206 matches
-
de fotbal. Oricum în acest parc se poate petrece în mod plăcut timpul liber. Ar fi de dorit ca după reamenajarea lui să poarte numele celui care l-a amenajat mai întâi și anume Ion Franc. 4. Stejarul de „La Uluce” într-o zi de toamnă târzie, am vizitat locul numit „La Uluce din pădurea Floroi de lângă satul Alba. După ce am văzut „Balta lui Ivan cu vegetație de stufăriș și papură, uscată, am urcat prin pădure la acest minunat colț din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
timpul liber. Ar fi de dorit ca după reamenajarea lui să poarte numele celui care l-a amenajat mai întâi și anume Ion Franc. 4. Stejarul de „La Uluce” într-o zi de toamnă târzie, am vizitat locul numit „La Uluce din pădurea Floroi de lângă satul Alba. După ce am văzut „Balta lui Ivan cu vegetație de stufăriș și papură, uscată, am urcat prin pădure la acest minunat colț din natura Hudeștilor, la locul numit „La Uluce. Sus pe tăpșan stătea un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
am vizitat locul numit „La Uluce din pădurea Floroi de lângă satul Alba. După ce am văzut „Balta lui Ivan cu vegetație de stufăriș și papură, uscată, am urcat prin pădure la acest minunat colț din natura Hudeștilor, la locul numit „La Uluce. Sus pe tăpșan stătea un stejar ce părea coborât din Rai, cu crengile desfăcute cu care parcă se ținea de bolta senină a cerului înalt. în el erau multe vrăbii care se bucurau de razele călduțe ale soarelui de toamnă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de care înseta samarineanca, și umbra harului îți sunt puse înaintea ochilor sufletești ca să știi să mulțumești și să-l pomenești în mulțumirea ta pe cel ce a săpat fântâna în numele Domnului pentru drumeții însetați. La un izvor amenajat cu uluce, din care să poată bea și vitele, în coasta din hotarul Grădiștei (satul soției mele), era pusă alături o inscripție: „Aceste izvoare le-am curățit și le întrețin eu, Lambă II, să fie spre lauda lui Dumnezeu”. Am întâlnit din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
40km, mai întâi un drum relativ liniștit, fie de pe vârful Lăcăuț (1777m) spre Zboina Frumoasă, fie peste vf.Penteleu (1774m) spre culmea muntelui Coza, după care, în ambele situații, urma o coborâre abruptă și lungă de vreo 20 km spre ulucul depresionar subcarpatic de la poalele estice ale M-ților Vrancei. În urma unei prealabile consultări a hărților topografice de către întreg colectivul profesoral (căci nimeni dintre cadrele didactice nu mai fusese pe acest traseu), se hotărăște să urmăm poteca de pe Vârful Coza spre satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de la poalele estice ale M-ților Vrancei. În urma unei prealabile consultări a hărților topografice de către întreg colectivul profesoral (căci nimeni dintre cadrele didactice nu mai fusese pe acest traseu), se hotărăște să urmăm poteca de pe Vârful Coza spre satul Coza din ulucul depresionar intern al Subcarpaților Vrancei (300-400m altitudine). Odată traseul ales și odihna terminată, caravana se pune în mișcare. Este momentul în care solicit atenție (!). Ajunși la marginea abruptului, profesorul Năstase, după ce ne avertizează asupra coborâșului greu și necunoscut, inclusiv posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
greu decât alta unde, În praful adus de vânt, au răsărit buruieni... Dar nu planta e de vină, Moti. Aceea, ca negustor ambulant de energie solară, În ultimă instanță de negentropie, ar trebui s’o protejeze pe aceea a metalului ulucului. Exact. Acolo e Însă o biocenoză, adică o cârdășie de autotrofe și heterotrofe, În care planta adună și antiteza, animalul și, În genere, tot felul de heterotrofe. Abia astea, care sunt obligate să-și extragă energia necesară vieții din orice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de semănat o suprafață cu porumb. Alături de producția vegetală are de Îngrășat un lot de 50 cornute tinere. Vitele bătrâne sunt puține, formate din vacile scoase din producție. Bovinele sunt ținute Într-un țarc Înconjurat de sârmă ghimpată. În mijloc, uluce mari pline la discreție cu porumb boabe. Odată pe săptămână se umplu cu ovăz boabe pentru stimularea poftei de mâncare. Se poate altceva mai simplu? Câțiva porci și câteva păsări au grijă de ultimul bob de pe jos. Suprafața unei ferme
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai de Doamne-ajută, locomotiva se apuca în tihnă de manevră, scoțând vagoane cu piatră, adăugând vagoane cu bușteni, cu o negrabă învăluită în abur de poveste. După care, tranca-tranca, hai la drum, până când mașina trebuia să-și potrivească tenderul sub ulucul adăpătoarei, iar fochistul turna în apa de alimentare sticluța cu dezincrustant, să nu prindă prea grabnic piatră țevile fierbătoare... Generația mea a apucat ultima reprezentație a tuturor curiozităților feroviare românești: linia dințată dintre Sarmisegetuza și Bouțari, liniile electrice metrice din preajma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dialogat. Inventivitatea lingvistică a poetului găsește în tiparul folcloric - ca și în poezia pentru copii - bune modalități de a se exprima, între limitele inerente: „Nu mi-ajungi, abia te-apuc,/ Și de tine-s beat-năuc/ Și te sorb ca din uluc” (Cântec de răcoreală). Dacă Hronic și Zburătorul de larg, ambele tipărite în 1965, sunt cărți ratate, ilustrând conjunctural o tematică socio-politică, din volumul Pădurea de cleștar (1967), și el eclectic, se reține ciclul Circul și poemele cu pitici, dedicate copiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
de Baal", pp. 182 sq.; cf. W. F. Albright, Yahweh and the Gods ofCanaan, pp. 131 sq. 37 Ferestrele puteau să simbolizeze deschiderea în norii prin care Baal trimite ploaia. Templul său din Ugarit era prevăzut cu o lucarnă cu uluc, astfel încât ploaia cădea pe fața zeului reprezentat pe o stelă; cf. Schaefter, op. Cit., p. 6, pi. XXXII, fig. 2. Dar simbolismul și funcția lucarnelor sunt mai complexe; cf., între altele, A. K. Coomaraswamy, "The symholism of the Dome". Ridicarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
scoase basmaua roșie de pe cap și o puse pe prispă; doar îi spusese maică-sa că atunci cînd văd roșu, curcanii se înfurie, își desfoaie aripile târându-le prin praf și cloncănesc amenințător. Rațele și gâștele își ciuguleau boabele din uluce făcute din coajă de tei, ele având ciocul mai lătăreț puteau să apuce mai bine boabele din uluc decât pe cele împrăștiate pe jos. După ce le-a împrospătat apa din teucă, începu să numere păsările, cum făcea în fiecare dimineață
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
văd roșu, curcanii se înfurie, își desfoaie aripile târându-le prin praf și cloncănesc amenințător. Rațele și gâștele își ciuguleau boabele din uluce făcute din coajă de tei, ele având ciocul mai lătăreț puteau să apuce mai bine boabele din uluc decât pe cele împrăștiate pe jos. După ce le-a împrospătat apa din teucă, începu să numere păsările, cum făcea în fiecare dimineață: patruzeci și nouă de găini și cocoși, optsprezece rațe și rățoi, nouă curci și curcani și douăsprezece gâște
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din lemn îmbrăcate în tablă), vacile au început să vină la apă. Femeia și bărbatul surdo-mut erau la o distanță de aproximativ 100 metri, în spatele cirezii. Prima vacă a venit lângă mine și s-a aplecat să bea apă din uluc. Când a sosit și a doua vacă (vaca unchiului meu), nu s-a așezat lângă prima vacă, ci s-a repezit în ea, aceasta s-a speriat și s-a repezit în picioarele mele, iar eu am căzut în fântână
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Munteanu, Lascu Ioan și Vasile Bichiș, vecini de vârsta mea, mi-au fost primii prieteni de joacă. Șurile, grădinile, cubicul și Visa au devenit domeniul nostru lipsit de orice restricție, chiar dacă mai spărgeam câte un geam, mai tulburam apa din ulucul vitelor, mai lăsam ușile grădinilor deschise, la dispoziția găinilor și alte năstrușnicii caracteristice vârstei. Numai paza puilor de găină și a bobocilor de rață și de gâscă ne Întrerupeau uneori joaca și ne atrăgeau, pe nemeritate, unele reproșuri pentru reducerea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cu vorbe alese, făcea întrebări inteligente, era drăgălaș, fru mos, voinic, dar totuși un adevărat copil copilăros. prizonierii români În ziua următoare era frig, chiar ger. Trecând la plimbare, văzurăm pe Șoseaua Cozienilor, la moșia lui Podgoreanu, de-a lungul ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de mâncare. Erau din ajun acolo și nu le adusese proprietarul nici măcar mămăligă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rH (v. fig. 69)) câte o epruvetă din OL37. Determinarea gravimetrică a produșilor de coroziune a demonstrat că, în condițiile existenței biocenozei, coroziunea este de 2,8 mai mare față de coroziunea electrochimică, caracteristică mediului steril. O observație globală arată că ulucul unui acoperiș se corodează cu mult mai repede dacă este invadat de vegetație. Planta în sine nu provoacă coroziune ci, cel mult, o degradare mecanică a substratului. Dar acolo există de fapt o biocenoză care aplică mecanismul descris. Acțiunea ferobacteriilor
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben cum vin și se duc. Dar, iată, că-n zi blestemată/ de toamnă, cum stam la uluc,/ sosi până-n seară caleașca/ prin roșu cu caii clăbuc.// Și nu era nimeni pe capră,/ de mint, să mă legăn în ștreang,/ și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang,// și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang!” În versurile din Locul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd să maturi, De nu ți-a fost la buchi ușor, Și ai s-aduni, muncind de zor. Dar cînd tinzi tortul pe uluce Ce faci cu-al trudei tale spor? La tîrfe și la crîșmi se duce! Meși, rantii, laibăre cu șnururi, De-s vechi, să nu le puneți cruce: Sînt gioarse potrivite pururi La tîrfe și la crîșmi a duce! BALADA A
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
ridic mort din pat ca dintr-un mormînt în care m-am culcat viu, de ce o mie de cuțite în inimă cînd doar o singură junghiere era de ajuns, de ce o mie de îngeri, de ce pietrele de moară, cînd pe uluc nu mai curge făină, de ce mort toată viața și viu toată moartea, sîngele meu vorbind în vene de unul singur, cînd putea urla cum urlă cățeaua în urechile mele și acolo de fapt pot cînta pe rînd toate femeile într-
Vis by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/9226_a_10551]
-
veri și primăveri, toamne și ierni, veri și primăveri, când odată, de fărșang, mama făcea mare pregătire, urma să ne luăm și noi vântul la Montreal. Afară, tinerii aprinseseră focuri sălbatice, erau mascați în cotoroanțe și vârcolaci, aveau țepușe și uluce smulse de prin garduri, cioturi de mături și curcubee. Bacantele jucau drăcește în jurul focului, scântei zburau ca licuricii prin aer, se hârjoneau, cântau și curcubeele ce le săltau din când în când în timpul ritualului, îmi aminteau de Golgota. - Gata, nu
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
creioanelor - 10 --- Altele 4408.90.85 ---- Cu grosimea de maximum 1 mm mc 10 4408.90.95 ---- Cu grosimea peste 1 mm mc 10 44.09 Lemn (inclusiv lame și frize de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lamba, �� de uluc, fălțuit, nutuit, rindeluit, samfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul uneia sau mai multor canturi, fete sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin asamblare cap la cap: 4409.10 - Din conifere: 4409 10,11 -- Baghete și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
panta dealului de la Stutinăvodă. Își pusese în cap s-o lase la vale pe el, prin mijlocul acesteia, până la Cișmeaua lui Trică, unde să-și astâmpere setea, să-și arunce apă pe față și să se vâre cu picioarele în ulucele de piatră de-acolo, și așa răcorit și izbăvit să se înapoieze acasă... După o dimineață neclintită și senină, acum, în a doua parte a ei, ziua dădea semne grăbite să se schimbe; se închidea din toate zările și se
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Procovanu. Simțind putoarea lor bâhlită, Neculai căscă un ochi buimac. Se scărpină holbat subsuoară și trase un râgâit. Apropiind traista cu piciorul, porni apoi agale pe sub gard. Oprită în dreptul unei porți, o ceată de oameni umpluse drumul. Rămași unii pe sub uluce, alții erau intrați într-o ogradă. Cocoțat pe o pereche de labe de gâscă, în fruntea lor pășea un omuleț în cizme grele, cu bombeuri lustruite. Purta plin de importanță o scurtă din piele cu șapcă de mușama care părea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
dar am auzit-o pe Mariana țipând. Îl striga pe Florin să vină, că moare. Îl striga, îi spunea că o doare, țipa, țipa, țipa... Să vină că moare. Am fugit speriat cu țipătul ei în suflet. Scurtai dealul pe la ulucele cu apă ce adăpau vitele și-l urcai de parcă îl coboram. țipătul ei imi făcea inima să tresară, îl auzeam în toată ființa mea. țipa tot trupul meu. Urcam și-l auzeam și mai tare. Mi-am făcut ochii roată
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]