178 matches
-
care erau foarte înalți de statură. Aceștia îmbrăcați în cojoace albe, lungi până la călcâie, mergând pe străzile Budapestei stârneau curiozitatea trecătorilor și a fotografilor care-i întrebau asupra locului lor de proveniență, imperiul austro-ungar fiind foarte întins cuprindea numeroase etnii. Unguraș Lascu, socru lui Turcu Petru Ponoran, care era un țăran foarte hâtru, le explica interlocutorilor lui din Budapesta că ei sunt originari din Munții Carpați și că sunt cei mai mici de statură de acasă. Complementar ocupației de îngrijire a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
să se “așeze”, iar preocupările oamenilor, obiceiurile și sărbătorile, toate arătau că în sat exista o stare de normalitate. La sărbători, pe băncile din fața caselor, la răscruce de ulițe sau în fața cârciumilor, (de exemplu în fața casei lui Sofronie, a lui Unguraș Fănucu, pe ulița din mijlocul satului la casele lui Danciu și Hodorog și în multe alte puncte, pe bănci bărbați, femei și copii care se jucau), stăteau la “taifas”: - femeile discutau probleme gospodărești (și bârfe), - bărbații “puneau țara la cale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau ciment, pentru pus mâncarea la animale, - vânări - curelușă de piele pentru legat indispensabilii sub genunchi, - vânăt - albastru, - vârtelniță - sucală, - etc. Turcu Petru Ponoran descrie în „Jurnalul" lui un eveniment demn de semnalat în istoria satului, povestit de socrul său Unguraș Lascu (fapt relatat și de un alt vecin Petru Unguraș, ambii bătrâni). Ei povesteau că în anul revoluției de la 1848, armata ungurească a fost trimisă în aceste sate (inclusiv în Livadia) care se răsculaseră ,să restabilească ordinea și să pedepsească
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
piele pentru legat indispensabilii sub genunchi, - vânăt - albastru, - vârtelniță - sucală, - etc. Turcu Petru Ponoran descrie în „Jurnalul" lui un eveniment demn de semnalat în istoria satului, povestit de socrul său Unguraș Lascu (fapt relatat și de un alt vecin Petru Unguraș, ambii bătrâni). Ei povesteau că în anul revoluției de la 1848, armata ungurească a fost trimisă în aceste sate (inclusiv în Livadia) care se răsculaseră ,să restabilească ordinea și să pedepsească pe românii răsculați din sate. Ei povesteau că foarte mulți
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sate (inclusiv în Livadia) care se răsculaseră ,să restabilească ordinea și să pedepsească pe românii răsculați din sate. Ei povesteau că foarte mulți țărani din fiecare sat au fost spânzurați la marginea satelor pentru ai speria pe români. Socrul Lascu Unguraș spunea că el a avut un unchi - Vladislav Ștefan (frate cu mama lui din neamul numit Tironi), care locuia în casele lui Păluț Popa (lângă casa familiei Toiu), care era pe atunci profesor în Orăștie. Profesorul cunoscut în Orăștie, a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
familii (majoritatea) poartă ca nume de familie: - Fam. Ceuță numeroși - Fam. Barboane numeroși - Fam. Revitea numeroși - Fam. Stoica numeroși - Fam. Ungur numeroși - Fam. Vladislav numeroși - Fam. Pățai (veteran de razboi) numeroși - Fam. Băltean multe - Fam. Dâlja multe - Fam. Popa - Fam. Unguraș - Fam. Crăciunescu numeroasă - Fam. Dencișor - Fam. Cincora multe - Fam. Popescu numeroasă, venită din alte părți, apărută în sec. XX. Ca prenume frecvente (majoritatea) prezente în secolele anterioare, cităm: • Bărbați: Pătru, Ianăș, Iacob, Lascu, Păluț, Iordan, Ștefan, Mihai, Jiga (Sigismund), Iosif
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
completa cei care vor continua acest material (autorul nu mai cunoaște alte date despre generațiile mai vechi). 1) În secolul XIX este cunoscut un profesor Vladislav Ștefan din Orăștie, în perioada anului 1848, din familia Tironilor (frate cu mama lui Unguraș Lascu, acesta născut în 1846). Acesta este cel amintit mai sus, care a salvat locuitorii satului de la răzbunarea armatelor maghiare, pentru participarea sătenilor din Livadia la revoluția din 1848. 2) La sfârșitul secolului XIX este cunoscut preotul Sigismund Vladislav, ai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
profesor - Petroșani. Popescu Adrian - procuror - Deva și Alba Iulia. Bâră Iordan - medic - Vulcan. Rahotă Silviu - medic veterinar - Brașov. 7) În anii 40 au fost și 6 fete cu studii medii și profesionale: Turcu Eva, Popa Ana, Popa Minerva, Stanciu Ana, Unguraș Livia și Stoica Valeria. După 1960 tinerii care au urmat studii superioare s-au înmulțit, au plecat din sat în toată țara. Pe aceștia generațiile următoare îi vor consemna în studiile care vor continua acest material. Din păcate cei mai mulți, atât
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
întocmită între 1768-1773 se poate observa că în acele vremuri satul Brebi era așezat pe locul numit azi ,Bucuru”, iar la drumul regesc care venea de la Zalău(Zilah) și mergea la Cluj trecând prin Creaca( Karika) și continuând spre Românași (Unguraș) exista o stație de poștă, lucru important pentru acele timpuri.Acest lucru se explică și prin faptul că, la Brebi a existat o vreme sediul unui protopopiat greco-catolic ("Protopopiatul Bredensis" sau "Protopopiatul Bredului"), precum și o mănăstire pe locul ce astăzi
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
localității provine un denar de la Septimius Severus. Satul are și o importanță economică prin lacul de acumulare populat cu pește, în care se practică pescuitul sportiv. În Evul Mediu, Suatu a fost un sat preponderent maghiar, aparținând domeniului latifundiar din Unguraș. Satul Suatu s-a format prin unificarea satelor Suatu de Sus și Suatu de Jos. În primăvara anului 1966 în comuna Suatu a fost descoperit în grădina casei nr. 348 un tezaur format din 1303 monede de argint, aflate într-
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
BOR)si o "Sala a Regatului" a Martorilor lui Iehova. Biserica românească de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în anul 1806 de meșterul lemnar Ghiran Ioan din Nadiș și pictată în 1808 de Ioan Pop din Unguraș, azi Românași, județul Sălaj.
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
șanț cu apă, iar intrarea și ieșirea din cetate se făcea pe un pod mobil (pe latura estică), existând și accesul prin o serie de tuneluri subterane. Drept materiale de construcție s-au folosit în principal pietere din ruinele cetății Ungurașului. De-a lungul timpului a intrat pe rând în posesia mai multor familii nobiliare, inclusiv a principilor Transilvaniei Sigismund Báthory (1580) și Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648), devenind astfel reședința princiară. La începutul secolului al XVII-lea cetatea Gherla
Cetatea Gherla () [Corola-website/Science/307034_a_308363]
-
și orașul Zalău se ridică Măgura Stânii (716 m), vârf ce face parte din Munții Meseș pe care s-au descoperit urme de fortificații ale limesului Imperiului Roman (sec. II-III d.C.) Satul a aparținut, de-a lungul timpului, de comuna Ungurași (actuala Românași) sau de orașul Zalău (în prezent). Un loc important din viața recentă a satului, îl constituie Dealul Ijileu, de pe care se anunțau de către un gornist, veștile importante de la Zalău, ce țineau de satul Stâna. În ultimii ani, în
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
bani orașului Brașov, care trecuse în urmă cu câțiva ani de partea lui Zapolya. Ca urmare a serviciilor credincioase, regele Zapolya ordonă căpitanului din Alba-Iulia să-l introducă în posesia Țării Făgărașului pe Mailat. În 1536 Mailat asediază și cucerește Ungurașul, posesiunea lui Petru Rareș; Mailat a atacat la ordinul lui Zapolya care îl considera pe Petru Rareș, dușman deoarece acesta trecuse de partea lui Ferdinand. Odată cu semnarea păcii de la din 1538, Mailat va trece efectiv la realizarea planului său de
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
sultanul îl trimite pe Petru Rareș (care revenise pe tronul Moldovei) să-l prindă pe Mailat care încerca în continuare să devină principe. Petru Rareș organizează o expediție în Transilvania împotriva lui Mailat, mai ales că acesta îi luase cetatea Ungurașului, deci avea și motive personale. Mailat se vede părăsit de majoritatea partizanilor săi și se retrage la Făgăraș, unde se pregătește de apărare. El poruncește Universității săsești, printr-un document din 17 iunie 1541, ca toți să se prezinte, pedeștri
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
în afara incintei complexului mănăstiresc, dar aparține de Mănăstirea Dragomirna, fiind biserica cimitirului monahal. În secolul al XVI-lea, pe locul unde se întinde astăzi satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu năvălitorii cazaci. Pe aceste locuri se așezaseră câțiva călugări care clădiseră un schit de lemn. Diacul (scriitor de cancelarie la curtea domnească) Ilie Crimcovici
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
cercetător Atanasie Popa, în 1931, biserica adăpostea vechi icoane datând din secolul al XVIII-lea, preluate din mai multe biserici de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Biserica a fost pictată în anul 1808 de Ioan Pop din Ungurași, azi Românași, județul Sălaj, pictură în ulei pe pânză. Din păcate pictura prezintă un grad avansat de degradare și se mai distinge doar într-o mică parte a bisericii. În anul 1917, în decursul primului război mondial, austro-ungarii au confiscat
Biserica de lemn din Apahida () [Corola-website/Science/310131_a_311460]
-
Românași, (mai demult "Unguraș", în ), este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Chichișa, Ciumărna, Păușa, Poarta Sălajului, Românași (reședința) și Romita. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Românași se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Românași, Sălaj () [Corola-website/Science/310744_a_312073]
-
zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași). În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă, cu doi ochi rotunzi și fleșa ascuțită, au fost refăcute, punând astfel
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași). În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă, cu doi ochi rotunzi și fleșa ascuțită, au fost refăcute, punând astfel la adăpost, pentru o perioadă
Biserica de lemn din Păușa, Sălaj () [Corola-website/Science/309790_a_311119]
-
pentru mai bine de 200 ani. Episcopia Oradiei este reînființata în 1920, prin decretul regal nr. 3655/30.08.1920 în frunte cu Român Ciorogariu Până în perioada interbelică în centrul județului Sălaj, există un protopopiat ortodox, ce avea sediul la Unguraș, azi localitatea Românași. După perioada comunistă, denumirea episcopiei se modifică în Episcopia Ortodoxă a Oradiei, Bihorului și Sălajului. După 4 noiembrie 2005 este subordonată ierarhic față de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, iar înainte de această dată se subordonă ierarhic față de
Episcopia Sălajului () [Corola-website/Science/314518_a_315847]
-
Agrară Maghiară din Transilvania]. Începând cu anul 1941 este profesor, iar din 1946 director al „Erdélyi Tudományos Intézet”[Institutul Științific Ardelean], din cadrul „Teleki Pál Intézet” [Institutul Teleki Pál]. În calitate de profesor universitar a ținut prelegeri în tabăra de cercetare monografică de la Unguraș (lângă Dej) și s-a implicat în organizarea activității de cercetare rurală desfășurată de participanți. Până în anul 1945 a publicat numeroase articole de specialitate în reviste din Transilvania. Între 1945-1947 fost profesor de sociologie și statistică al Universității Bolyai din
József Venczel () [Corola-website/Science/314810_a_316139]
-
la 19 ianuarie 1629, în Suceava, înmormântat la Dragomirna, este atestat în februarie 1587 ca ""Ilie diac"". Documentul în care apare prima dată este un act de danie a domnitorului Petru Șchiopu pentru ""Ilie, fiul Crimcoaei din Suceava"" a seliștei Ungurașii de pe apa Sucevei, pentru participarea sa la respingerea unui atac căzăcesc asupra Moldovei. Doi ani mai târziu, i se schimbă dania la cererea sa cu moșia Dragomireștii, unde va ctitori viitoarea mănăstire. În 1599 este preot la Biserica domnească (Biserica
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
postmortem Aurel Marcu de la Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” (2007), sublocotenentul postmortem Dragoș Alexandrescu de la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” (2008) sublocotenent postmortem Chira Claudiu de la Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” (2009). Maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguraș de la Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” (2009) , sublocotenent (pm) Florin Bădiceanu de la Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” (2010),sublocotenent (pm) Valerică Leu de la Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” (2010), sublocotenent (pm) Paul Caracudă de la Batalionul
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]