181 matches
-
și ideologia sa legitimatoare - naționalismul - au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană fiind exemplul cel mai elocvent de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cosmopolitism. Toate aceste tranziții se repercutează și pe planul concepției identitare. Dacă înainte sarcina identitară a educației istorice era să asigure loialismul național (solicitând solidaritatea exclusivistă a individului cu comunitatea națională definită pe criterii etnice), acum literatura didactică difuzează un umanitarism, reflectat în responsabilitatea morală și solidaritatea socială față de umanitate în general, nu doar față de aproapele național. Semne indicatoare ale decadenței paradigmei etniciste a identității naționale sunt reperabile în clar scrutând nou apărutul gen al literaturii didactice, introdus în postdecembrism, al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
orul Berechet”, cu care se va deschide în toamnă stagiunea Teatrul ui Iancovescu și are încheiat un contract cu Editura Națională - Ciornei pentru romanul „Iubiri otrăvite”. Domnul Eugen Relgis, autorul cărții „Prieteniile lui Miron” are terminată „Cosmometapolis” și lucrează la „Umanitarism și Eugenism” și „Minimum de existență”. * 379 Pagini medicale bârlădene Pagini medicale bârlădene, publicație periodică, independentă, de opinie, informație medicală și cultură, în 16 pagini, editată de Colegiul medicilor din România, Anul VI, ajunsă la nr.66‐ 67/2003, anunță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bunăvoință dacă de la acest grup emană o inițiativă lăudabilă. Oamenii pot renunța la propriile interese și dovedi bunătate dacă descoperă persoane mai nevoiașe decât ei sau care sunt în suferință. Noi mișcări se pot declanșa plecând de la aceste motivații, ca "umanitarismul" sau orice altă inițiativă de a alina suferința oamenilor. Alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2004 au oferit un verdict ciudat. Comentatorii interpretau, aproape în unanimitate, victoria lui George W. Bush ca fiind un semn al reîntoarcerii la valorile pe care
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ș.a. -, sub titlul generic Privind iarna), Ioan Slavici (Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți noi”, „Cronici” (subdivizată în „Literare”, „Filosofie”, „Artă” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți noi”, „Cronici” (subdivizată în „Literare”, „Filosofie”, „Artă” și „Sociale”) se prezintă volume de I. Al. Brătescu-Voinești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
aforismelor, bune totdeauna pentru conduita unor politicieni responsabili: În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul [chestiunea izraelită], altă dată libertatea popoarelor [chestiunea orientală], o a treia oară răspîndirea civilizației, pentru care fiecare popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspîndească și botinele respective". Ia apărarea conservatorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dedicat luptei dintre „două clase” sociale, adică dintre „săraci” și „bogați”, categorii care generează și un maniheism, inevitabil, al personajelor. Autorul confundă în mod curent principiile creștinismului primitiv cu acelea ale râvnitei societăți „viitoare”, în care, se presupune, va domni umanitarismul, cam lânced însă, așa cum îl bănuiește naratorul. „Uriaș abator”, marginea Bucureștiului este văzută de B. ca un simbol al agoniei lumii în general, precum la Eugen Barbu în Groapa. Din duritățile de limbaj și violențele exhibate rămâne însă un tablou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285637_a_286966]
-
magnetică a zărilor de lumină"17. În Transilvania atmosfera este similară. Într-un discurs susținut în 1924, deputatul de Turda-Arieș, I. Mateiu, arăta că păstrarea școlilor minoritare și permiterea construirii altora noi, în primii ani după unire, a determinat un "umanitarism" exploatat de minoritățile care apoi "s-au dedat la strigăte și proteste"18. Acțiunile minorităților la Liga Națiunilor au produs o iritare generală în țară, pretențiile acestora fiind receptate ca adevărate "aberații"19 sau ca o "cerere ciudată și imposibilă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
UMANITATEA, publicație apărută la București, ca săptămânal, între 2 septembrie și 29 octombrie 1934 (trei numere). Fondator și conducător: Petre Gh. Meițoiu; redactor: Vasile Ol. Stere. Subtitlul „Ziar independent în slujba muncii și umanitarismului” și sloganul de deschidere „Umanitatea înseamnă descătușare” indică fără dubiu intenția redacției de a se racorda la problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată în această direcție: „Deci cine suntem și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
de a se racorda la problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată în această direcție: „Deci cine suntem și ce vrem? Noi suntem niște muncitori [...]. Doctrina de care suntem însuflețiți este umanitarismul și pe temeiul acestui crez n-avem nimic de ascuns. Pacea este cultul nostru, justiția și adevărul fac parte din principiile fundamentale ale credinței noastre și lupta este viața noastră”. Și mai apăsat apare opțiunea sub condeiul lui Bogdan Amaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
de părere că copilul nu trebuie să se supună tatălui când este mai cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi la oraș, ca recrut, în puterea sergentului de la cazarmă. Prin asta Vlahuță atingea punctul cel mai scump socialiștilor, chestiunea bătăii în armată, pe care unii voiau s-o dezvolte, nu din umanitarism, ci pentru a câștiga aderenți la sate și a trezi oroarea de serviciul militar. Izbucnise tocmai afacerea Dreyfus. Vlahuță cultivă nu numai scena zdrobirii soldatului-țăran în bătăi, ci și aceea a învățătorului bătăuș. Instigația școlărimii de la Contemporanul e reluată literar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crezu de cuviință să opună tendenționalismului naționalist un soi de clasicism constând într-o literatură "care să propage munca regulată și stăruitoare, viața liniștită de familie, cinstea, economia, sobrietatea, hărnicia, sentimentele delicate". În realitate revenea și el la materialismul și umanitarismul lui Gherea. Scriitorul se cădea să fie "frămîntat" de "problemele vieții". Nu numai că este îngăduit a căuta în literatură intenții etice, dar cu greu ne putem închipui o operă de artă de valoare durabilă care să nu răspundă nevoii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
latent al creatorului. Greu, Încă o dată, de desprins pe adevăratul, sincerul, profundul Heliade de spiritul harnic, inventiv care n-are sentimentul obstacolelor. Opera literară iese din tîmpla acestui Heliade sintetic, cu o ideologie care se Întinde de la socialismul utopic la umanitarismul evanghelic, cu o retorică formată din alte retorici, spirit complex și confuz, În același poem, În spațiul aceleiași scriituri. * Dificultatea de a-i desface discursul pentru a-i determina felul special de a se apropia de obiectul liric (care la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Almanahul Literar, nr. 2-3) de Aurel Gurghianu. (Ă). Analizând acele câteva poeme aduse În discuție de articolul de față, am subliniat o seamă de pericole ce amenință poezia omului nou: viziunea statică a eroului, schematismul, naturalismul, formalismul și stilul declamativ, umanitarismul burghez și idilismul. Pericolele acestea pot fi evitate numai dacă poetul este permanent Înarmat cu principialitatea comunistă, cu viziunea dialectică a fenomenelor și cunoașterea vieții În resursele ei cele mai intime și mai variate (Ă). Dar să mai lămurim un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
venea adus de vânt. Vuind, căzură bombe. Să nu mai văd nimic. Aș fi voit și, totuși, prin codri de pământ Svârliți În sus, zărisem; rămase viu și mic». Amănuntul acesta nu este Însă utilizat de poet pe linia ipocritului umanitarism burghez. Nu lamentații pacifiste Înlănțuie În continuare pana artistului. Detaliul consemnat În versurile amintite mai sus ajută poetului să pună În lumină trăsăturile morale superioare ale ostașului sovietic liberator. (Ă). Versurile de mai jos ilustrează comportamentul său adânc uman, rod
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
că "terenul și binaua a acelui ospiciu din toate punctele de vedere nu sunt și nu pot fi condițiile cerute pentru un asemenea stabiliment". De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei, ospiciul a fost condus de dr. C. Codrescu din Bârlad, care a deținut funcția de director suplinitor, deplasându-se în acest scop din Bârlad din când în când. Despre acest doctor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
chiar în închisorile în care se închid indivizi criminali sănătoși, deci lipsiți de potențialul criminal, care nu-și vor mai repeta crima, care, după Zosin, nu ar trebui deținuți). Aceste idei, care idealizează psihologia umană, sunt, fără îndoială, expresia unui umanitarism social romantic. Ele duc la înlăturarea penalităților**: "O crimă făptuită trebuie numai să dea prilej societății de a se sesiza, de a lua îndeaproape în considerație făptașul și de ai determina nocivitatea. În acest sens se înțelege că aparatul judiciar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
valoarea lucrărilor sale constă în viziunea filozofică și biologică largă pe care a impus-o în această specialitate. Astfel, credem că sunt importante contribuțiile sale la structura gândirii psihiatrilor din România. Am arătat, anterior, exagerările lui determinate de un anumit umanitarism romantic, care nu lipsește însă și altor psihiatri ai timpului. Aceste exagerări nu pot întuneca însă locul important pe care îl deține Zosin în istoria psihiatriei românești. El este cel dintâi psihiatru specialist practician care, la noi, corelează psihiatria cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cea a proprietății colective asupra mijloacelor de producție. Fiica lui S., Paulina, a fost mama poetului Miron Radu Paraschivescu. Meditații-eseu pe teme de sociologie, comentarii în jurul conceptelor de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă deterministă, dar și prin prisma unui umanitarism creștin, au fost adunate de S. în volumul Realități, apărut în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată în 1904-1905 în foiletonul ziarului „Adevărul”, e o construcție compozită, cuprinzând cam tot ce intră în rețeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
indicăm faptul că, pe scara valorilor, Scheler așază „apărarea și exaltarea individualității persoanei” deasupra valorii oricărui lucru, pe care o unește cu raportul său natural cu Dumnezeu. Acest lucru se vede mai clar în critica pe care o face împotriva umanitarismului, care a voit să fie „iubire față de umanitate”, dar în realitate s-a revelat ca un „pathos senzual rebel”. El construiește edificiul propriu al comunității creștine pe fundamentul omului, în baza a trei principii. Primul principiu, conform căruia ceea ce face
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
din Societatea pentru Învățătura Poporului român (1883), Societatea Presei și Societatea Amicii literaturii și artei române. Cunoscut ca un bun orator, ține conferințe pe teme istorice și juridice: Eroii trecutului (1879), Libertate și viitor (1883), Teoria rezistenței (1887), Naționalism și umanitarism (1898), dar și literare: Alecu Russo (1885), George Crețeanu (1888), Grigore H. Grandea (1902). În 1879 debutase ca poet în „Femeia română”. Versurile de început i-au apărut și în „Resboiul” lui Gr. H. Grandea. Încurajat de B. Delavrancea, și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
firească apariția în 1912 a unei proze remarcabile, În voia valurilor. Subtitlul Icoane din Siberia focalizează atenția asupra suitei de tablouri, unele de un exotism original, „întors” - tărâmul explorat neavând nimic din farmecul obișnuit al „primitivității” -, altele de un adânc umanitarism, dezvăluind un infern concentraționar, dar toate de un realism halucinant. În profunzime, însă, proza posedă robusta armătură a unui subiect unitar. Coborârea pe fluviul siberian este un itinerar de inițiere, străbătut de personajul central, basarabeanul Ion Răutu, surghiunit la ieșirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]