199 matches
-
știe numai studentului. El trebuie să publice cărți - uneori se poate să-i și placă treaba asta -, să participe cu produse intelectuale la simpozioane, colocvii, congrese, reuniuni științifice unde să-și manifeste în mod umanist interesele (poate și ele tot umaniste). Statutul auctorial al profesorului universitar mi se pare, într-adevăr ambiguu. De ce? Pentru că textele sale nu sînt produse ale unor stări intempestive sau ale unui proiect permanent desfășurat de o vitalitate creatoare conjugată cu o cultură asimilată, ci rezultate ale
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri, Septimiu Albini este de acord cu studiul unor limbi de cultură și civilizație pentru lărgirea orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe ci educația: "Școlile noastre românești pentru noi sunt o necesitate națională. Să le păzim cu scumpătate, să
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
relațiile sociale și de cuplu sunt viciate până la otrăvire. Istoria cotidiană postbelică trăită de majoritatea oamenilor aici este, în paginile de tensiune reală a prozei Gabrielei Adameșteanu pe care nu o interesează evenimente mari, istorice, simbolistici morale, parabole politice, filozofii umaniste etc., ci realitatea exactă a reverberațiilor acelei lumi în gândurile, gesturile și sentimentele palpabilului om comun. De aici tot dramatismul latent din povestiri, căci mișcările interioare și comportamentul cotidian al personajelor sunt incoerente și mecanice, nu țin de o rațiune
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
dezbatere morală (superiorizează net pe dogmaticul și agresivul capelan al ducilor), în exuberanta ficțiunii (se confirmă mitic în peștera lui Montesino) și chiar pragmatic, în guvernarea "sapiențiala" a insulei Barataria de către Sancho Pânză, care este, în fond, o exemplara politică umanista. Diamantinul are deci urmări practice perfect identificabile. Programul elaborat de cavaler și aplicat de scutier vădește chiar o neașteptată valoare actuala în ce priveste limitele puterii și exigenta bunăstării. Textele pertinente merită să fie cunoscute și mediate. "Dacă eu nu
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
un mister, de vreme ce ambele au același program școlar. Poate în acea oră de curriculum la decizia școlii, față de restul de 31 bătute în cuie (în mod excepțional, nu se știe exact de ce, scorul se schimbă, pentru clasa a IX-a umanistă, în 30 la 2!). Și pentru că tot a venit vorba, iată că și noile planuri-cadru („cadru” a ce?), aglomerate cu ore pînă la refuz, promovează aceeași subtilă filozofie educațională, potrivit căreia misiunea de căpătîi a școlii e de a-i
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
acționând prin diverse niveluri, explicite și implicite), sau a unei perspective sociale, de interacțiune și comunicaționale, inclusiv dialogal (dar, de asemenea, just înțelese), se va impune obligatoriu, pe scară largă, necesitatea colaborării multidisciplinare și, în cadrul ei, a unei viziuni dominant umaniste în domeniul tehnicii și, în definitiv, al științei relative la C. 1 Rezumat al unui studiu mai amplu, care se va publica ulterior. 2 Cf. o sumară bibliografie citată aci: J. Anis, Texte et ordinateur, Paris-Bruxelles, De Boeck-Université de Paris
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
mai binelui. - Am putea spune ca propuneți, prin cartea Dv., o nouă interogație privind statutul intelectualului de azi? - Nu, nu vorbesc prea mult despre acest subiect, - am vorbit mai mult despre el în Omul dezrădăcinat. Mi se pare ca gîndirea umanista este, oarecum, marea gîndire europeană, marele curent al gîndirii europene din timpurile moderne, - numai că aceasta gîndire și-a pierdut într-o oarecare măsură savoarea, s-a banalizat, a devenit un fel de bun simț, de bune sentimente difuzate săptămînal
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
ultimele... trei secole?)... avură parte numai de prăpăduri civice. Sunt sociologi în stare să regrete, de exemplu,... comunismul, ca orice formă de dictatură, ce ar fi în stare să realizeze, pe larg... instruirea maselor. Doamne ferește!, pe temeiul unei ideologii, pretins umanistă. Ei mai susțin că acesta,... comunismul,... a avut ghinionul de a fi fost încercat mai întâi pe ruși și de ruși (cunoscându-li-se mai de mult metehnele), chiar Lenin afirmând din capul locului nepotrivirea... Și că, în viitor, cândva
Clase renăscute by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6377_a_7702]
-
Alexandru Matei Franța umanistă de astăzi se trezește disde- dimineață într-un loft, înconjurată de gadgeturi și răspunzând la telefon unei voci care îi vorbește în engleză. Își face jobul de cadru superior în prag de pensionare. Pe seară, își scrie memoriile. Memorii despre
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
și prin copiere de foldere. Numai că nautiștii nu sunt umaniști, iar cultura de monitor nu are virtuțile culturii de carte. O inteligență din a cărei condiție de formare lipsește fermentul livresc nu doar că încetează de a mai fi umanistă, dar nici măcar intelectuală nu mai e. Cine a stat cu nasul în cărți simte altfel decît cel care judecă lumea cu ochii lipiți de monitor. Cauza acestei rupturi ține de regulile de care ascultă geneza unei sensibilități: fără cultivarea unei
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
și socială, pe de alta. Nu toți avangardiștii au făcut imediat și necondiționat pactul cu diavolul. Unii, ca Sașa Pană, vor sfârși prin a fi interziși, după această primă încercare, din 1944-1948, de a concilia stânga lor generoasă, artistă și umanistă - democratică, în fond -, cu exigențele proletcultului. Căci nu numai volumul Prezentări va fi interzis: și publicațiile „Orizont” și „Revista literară” vor fi suprimate, iar bibliografia autorului va cunoaș te o tăcere de 12 ani, între 1949 și 1961 (când traduce
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
acest din urmă aspect, să spun și că (onoare excepțiilor!) referința literară nu mai joacă aproape nici un rol în discursul politic sau în comentariul jurnalistic. Formația multora dintre oamenii noștri politici sau dintre gazetari nu mai pare a fi preponderent umanistă și, în orice caz, nu mai este literară. Limbajul la modă indică o anume creștere a absolvenților de politologie, sociologie, științe economice și ale comunicării. Dacă politehnicienii abundă, atît în presă, cît și în demnitățile publice, literații sînt rara avis
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
Profesorul Harald Welzer, de la Institutul pentru Știinte Umaniste din Essen, a scris, pentru 1. Gândiți cu propriul cap 2. Dați in sfârșit crezare sentimentului că totul în jurul dumneavoastră este un teatru de iluzioniști. Cortina simulează stabilitatea, piesa de teatru este însă o farsă: unul după altul se succed
Frankfurter Allgemeine: Cum poţi să salvezi lumea, în 10 paşi uşor de aplicat () [Corola-journal/Journalistic/60107_a_61432]
-
noi, (dar nu și aiurea?), formată de publicațiile de cultură. Dl. M. Flonta atrage atenția că "problematică este în acest caz nu poziția reticența față de cealaltă lume, lumea științei, ci imaginea despre această lume a multor personalități reprezentative pentru cultura umanista". De unde neglijarea sau chiar repudierea instrucției științifice, exclusiv legată de practică. E socotit incult cel ce nu i-a citit pe mării scriitori ai lumii (inclusiv ai noștri), pe cînd cel ignorant total în ale științei e considerat că îi
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
ultimele... trei secole?)... avură parte numai de prăpăduri civice. Sunt sociologi în stare să regrete, de exemplu,... comunismul, ca orice formă de dictatură, ce ar fi în stare să realizeze pe larg... instruirea maselor (Doamne ferește!) pe temeiul unei ideologii, pretins umanistă. Ei mai susțin că acesta,... comunismul,... a avut ghinionul de a fi fost încercat mai întâi pe ruși și de ruși (cunoscându-li-se mai de mult metehnele), chiar Lenin afirmând din capul locului nepotrivirea... Și că, în viitor, cândva
Corectură necesară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11052_a_12377]
-
cu regimul Ceaușescu: Andreoti, Biasini, Carelli etc. care au contribuit la apariția cărților cuplului prezindential. Carelli demonstrează că limbajul de lemn există și în italiană: "Cercetător de mare profunzime, Elenă Ceaușescu confirmă prin toată activitatea ei, o viziune amplă și umanista a rolului chimiei"... Ultimele două capitole ale cărții indică preocupările extrem de variate ale autorului. Unul e intitulat "Electorale", celălalt "Confluente - cultură și libertate". În primul apar, mai mult decat simple opinii, date concrete despre desfășurarea alegerilor (Adrian Niculescu a fost
Un exil exemplar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17660_a_18985]
-
mele. Mulțumesc, vă mulțumesc tuturor, și un foarte cald „Shalom”. Amos Oz 24 octombrie 2013, Praga Premiul Franz Kafka, acordat pentru prima oară în 2001, e sponsorizat de Fundația Kafka și de municipalitatea din Praga. Distincția recompensează o creație literară „umanistă, care contribuie la toleranța națională, lingvistică și religioasă, cu caracter existențial, care rezistă timpului, reușind să dureze ca mărturie a vremurilor noastre”. Printre laureații Premiului Kafka se numără Philip Roth, Haruki Murakami, Vaclav Havel, Elfriede Jelinek, Harold Pinter
Discursul lui Amos Oz la primirea Premiului Kafka 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3101_a_4426]
-
pînă chiar în momentul în care vechiul regim avea să se prăbușească. De altfel, în primele echipe de înlocuire a puterii înlăturate s-au aflat, si la nivel național, si la nivel local, numeroși reprezentanți ai elitei intelectuale de formație umanista, cunoscuți, aureolați de un mare prestigiu public, în acele momente o forță redutabila - singura lor forță. Șansă transformării autonomiei în independența a fost însă ratată. Eliberarea de comunism a avut un efect neașteptat: elitele intelectuale au devenit partizane, libertatea de
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
reprezentau o mare cultură, o mare tradiție, și mai ales, niște obiceiuri pe care societatea nouă le cam părăsise. M.I.: Dar de ce s-a dus absolventul de liceu Augustin Buzura la Medicină și nu la o facultate, cum se spune, umanistă? De ce medicină și nu o facultate de filologie? A.B.: A fost rodul întâmplării că am devenit medic. Dacă mă gândesc bine... A fost un moment în viață când m-am gândit foarte, foarte bine: în 1992, în Statele Unite, cînd
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol mașinist, a procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Europa în sufletul celor care locuiesc pe teritoriul european? Autoarea pune în evidență foarte bine faptul că Europa este mai înainte de toate un spațiu moral: un spațiu în care valorile democratice s-au instaurat în mod ireversibil, în dimensiunea lor "umanistă" corespunzătoare semnificației drepturilor omului, mult mai puternic și mai radical în comparație cu situația din Statele Unite. Unul dintre indicatorii acestei diferențe este reprezentat de atenția prezentă în Europa și mult mai puțin în Statele Unite acordată dimensiunii sociale în procesele instituționale și de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
totalitare. Implicită și adesea explicită rămăsese Înrudirea de fond: repulsia amândurora față de dușmanul comun, democrația. Paradoxal, infamul cuvânt era totuși folosit (și este și astăzi) de extrema stângă, rareori de extrema dreaptă. Fascinația pe care marile idei - chiar dacă devenite sloganuri - umaniste o exercită și va continua, probabil, deloc inexplicabil, s-o exercite asupra publicului larg, ca și asupra intelectualilor și artiștilor nu se explică Însă decât parțial prin nevoia extremiștilor de a apela la principiile majorității căreia nu Îi prea aparțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
nu-i așa? Cu ce să mă obișnuiesc? Un mod stupid de a trage de timp. Jessica se opri din țăcănit. Îi făcea plăcere. —Știi tu. Niciodată nu te-ai obișnuit cu ideea că fiica ta se culcă cu o umanistă. Unii dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt umaniști. —Numește unul. Mama ta e o umanistă. — Mama e ultima sfântă păgână. Ce mai îndrumător spiritual i-ai fost în toți anii ăștia! Știi, Jess. Chiar începe să mă sperie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]