285 matches
-
care l-aș numi organic. Legătura Între imaginile juxtapuse este una care se continuă firesc prin schimbare, așa cum Întrun organism există o legătură funcțională Între diferitele organe. Imaginile sînt evident diferite, dar ele fac parte dintr-un ansamblu simbolic coerent. uluca ruptătoamna intră-n grădină pe nevăzute Valeria Tamaș Uluca ruptă este o afecțiune a gardului și grădina ca Întreg, cum e și firesc, suferă și ea. Prin gardul care o Înconjoară se pot strecura acum intrușii. Și, paradoxal, cea care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este una care se continuă firesc prin schimbare, așa cum Întrun organism există o legătură funcțională Între diferitele organe. Imaginile sînt evident diferite, dar ele fac parte dintr-un ansamblu simbolic coerent. uluca ruptătoamna intră-n grădină pe nevăzute Valeria Tamaș Uluca ruptă este o afecțiune a gardului și grădina ca Întreg, cum e și firesc, suferă și ea. Prin gardul care o Înconjoară se pot strecura acum intrușii. Și, paradoxal, cea care oricum urma să vină, toamna, o face pe furiș
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
suferă și ea. Prin gardul care o Înconjoară se pot strecura acum intrușii. Și, paradoxal, cea care oricum urma să vină, toamna, o face pe furiș, profitînd de slăbirea Împrejmuirii protectoare. Vrînd-nevrînd, alegoria funcționează și ea. Unde o fi ruptă uluca prin care ne-a invadat pe nesimțite toamna vieții? Simbolismul stelei căzătoare, plin de tristețea că odată cu steaua Încetează și o viață de om, este ingenios atenuat de o ipoteză fermecătoare: se pare că stelele, prea Înfierbîntate, doar e luna
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
părea, dintr-o dată, prea mic pentru marea zbenguială, săturând pofta de oină și țurcă. Ar fi făcut orice, aproape, ca să se poată zbânțui pe izlaz deodată cu iezii și cârlanii. Sau măcar să iasă la scăldat, la iaz, ori să sară ulucii la furat de prin livezile vecinilor. S-ar fi mulțumit și cu furișatul în podul casei, unde mamele piteau oalele cu smântână de feluriți pofticioși. Nu trecu prea multă vreme căci, dintr-o dată, copiii se ridicară din nou de pe băncuțele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ale iernilor moldovenești, așa că se gătea în aceeași cameră), semăna întocmai cu o casă de țară: cu prispa largă ce da în grădina cu prunii și zarzării ale căror fructe nu ajungeau niciodată să se coacă, cu puțul părăsit lângă uluci, la stradă; ea a rămas centrul unora dintre cele mai duioase amintiri ale copilăriei mele. Doi ani de bejenie, șapte suflete într-o cameră... De altfel nu stăteam numai noi așa de îngrămădiți. Chiar în aceeași casă, în afară de proprietarii bătrâni
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mele, eu cunoscându-le, este și mult joc, multă ironie, satiră poate. Chiar în cele cu măști înșirate, tema este un punct de plecare foarte banal, sunt niște prepeleci. La țară, gospodinele spălau oalele sau ulcelele și le puneau pe ulucii gardului la uscat. Simplu. Dar eu am prelucrat această temă în foarte multe variante. De ce? M-am simțit bine abordând tema asta, am simțit o libertate totală, ca să mă joc, pur și simplu. Pentru mine, acelea sunt niște forme care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
instalată într-o prăvălie cu mult mai mică, cu intrarea pe Podul Mogoșoaiei. În locul marelui loc viran unde astăzi se află cinematograful Colos 106 erau, pe vremea aceea, un șir de case cu prăvălii. În stradă, lângă un șir de uluci, erau instalate două dulapuri cu cărți ale anticarului Leon Alcalay. Acolo l-am cunoscut, stând toată ziua înaintea dulapurilor sale, pe arșița soarelui sau în crivățul iernii, cumpărând și vânzând cărțile, leu cu leu, pe acela care, cincizeci de ani
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar Temelie Trancă, care avea o statură de Hercule, 260 bucureștii de altădată 41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bărbat surdo-mut, pe nume Dică. În jurul prânzului, femeia m-a trimis să dau apă la vaci. Era o fântână mare, largă de aproximativ 100 - 120 cm., și adâncă de vreo 10 - 12 metri. În timp ce scoteam apă și o turnam în uluci (jgheaburi din lemn îmbrăcate în tablă), vacile au început să vină la apă. Femeia și bărbatul surdo-mut erau la o distanță de aproximativ 100 metri, în spatele cirezii. Prima vacă a venit lângă mine și s-a aplecat să bea apă
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
chirurgi ai zilei: doctor Demetrescu Severeanu și Asachi. Ne-am bătut la Hipodrom. Un număr de prieteni: Nicu Filipescu, Alecu Balș, Henri Cazes, Alexandru Davila etc., cari cunoșteau locul și ora întâlnirii au venit pe câmp, s-au cățărat pe uluci și au privit duelul. La a doua sau a treia repriză Xenopolu a fost rănit la mâna dreaptă și astfel lupta a încetat. (Ib., ibid., p. 2.) Pagina 113 Mai pe larg despre votarea - în februarie 1887 - a legii privind
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
visa că sare un gard înalt și intră într-o grădină, dar de cum face câțiva pași se repede asupra lui o matahală neagră și nu mai poate să treacă gardul înapoi, e prins cu o mână de lemnul albicios, dar uluca se sfarâmă, lăsându-l în ghearele namilei; așa că Zogru, speriat, încercase și el să intervină: îl ridică pe Gligore și-l ajută să se prindă bine, dar nătărăul cade iarăși și privește îngrozit în sus, însă deasupra lui nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
procesiunii, Îl Înconjura pe Nobunaga. Erau pregătiți pentru orice situație de urgență. Vara abia Începuse. Spicele de orz erau de un galben palid. O briză ușoară dinspre Râul Hida Îi răcorea pe oamenii Încoloanați. Era o amiază liniștită, iar peste ulucile Împletite grosolan se revărsau ramuri Înfrunzite. Casele din Tonda erau bine clădite și multe aveau hambare pline cu orez. — Iată-i. Doi samurai de rang inferior din clanul Saito fuseseră postați la marginea satului, ca iscoade. O luară la fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mlăștinoasă. Urmând o cărare Îngustă și Întortocheată, care șerpuia Încoace și-ncolo, ajunseră, În sfârșit, la destinație. Era un platou neted, Înconjurat cu brazi roșii, la jumătatea pantei muntelui. Se așteptaseră să găsească o colibă cu acoperiș de stuf și uluci rupte, dar acum se pomeniră mergând către un zid obișnuit din pământ, care Închidea o incintă spațioasă. Apropiindu-se, văzură trei, patru felinare arzând Înăuntru. În locul unei porți adevărate, doar un oblon de bambus se legăna alene În vânt. „Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de vreascuri sau lăsate așa din 1829, o boltă în ruine reprezentând o părere de poartă: era intrarea Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter; garduri de uluci din lemn mâncat de cari, sordide curți de păsări, vaste spații necultivate în jurul locuințelor, legiuni de câini vagabonzi, de porci, de gâște zgomotoase, de mârțoage, toate bălăcindu-se și zbătându-se în dezordine: așa se prezintă acest târgușor pe care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
este definit ca "spărgător care pătrunde în locuință pe fereastră", explicație care pare să trimită la metafora pisicii - agile și cățărătoare. În Ioan M. Bujoreanu, Mistere din București (1862), tîlharul care relatează o spargere face chiar această comparație: "sar peste uluci ca o pisică" (p. 289). Mai există însă o explicație, cea mai tehnică și cea mai spectaculoasă: pisicarul ar fi un hoț care fură rufe cu ajutorul unei pisici pe care o aruncă peste ele. Descrierea tehnică a procedeului apare într-
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
Constantin Țoiu Poetul M.R.P. era un om practic. Gospodar, îi punea imediat la treabă pe onirici. Să dreagă o ulucă. Să plivească buruienile. Să care apă. Când veneau în vizită la Văleni, îi silea să adune mucurile de pe jos, dacă fumau - le arăta răutăcois cu degetul lui tiranic poeților din grupul literar al „Oniricilor", numiți astfel de Miron. Care îi
Oniricii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6344_a_7669]
-
semne, Precum și de nodurile Făcute de noapte, Scrijeliturile rămase După trecerea norilor... * Drumuri ale îngerilor și sfinților Prin sate: Fiecare are un fel Anume De a pune Ulcioarele La uscat, A cînta la nuntă A-și ascunde goliciunea Neîndemînatic precum ulucile gardului � grădina. La fiecare trecere Să privească cu smerenie Răsăritul La capătul uliței, Cu praful încă Dormindu-le în aripi și veșminte, Pe tălpile rămase uscate, Cu rănile închise Aproape miraculos, Ștergînd astfel Semnul oricărei înrudiri divine. * Tipar de turtă
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
oțel sar scîntei și se aude un sîsîit șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii cîntarul cu cîrlig sau buna înțelegere pecetluiesc prețul , iar Bulevardul Brătianu, este, spre sud, dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei cu covorul în spate, ca o mantie lungă pînă în pămînt, cu pălăria de paie pe cap și cu ochii sfredelind mulțimea în căutarea fizionomiei cumpărătorului de
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
pericol iminent era atît de puternic, încît m-a făcut să mă opresc și să descalec. Mi-am sprijinit fără zgomot bicicletă de zidul cel mai apropiat, m-am strecurat după un gard rupt și am privit în stradă printre uluci. Și atunci l-am văzut. Era un camion al Securității, parcat la o aruncătura de băț de locul unde mă aflam. Tipii dinăuntru coborau fără zgomot în stradă. O umbră după alta săreau pe trotuar, alergînd fără zarva să-și
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
acum trebuie să mă întorc să adun banii! - Stați, că nu-i așa simplu! De unde aveți banii, nu i-ați furat? - Nu, domnule, e simplu. Eu stau lângă un teren de fotbal și unii dintre spectatori vin să urineze printre uluci pe florile mele. Așa că, atunci când e o partidă, îmi iau foarfeca de vie și mă așez în spatele gardului. Când vine vreunul la gard, eu îl apuc bine și-i spun: 20 de euro sau ți-o tai! Polițistul se gândește
BANCUL ZILEI: Câtă şcoală are un ministru român? () [Corola-journal/Journalistic/67238_a_68563]
-
în nouă, lumânarea făcută din osânză de oaie se stinse, iar eu eram julită la genunchi și fleașcă de sânge. Am mers șontâc-șontâc, plângând de parcă ar fi sunat goarna. Lacrimile-mi curgeau gogoloaie și câinii începuseră să latre înciudați pe la uluci. Am amuțit de spaimă când întrezării că în fața mea era o umbră ce venea spre mine. Era tata. Mă luă pe sus și-mi spuse răgușit: - Vezi ce pați dacă nu te ogoi? Mai bine stăteai acasă și te jucai
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
mea personală (prin urmare nu cea de senator, persoană publică), să citeze doar două strofe și apoi să discute iar o zi întreagă că atac eu guvernul... Nici prin gând nu mi-a trecut. Degeaba încercați să "băgați bâtul printre ulucile gardului". Domnilor, ați atins adâncimea Groapei Marianelor în ceea ce privește probitatea, etică, deontologia... Un adevăr spus doar pe jumătate poate fi o mare minciună. Dar despre faptul că am postat dovada faptului că m-ați calomniat, de ce nu ați suflat o vorbă
Cristiana Anghel o dă la întors: Ce spune despre "Guvernarea de rahat" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79540_a_80865]
-
locuință pe care o vezi în filme ca I Love Lucy. Clădirea era joasă, luminoasă și deschisă, cu suprafețe vitrate mari. Pe o latură era un garaj larg, iar în față un gazon tuns scurt înconjurat de un gărduleț de uluci. Înăuntru erau covoare indiene, țesături și tapiserii, elefanți de lemn, boluri, mobilă dantelată. În rest nu era mare lucru de văzut. Ar fi putut foarte bine să fie o casă închiriată, asezonată cu accesorii „etnice", deși în realitate o cumpăraseră
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
lase românii patrioți maghiarilor din România? Avem voie să ne cultivăm morții, cultura, valorile simbolice? Ni se ăngăduie să ridicăm capul cu demnitate, sau ni se rezervă doar dreptul de a trece umbrit, cu privirile plecate, asemenea unor răufăcători, pe lângă uluci? Cât anume din noi șanț dispuși cei din jur să recunoască? Săntem chiar lipsiți de orice credit uman și moral, percepuți doar că dușmani virtuali, prin tot ceea ce ăntreprindem? Facem parte din patrimoniul diacronic al României, ăn acord cu adevărul
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
de ramuri -/ o, flacăra unduitoare a părului/ alunecă mereu în inelul privirii și piere/ în suflet, ca pe un cîmp - înverzind" (Reverie de primăvară). Propensiunea spre pictură duce chiar la menționarea meșteșugului înrudit, cu o fragedă nonșalanta: "Priviri furișe printre uluci/ spre vechea casă boiereasca/ pe cerdacul ei în balansoar/ o femeie fără asemănare - se spunea/ că are trupul împletit din flori/ de pădure - genele mele arse/ de priviri înflăcărate (...) în cernerea stropilor aurii de lumină/ nimbindu-i trupul într-un roi
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]