460 matches
-
În procesul de Învățământ; d) utilizarea nu numai a motivației interioare a Învățării, ci și implicarea activă a educatului În programarea procesului de Învățare; e) stimularea creativității, a spiritului critic Împotriva tiparelor rigide și a impunerii autorității În educație; f) umanizarea tuturor disciplinelor prin infuzarea lor ca elemente spirituale și semnificații valoroase pentru om; g) accentuarea motivației interne, crearea unor condiții prin care Învățarea să se transforme, dintr-o activitate obligatorie, Într-o muncă cu satisfacții majore pentru individ. Printr-o
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
universul domestic este puternic antropomorfizat. Exteriorul și interiorul unei case „imită” trăsăturile stăpânului (uneori, chiar și pe cele fizice). Fațada unei case „seamănă” cu chipul omului care se adăpostește În ea. De asemenea, obiectele casnice suportă o doză marcantă de umanizare. Până și denumirile părților vaselor din casă stau mărturie pentru rata Înaltă de antropomorfism: vasul poate avea cap, gură, buză, cioc, plisc, ureche, gât, pântece, picior, fund. Așa cum afirmă Gaston Bachelard, casa reprezintă non-eul care protejează eul. Ființa adăpostită spiritualizează
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mocneau de mai multă vreme și erau motivate de dezacordul lor față de unele acte de politică internă și externă românești, apreciate ca fiind "contrare intereselor lagărului socialist". În afara cazului "Cehoslovacia", voi mai aminti doar câteva: măsurile de "liberalizare" și de "umanizare" a regimului (condamnarea cultului personalității; o oarecare slăbire a controlului ideologic și a cenzurii, urmate de o "invazie" de filme străine și de traduceri din literatura occidentală etc.); îmbunătățirea relațiilor cu țările capitaliste dezvoltate; politica de coexistență pașnică, de "dezarmare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o serie de domenii de activitate cum ar fi <footnote Ibidem, p. 40. footnote>: managementul strategic al resurselor umane; oportunitățile egale de angajare; planificarea carierei; comportamentul organizațional; negocierile colective; programul de lucru; disciplina și controlul; evaluarea funcției de resurse umane; umanizarea postului; programele flexibile de lucru. Jean-Marie Peretti, în lucrarea Ressources humaines (1997), evidențiază faptul că, potrivit unei anchete naționale, în concepția MRU funcțiunea de personal presupune următoarele zece aspecte: Am mai avut ocazia (în paragraful 1.3) să prezentăm o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Demiurgului (care bate în „toaca din cer”), este în măsură să (re)stabilească supremația Ordinii asupra Haosului. Echilibrarea relației Om-Demiurg - realizată, pe de o parte, prin conștiința deținerii de către primul a unor potențe demiurgice și, pe de altă parte, prin „umanizarea” lui Dumnezeu (văzut ca un „om mare” care obosește, greșește, cere ajutor) -, precum și permanenta concordanță a acțiunilor celor doi sunt coordonate caracteristice unei mentalități care s-a perpetuat de-a lungul mileniilor la populația din spațiul carpato-dunărean. <note> Note 1
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la fel ca în Iisus Hristos, s-a realizat întruparea individuală a lui Dumnezeu în ființă. În umanitate trebuie să se împlinească întruparea colectivă, universală a lui Dumnezeu. Divino-umanitatea este prelungirea întrupării lui Dumnezeu". Astfel, legea progresului guvernează munca de umanizare a naturii încredințată de rațiune științei. Dacă Dumnezeu nu s-ar fi făcut om în anul I al erei noastre, omul lui Feuerbach și Lenin ar fi putut oare visa să devină propriul său Dumnezeu punînd capăt alienării esenței sale
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un fel) de această rampă, grăbind trecerea de la zeul dreptății la cel al iubirii. Să remarcăm pentru început că doctrina nemuririi personale este foarte tîrzie în religia iudaică, fiind introdusă în secolul I î.Hr., odată cu Solomon, pentru a salva prin umanizare justiția divină. Dar nu aici e lucrul cel mai important. Iudaismul își datorează forța puterii sale de abstractizare, iar creștinismul, întrupării. Legea iudaică nu se întrupează într-un individ ea nu are corp. Ea este transportată prin timp și memorie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din morți decît din vii. Și ea cîștigă în cultură atunci cînd printre noi sporește numărul absenților. Scrisul, care face cuvîntul capabil să traverseze spațiul și timpul, a fost vreme îndelungată singurul instrument de supraviețuire al dispăruților, și deci de umanizare a omului. Multă vreme s-a putut spune: verba volant, scripta manent. Sunetul trăiește, dar scrisul supraviețuiește. A se pune un semn de egalitate între semn și cultură. Apoi a venit ceara fonogramei care arhivează sunetele, fotografia care stochează fețele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a tot ce e impersonal, anonim, anistoric în sufletul românesc" (Noica, 1991: 27). Sunt relevante de asemenea cuvintele rostite de Vasile Pârvan la inaugurarea Universității românești din Cluj în 1919: Nu românizarea noastră feroce întru vegetativul etnografic, ci continua noastră umanizare întru sublimul uman va crea cultura românească" (Noica, 1991: 32). Dar maniera în care privește Blaga satul românesc este dincolo de orice catalogare. Comparația dintre concepțiile arhitectonice săsească respectiv românească este revelatoare. În cazul sașilor, "În alinierea caselor, în frontul lor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
invers. Numai În ambianța acestei dialectici a relațiilor interpersonale, activitatea instructivă (educativă) se traduce Într-un fapt de modelare fină și necontenită, de transformare cumulativă a diferitelor laturi ale personalității celui care Învață. Acesta este un climat propice unei adevărate umanizări, adică a cultivării În copilul care tinde să devină om, a ceea ce este omenesc, specific speciei umane, ajutându-l să reproducă În mintea și aptitudinile sale individuale, o parte din cunoștințele și inteligența, din imaginația și inventivitatea, din sensibilitatea și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
predare și metode educative În același timp” (1977, p. 268). În măsura În care creează ocazii stimulatorii și prilej de exercițiu,progresul dezvoltării personalității elevului se află În dependență directă și de metodele de predare folosite (J. Bruner). Fiind asociată unei activități de umanizare, eficiența metodologiei didactice este, cu precădere, o eficiență umană sau, altfel spus, sistemul de metode impune obligația parcurgerii logicii educaționale, care este o logică a scopului final, logica acțiunii optime pentru atingerea acestuia. c) Funcția motivațională. În măsura În care reușește să facă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
precipitare, excese ................ 85 Inteligență - prostie ..................................................................................................... 87 Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligrofenii ............................................... 89 Puterea deprinderilor și a obișnuințelor ................................................................... 91 Pasiunea - absolutizare a sentimentelor și a preocupărilor; patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea și ura ......................................................................................................... 108 Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței ........................................................... 112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o singură ființă e ceva divin” (Paolo Montegazza). * „Fiecare dragoste este prima, În felul său.” (Petre Botezatu) Poate fi dat un exemplu mai potrivit ca acela trăit de Nicolae Labiș?...: „Sunt Îndrăgostit. E un curcubeu deasupra sufletului meu”. Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței „Inima are puterea de a da un preț nemaipomenit unor nimicuri.” (H. de Balzac) Pentru că „nimicul afectiv” nu se potrivește cu „nimicul logic”... * „Două iubiri umane fac una divină”. (F.B. Browning). Două iubiri adevărate (sincere) deschid drum
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
bunătatea” este condiția fundamentală a coexistenței: „Nu ne vom putea Înțelege - spunea poetul V.Voiculescu - decît prin simpatie și identitate de experiențe lăuntrice”. Sentimentul este, Într-adevăr, acel ferment care asigură nu numai nașterea și trăirea „gîndului”, dar și prin umanizarea acestuia, deoarece Îl pune sub semnul exigențelor unor valori, al unor sensuri ale vieții, ale existenței: „Cheia Înțelegerii altora se află În propriile noastre vibrații afective. Adîncimea unui suflet străin o măsurăm cu propriile noastre sentimente” (Vasile Pavelcu). * „Drumul cel
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a merita să fim”. Însă din ce moment am putea spune că merităm să fim fericiți? Credem că nu În condițiile trăirii unei fericiri egoiste, ci, dimpotrivă, cînd ai conștiința că ai putut deveni un participant la o operă de umanizare și Înălțare. * „E firesc să-și atribuie prea mult cine nu se compară cu nimeni.” (Quintilian)Însă chiar și În condițiile realizării unor comparații, aroganța Îi face pe unii să-și atribuie merite, pe măsura disprețului lor față de alții. * „În
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că religia generează virtute dar adaugă imediat după aceea că ea acoperă și multe vicii, când nu le produce de-a dreptul; ici se subliniază că frumusețea creației dovedește existența unui creator, desigur, dar subliniind ideea frumuseții intrinseci a naturii; umanizarea animalelor - pisica cu care se joacă Montaigne... - sau bestializarea oamenilor - torționarii, conchistadorii, inchizitorii... - servesc la depășirea poziției creștine a omului, ca o încoronare și o culme a creației, cu mult în spatele animalelor; dacă-s avizați, ei vor prelua ideea că
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în soluționarea problemelor din sistemele mari de muncă. Psihologia muncii moderne este orientată spre sistemele complexe și centrată pe activitatea de muncă. Scopul acestei științe este optimizarea tehnică și economică a activității de muncă prin mijloacele psihologice, contribuind totodată la umanizarea muncii umane, atât în folosul societății, cât și cel al individului (A. Papp, T. Perczel, P. Völgyesy, 1976). Figura 1.3.1. Psihologia muncii în sistemul științelor muncii (adaptare după Klein, 1998) 1.4. Istoria psihologiei muncii Perioada de început
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reviste de specialitate prestigioase, care promovează paradigma sănătății ocupaționale sau „starea de bine”, operaționalizată prin intermediul indicatorilor de sănătate mentală și fizică a individului (de exemplu orientarea patogenetică: psihopatologia muncii sau industrială a primit un nou impuls, fiind rafinată/transformată în „umanizarea muncii”, respectiv orientarea salutogenetică). Acestea s-au focalizat asupra: dezvoltării de modele teoretico-experimentale pentru inițierea și derularea programelor de sănătate psihosocială/ocupațională și management al stresului socioprofesional; examinării abordărilor pentru prevenția tulburărilor psihice, bolilor profesionale și impactului utilizării substanțelor periculoase
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
no such thing as human rights!” (Drepturile omului? Nu există așa ceva!). Experiența arată că, Într-adevăr, administrațiile americane nu se jenaseră să colaboreze cu regimuri dictatoriale, dacă interesele geopolitice o cereau... Incapabil să anticipeze sau să observe, o dată faptul petrecut, „umanizarea” Uniunii Sovietice și, astfel, căderea În derizoriu a independenței sale afișate zgomotos, Ceaușescu speră ca lipsa oricărei concesii din partea lui să nu Înrăutățească relațiile cu Statele Unite. Dar, așa cum nu are o simpatie deosebită pentru drepturile omului, realismul politic nu promovează
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1949. Prin articolele sale publicate în presa anilor ’50 L. se dovedește un înfocat susținător al comandamentelor de partid în domeniul literaturii. Astfel, el dă sfaturi unor poeți sau critică „umanizarea” personajelor prin „boli” și „slăbiciuni”. Între 1952 și 1959 este redactor-șef adjunct al Redacției de scenarii a Cinematografiei Române, funcție din care va fi demis pentru „îndrumare ideologică greșită”. Postul i-a facilitat, probabil, acum ca și mai târziu
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
Blaga. Capitolele studiului enunță, cu o bogată ilustrație de citate (de fapt o mică antologie), principalele teme lirice: viziunea cosmică - sentimentul identității ontologice a lumii, relansat odată cu Nebănuitele trepte, când, crede L., sentimentul cosmic cedează locul problematicii personale și apoi „umanizării și clarificării”; misterul și mitul (un mister „metafizic”, nu „estetic”, ca la alți poeți moderni); sentimentul tragic al vieții („tragism psihic” ca „spaimă de neant și de moarte”), nu însă și nihilism (de la care îl salvează, în opinia autoarei, „echilibrul
LIVADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287841_a_289170]
-
intrând În text, Îl vedem pe Măcățel-câinele și pe tatăl său, pisoiul Zapp, vedem viața dând buzna peste idei. Intruziunea viului și a trăitului În speculație mi se pare o Încercare - e o intuiție, nu un proces de intenție - de umanizare a filosofiei. Aceasta mi se pare a fi una dintre mizele metateoretice ale textului lui Cornel. Tocmai prin tentația - și nu e numai o tentație, e o reușită - de a introduce viața În filosofie, de a face conceptele să umble
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cartea a Început să se scrie! - lucrurile acelea neteoretice, vii, adică Zapp & Co., au Început să-mi vorbească, să-mi facă sens, În termenii aceștia (filosofarzi), și-atunci cred că-i În mai mică măsură, pentru mine, o tentativă de umanizare a filosofiei, cât o tentativă de a spune, oricât de greu de acceptat e treaba asta, că filosofia, oricât de abstractă, despre lucrurile astea vorbește, deci despre lucrurile cele mai simple, cele mai tangibile și cu ele se joacă tot
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu o pondere importantă în procesul de socializare și în traiectoria de viață a copiilor. Paradigma clasică și dominantă în științele socioumane este că umanizarea și socializarea copilului, cristalizarea și maturizarea etajelor superioare ale personalității tânărului înseamnă, în primul rând, interiorizarea valorilor și a atitudinilor promovate de contextul sociocultural în care trăiește. Cu toate că ea trebuie serios reanalizată în lumina unor noi date și orientări (Iluț
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de 12-13 ani), procesul frământărilor axiologice atingând apogeul spre sfârșitul adolescenței și începutul tinereții (18-20 ani), rămânând însă, în principiu, un proces deschis. Aceasta nu înseamnă că sistemul personal de valori se naște pe un teren gol. Toată socializarea și umanizarea copilului (cea primară, în speță) reprezintă și învățarea de aprecieri, atitudini, valorizări. Asemenea „valorizări” nu sunt însă aplicații ale unor principii axiologice ferme, ci imitații și identificări cu cei din jur. Considerând sistemul de valori într-un sens mai propriu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]