600 matches
-
pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
la sărbătoarea majoratului. - Uite, am să ți-o citesc pe ultima scrisă chiar aseară: Cuvinte... Din pletele nopții Îmi culeg cuvintele Și cu dragoste le-aștern În buchețele de suflet Dăruindu-le mereu Cu lacrima dorului de tine Le simt unduirea În liniștea gândului frumos În care mă cufund Visând nestingherită Și veghindu-ți somnul Te-mbrățișează sufletul meu Cu toate trăirile lui Alungându-ți tristeți Și chemându-te tainic În feeria dragostei eterne Sunt vie, iar vinul din mine Se
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
mijloc de transport sau a vatmanului de a-l conduce, totuși primitiv în raport cu tot ce-ar putea avea la îndemână un transport ultramodern, cu orice alt mijloc de transport public, ci cu configurația traseului pe care sunt așezate șinele, o unduire deal-vale în niște pante sub unghiuri imposibile de zici că așa ceva nu există, decât pe munte dar acolo nu sunt tramvaie, fețele serioase și senine totodată plecate pe șotii ale unor „călători cu greutate”, având în vedere vârsta și poate
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
deosebite, chiar acolo pe loc, aerul stătut și leneș de-atâta așteptare a vibrat de o voce baritonală izbucnită din pieptul voinic al unei matahale de om de culoare pe care l-am crezut beat la început, însă textul și unduirea duioasă și apoi persoanele cărora cântecul le era dedicat - o femeie simplă, albă cu doi copilași mici, unul în brațe la piept și altul de mână, așteptând ca și noi la rând plecarea tramvaiului, aplauzele tutoror celor care au asistat
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
culori și intensități care nedumereu, erai într-o continuă stare de prostrație din care nu fugise evident rațiunea... Muzica era un ocean de sunete pe care le percepeai fără ca strada să fie inundată, era parcă feliată pe boxe imaginare cu unduiri reflexe din care lua fiecare ce și cât îi satisfăcea pentru a declanșa gustul și emoția, fără a deranja sau să fie deranjat, o constelație de alăute în surdină și într-o lumină feerică și dumnezeiască te îndemna să i
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
acord cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia și cântecul voios al secerătorului.” În cuvinte
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
Mâinile sus încleștate în umerii celor de alături. Un cerc că o roată. O roată cumplită. La stânga. Dreptul în aer. În așteptare legănata, o clipă, în aer bănuind o primejdie. Și apoi, brusc, se schimbau. Stângul sus, o așteptare legănata. Unduirea trecea că un frison prin umeri, se transmitea curent viu, de la un om la altul, frisonul trecea, ca un val, ca o briză din marea caldă, ochii se întunecau și din pupilele adânci ieșeau fulgere iuți, primeau răspunsuri alte fulgere
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
erai... nu puteam să-ți confund Mersul grațios, legănat, nostalgic Respirind o lumină de borangic Ce îți luneca mîngioasă din străfund Și de fundulețul tău îmi era dor Însetat de curburile lui excitante Tu te tot duceai aproape departe De unduirile lui gratioase și-acum mă-nfior Si, apoi, stelele catifelate Mi se topeau argintii peste peoape Noi doi risipiți între noapte și ape Aprindeam orele ninse de șoapte Tu erai, nu puteam să te las... Însetat ca iarba să nu-și
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur o viitoare și superbă vară nu-i uitată Oricâte păcate ispășesc cei ce în iarnă sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi mari de ploaie Cu crengile golașe valsând în unduiri Schimbând natura într-o mizeră ghionoaie Ce din această iarnă deține numai amintiri. Munții se dez-albesc în vârfuri vag golașe Zăpada fină din iarna ce-a trecut cu bucurie Iar frigul fuge de la noi în sinonime furtunoase Zădărnicind orice sentiment
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
magii și păstorii s-au închinat, unde îngerii au cântat. Unele lucruri și stări sunt amintiri pe care le iubim, dar altele sunt trăiri de care nu ne mai despărțim. Suntem acum în preajma Praznicului Nașterii Mântuitorului și fiecare colind, fiecare unduire și aplecare și închinare ne duce cu gândul spre Cartea descoperirilor lui Dumnezeu: Revelația-Apocalipsa cap 5 v 2-8, dar și Isaia 6. 8 ș.a. „În sulul cărții este scris despre Mine, iată că vin să fac voia Ta, Dumnezeule”. Veți
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
acesta era adevărul. M-am mulțumit, ca de obicei, să sorb din paharul de Cola cu gheață și să aștept. Și, până la urmă, răbdarea mi-a fost răsplătită. Fata și-a început numărul, mai provocatoare ca oricând. Îi priveam fascinat unduirile trupului, grația, promisiunea din priviri. Mă acapara total. Acum eram mulțumit - doar pentru asta veneam și pentru asta plătisem, nu-i așa? Însă, la sfârșit, a avut loc un incident relativ neobișnuit. Fata s-a apropiat de mine și mi-
UN TRIO DE NEUITAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350226_a_351555]
-
fi, oare, capabil să sparg blestemul? Să ies în afara jocului? Alt amplasament, altă oră - dar sunt sigur că am ales fata potrivită. Iubirea mea pentru tine nu poate fi comparată cu nimic, poate doar cu sublimul care prinde viață din unduirile arcușului tău. Când iubim, ieșim în afara timpului - dar când ne lăsăm orbiți de pasiune, s-ar putea declanșa un mecanism infernal din care nimeni și nimic nu ne va putea salva. Două minute... unul singur. Suflul torid al aerului de
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
înmiresmat, natural pictat cu mulți toporași... puțin liliac. Iată-l cum mai cântă! Dulce mai doinește iernii care trece, trece se petrece, sufletul încântă! Primăvara vie mândră și zglobie, curcubeu de flori, viață în culori, miresme, fiori, beție de-arome, unduiri sublime, cuvinte-mblânzite, viața să ne-alinte. Cu dorul aflat, suflet fericit, pe creastă de munte, își reazemă cotul de cer opalin, să anunțe veste din vârf de mălin, dor aflat declară: Iată că-i primăvară! https://www.facebook.com/l.
PRIMĂVARA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350326_a_351655]
-
fi, oare, capabil să sparg blestemul? Să ies în afara jocului? Alt amplasament, altă oră - dar sunt sigur că am ales fata potrivită. Iubirea mea pentru tine nu poate fi comparată cu nimic, poate doar cu sublimul care prinde viață din unduirile arcușului tău. Când iubim, ieșim în afara timpului - dar când ne lăsăm orbiți de pasiune, s-ar putea declanșa un mecanism infernal din care nimeni și nimic nu ne va putea salva. Două minute... unul singur. Suflul torid al aerului de
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
fi, oare, capabil să sparg blestemul? Să ies în afara jocului? Alt amplasament, altă oră - dar sunt sigur că am ales fata potrivită. Iubirea mea pentru tine nu poate fi comparată cu nimic, poate doar cu sublimul care prinde viață din unduirile arcușului tău.Când iubim, ieșim în afara timpului - dar când ne lăsăm orbiți de pasiune, s-ar putea declanșa un mecanism infernal din care nimeni și nimic nu ne va putea salva.Două minute... unul singur. Suflul torid al aerului de
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
gând, cu ușoară autoironie: regresez. Și omul-pasăre își contiuă înaintarea fără să-și mai poată controla viteza. Deși nu depunea nici un efort, osteni. Își trase pleoapele, apărând ochii de lumina ce-o difuza corpul. Era aproape ațipit când simți o unduire care îi frisonă trupul. Ar fi vrut să se atingă cu mâinile. Dar nu-l mai ascultau. Un zgomot îl scoase din toropeală. Era acum pe dalele reci și alunecoase, lungit, dar în mișcare. Zborul de până acum era un
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
Acasa > Poeme > Devotament > IUBIRE... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului iubire... amurgul se țese pe o mare atât de singură contemporană și totuși veche în unduiri de valuri ne-astâmpăr de viu... cineva licitează naiv un răsărit unde poezia poate să râdă în hohote uitând de lacrimi... linia vieții mereu orizontală se rănește singură în ascuțimi de sensuri și crede încă într-un rotund... era un
IUBIRE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349206_a_350535]
-
însoțiți de sprâncenele-i frumos desenate și de genele negre, lungi, arcuite și în continuă mișcare. Era seducător de frumoasă Deea cu părul său de culoarea spicului de grâu copt, ușor ondulat și lăsat pe spate, ce-i atârna în unduirea mersului său grațios de codană. Avea o gură micuță, cu buzele subțiri, parcă desenate de penelul maestru al unui pictor priceput în redarea divinului. Pentru petrecerea fratelui său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349287_a_350616]
-
la sărbătoarea majoratului. - Uite, am să ți-o citesc pe ultima scrisă chiar aseară: Cuvinte... Din pletele nopții Îmi culeg cuvintele Și cu dragoste le-aștern În buchețele de suflet Dăruindu-le mereu Cu lacrima dorului de tine Le simt unduirea În liniștea gândului frumos În care mă cufund Visând nestingherită Și veghindu-ți somnul Te-mbrățișează sufletul meu Cu toate trăirile lui Alungându-ți tristeți Și chemându-te tainic În feeria dragostei eterne Sunt vie, iar vinul din mine Se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349278_a_350607]
-
către învățătorul său care îi făcea semne să se apropie ca și cum i-ar fi spus: Vezi că și tu poți? Toți ar putea-o face!” Privi însă valurile... iar unul mai înalt îi atinse genunchii. Privi cu atenție apa și unduirile ei și descoperi în mișcarea undelor ceva înșelător și nesigur. Se clătină ușor și frica pusese stăpânire pe el și se afundă încet în valuri, însă avusese senzația că se afla într-o mlaștină în care nu te mai poți
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
În mijlocul primăverii Să știți, CRISTOS a Înviat! Coșurile pline sunt de ouă roșii Cu alese bunătăți și cozonac, Zâmbesc copiii, chiar și moșii Îți spun, CRISTOS a Înviat! Merge lumea-n cimitire Unde are un neam apropiat, E frumos, în unduirea de zefire, Da azi, CRISTOS a Înviat! Tu ești aici în stânga mea Și sunt atât de încântat, Nu-ți pot spune altceva Decât CRISTOS a Înviat! 15 aprilie 2001 Paștele tuturor creștinilor http://www.e-felicitari.net/show-felicitare2.php?id
CRISTOS A ÎNVIAT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348033_a_349362]
-
și roșu, cu prospețime și prefacere, și anul acesta pe 1 Martie dăruim și primim în dar mărțișoare. Ele vorbesc cu simplitate și gingășie despre puritatea oricărui început, depănând în dezmierdarea și alintul florilor mătasea apelor ce au pornit dezghețul, unduirea focurilor cu limbi de flăcări roșii topind albul zăpezii, zâmbetul blând al stelelor sărutând lumina. Păstrează tot anul în suflet sărbătoarea Mărțișorului și ia primăvara de la capăt în fiecare zi: cu dorințe împlinite și mărțișoare multe! Corina Diamanta Lupu București
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor Amazoane dace. • Fiecare Nour călător poartă în caierul său de nea, Dorul din care se toarce Iubirea, această Maramă celestă a sufletului dumnezeiesc. • Fiecare legănare a Lunii e ca o unduire serafică, ca un joc al îmbrățișării celor ce se dăruiesc întru totul și de-a pururi Iubirii. • Fiecare Curcubeu își surprinde fruntea de raze în altițele iilor regalelor Fecioare în care înfloresc mugurii atâtor și-atâtor chemări. • Fiecare tresărire de
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
cerului de primăvară, cu sprâncenele frumos desenate și genele negre, lungi, arcuite și în continuă mișcare. Era seducător de frumoasă Deea cu părul său de culoarea spicului de grâu copt, ușor ondulat și lăsat pe spate, ce-i atârna în unduirea mersului său grațios de codană. Avea o gura micuță, cu buzele subțiri, parcă desenate de penelul maestru al unui pictor priceput în redarea divinului. Pentru petrecerea fratelui său purta o rochiță roză dintr-un material lucios, cu fundițe la mânecuțele
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]