fost intoxicați în chip premeditat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
al U.R.S.S: , să inspecteze în ce fel trupele Frontului de Sud (comandant general de armată G.K.Iukov) și-au îndeplinit misiunea în lunile iunie-iulie 1940, în cadrul operațiunii proiectate de Stavka sovietică pentru cazurile de Acceptare- neacceptare a notelor ultimative prezentate României pentru cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord ;Raport asupra a acțiunilor trupelor Frontului de Sud pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, iunie-iulie 1940, semnat de generalul K.G.Iukov și principalii săi colaboratori; Nota privind componența trupelor Frontului
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
de extindere etc.). Examinând planurile sovietice, se adeverește că, la 27 iunie 1940, în discuțiile purtate în cele două Consilii de Coroană de la București a fost dezbătută ipoteza unui atac armat al U.R.S.S. dacă s-ar fi respins nota ultimativă a lui Molotov, ceea ce nu putea să constituie numaidecât un argument pentru cedare ci, dimpotrivă, și pentru respingerea agresiunilor Moscovei. În acest cadru nu poate fi ignorată problema valorii și calității trupelor sovietice destinate operațiunilor din Basarabia și Bucovina. În
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
divizii valoarea forțelor reunite ale U.R.S.S., Ungariei și Bulgariei. Cifrele avansate au fost exagerate. Mai întâi, pentru că nu se cunoaște existența unui plan de acțiune comună a celor trei state în cazul în care România ar fi respins notele ultimative ale Moscovei. În al doilea rând, generalul Țenescu, evaluând separat forțele sovietice, a identificat: 100 divizii de infanterie, 20 de brigăzi de cavalerie, șapte divizii motorizate, ceea ce era inexact, fapt ce poate fi interpretat ca o tentativă de dezinformare a
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
era inexact, fapt ce poate fi interpretat ca o tentativă de dezinformare a participanților la ședința Consiliului de Coroană . Documentele arată că în 1940 era exclusă posibilitatea întrevăzută de premierul de atunci de a se produce, în cazul respingerii notelor ultimative sovietice „cotropirea vertiginoasă a țării,, și „distrugerea statului român”. Echilibrul de forțe germano-rus urmărit în zonă, excludea posibilitatea ca România să fi fost integral ocupată de U.R.S.S.. Evident Tătărăscu nu cunoștea corespondența diplomatică sovietogermană ce a premers agresiunea U
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
rândul său, Lordul Halifax, liderul diplomației britanice, declara că guvernul englez „nu recunoaște nici o cesiune de teritorii făcută „sub presiune”, în special nu recunoaște arbitrajul de la Viena”. CONSECINȚELE PIERDERILOR TERITORIALE ABDICAREA REGELUI CAROL AL II-LEA Ca urmare a notelor ultimative sovietice, a dictatului de la Viena și a tratatului românobulgar, România a suferit următoarele pierderi: Provincii Suprafața cedată (Km.2) Locuitori Basarabia și nordul Bucovinei 50.762 3.776.309 Transilvania de nord- vest și est 42.243 2.628.238
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
dragostei părintești, grijii și priceperii mamei, atenției delicate și ocrotitoare a tatei, am fost cu toții sănătoși, năbădăioși, vioi, puși mereu pe năzbâtii și șotii, dar nesărind niciodată "pârleazul". 1940 Prea mic pentru un război atât de mare! 26 iunie, Notă ultimativă adresată de guvernul sovietic României, privind cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord; 27 iunie, la București se întrunește Consiliului de Coroana, (organ consultativ, ale cărui decizii nu erau obligatorii pentru rege și guvern) ce dezbate ultimatumul sovietic. Din cei 26
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Răul și posi- bilitatea de a trăi pe această axă morală.” „Moralul” devine un termen cheie al grupului cerchist, de aceea devine necesară radiografierea „amoralității”, aducerea ei în pla- nul conștiinței, supunerea ei unui demers analitic, rațio- nalist, cu un ultimativ sens soteriologic. Ceea ce presupune exorcizarea demonului comic din comediile lui Caragiale. În centru stă dezbaterea „asupra structurii axiologice a spiritului românesc” subliniază Negoițescu în scrisoarea din 13 august 1947. Negoițescu socotește comediile lui I.L.Caragiale plasate în afara Binelui sau a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în urechea connaisseur-ului, sens care este deturnat radical de răspunsul pe care unul dintre personaje îl dă întrebării retorice, „adânci” : „Astăzi - când bolta cerească vibrează de clopote de avertizare ames- tecate cu cele de pomenire ale morților și când «chestiunii» ultimative și patetice De ce trag clopotele, Mitică ? - noi continuăm, nimbați de harul nostru unic, Grația noastră, Mântuirea noastră - Sfânta Bășcălie, să-i răspundem ne - tulburați : - Dă frânghie, Monșer.” Interpretarea pe care Pintilie o dă operei lui Caragiale se constituie într-o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
că problema nu fusese rezolvată nici pe departe de vreme ce prefectura insista cu o altă adresă (6967) datată 10 august, când armata română era În plin război de neatârnare a națiunii. Față de tonul precedentei, aceasta fusese și mai dură, aproape ultimativă lucru care Îi va fi dat fiori și furnicături pe șira spinării bietului polițai hușean: „Vă repet Ordinul No. 6158 relativ la reserviștii care nu sau prezentat când au fost chemați pentru conducerea convoiului de 100 căruțe la București și vă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
adresase din nou ferm conducerii Poliției Huși (cu numărul 6681), căreia-i ceruse participarea totală În cazul recrutării contingentului necesar corpurilor de călărași și dorobanți. Tonul adoptat de șeful județului În asemenea cazuri nu mai era unul protocolar ci unul ultimativ, de executare imediată fără crâcnire. Se poate spune că, pe timpul Războiului de Independență, slujbașii statului Însărcinați cu ordinea publică n-au avut timp de momente de respiro fiind foarte des implicați În fel de fel de acțiuni, precum aceasta, de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
septembrie 1877 mai primise o adresă (nr.3413) trimisă de Primăria Huși În care i se cereau răspunsuri urgente și serioase din cauza numărului nepermis de mic al mobilizaților. De data asta, primarul N. Gheorghe Îl informase că primise o adresă ultimativă și de la „...Comandantul Depositului Regimentului Nr.5 de Călărași din Galați”, bașca una de la prefectura județului. Neavând altă soluție la Îndemână, Alexandrescu le ordonase În scris subalternilor „...de a satisface cu cea mai mare urgență ordinele indicate și de mi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
destinație”. Concluzia ce se poate trage din această corespondență este că nu toți voiau să devină eroi la acea vreme. Cu toate explicațiile date de acest comisar de Despărțire, prefectul mai trimisese o adresă În care a folosit un ton ultimativ referitor la rezerviștii de care armata avea neapărată nevoie dar care erau la acea oră „dosiți pe la domiciliile loru”. Deoarece unii veneau În concedii dar uitau să se mai și Întoarcă la unitățile lor, toți angajații Poliției Huși fuseseră puși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai mare popularitate deoarece promiteau plecarea IMEDIATĂ și SIGURĂ În Palestina: „1) Populația evreiască din Huși protestează În contra acelora care creiază panică În sânul său prin Încurajarea unei emigrări haotice și anarhice”. La punctul 3 al acestei „moțiuni” se cerea ultimativ „...dreptate pentru văduvele, orfanii și invalizii rămași depe urma masacrelor din 1941, prin Încadrarea lor În legea IOVR (invalizi, orfani și văduve de război, n.n.)”. Din câte știm, datorită neparticipării efective a evreilor la operațiunile de război, acest deziderat a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu fel de fel de instrucțiuni lămuritoare și indicații prețioase. Pe 1 martie 1948, secretariatul general al CDE-central condus din tov-ii prof. P. Iscovici și N. Goldhamer, a remis CDE-ului local „Circulara nr.4” cu caracter informativ dar și ultimativ. „În vederea alegerilor pentru Adunarea Constituantă, CDE și secțiunile sale au datoria de a mobiliza populația evreiască pentru reușita În alegeri a listelor de puse de Frontul Democrației Populare. Este inutil să insistăm asupra importanței pe care aceste alegeri le au
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
două zile, când revin la școală, colegul adjunct mă cheamă discret în birou și-mi spune că peste trei zile voi fi pus în discuție. Este nedumerit de graba manifestată de activista cu pricina. I-am spus de discuția mea ultimativă de la comitet. Reafirm că nu titlul de comunist, nu direcția școlii mă determinau la această acțiune, ci perfecta mea reabilitare ca om! La reconfirmare în organizația de bază a școlii am cele mai elogioase aprecieri chiar și din partea celor potrivnici
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
anexați unor adeziuni de mâna a doua. S-ar părea că nu mai știm ce e important și ce nu, ce merită angajarea noastră intimă și ce nu, care e rostul adevărat al fiecărei zile și al fiecărei vieți. Trăim ultimativ probleme secunde, slujim decerebrat valori derivate. Investim prost și entuziasmul, și ura. Ce vaccin ne-ar mai putea salva? Proasta intonare a libertății Am avut, după revoluție, dezamăgirea să constat că oamenii pun foarte puțin preț pe libertate. Întâi, pentru că
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
n-au știut, n-au vrut, n-au putut să păstreze și să apere moștenirea părintească. Tragedia României din anul 1940 s-a desfășurat în trei acte, constând din operații de amputare a teritoriului: 26 și 28 iunie 1940, notele ultimative ale U.R.S.S. adresate guvernului regal al României, prin care au fost cedate Basarabia, Bucovina de nord și Ținutul Herța; 30 august 1940, cedarea către Ungaria a nordvestului României, prin Diktatul de la Viena; 7 septembrie 1940, cedarea către Bulgaria a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
au fost pentru acceptarea „arbitrajului”. Slabă consolare în drama noastră: trimisul român la Viena, Manoilescu, a leșinat când a văzut harta cu Ardealul sfârtecat, iar altul, rămas necunoscut, înscrie la București, cuvintele salvatoare în legătură cu acceptarea „arbitrajului”: „în urma comunicării cu caracter ultimativ a puterilor Axei”. Ce-au făcut ungurii în Ardealul cedat, prezentat în propaganda lor ca o mare cucerire? Rar s-a văzut în istorie atâta ură, teroare, jafuri, omoruri, expulzări, maltratări; tot ce este abject în om s-a dezlănțuit
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]