338 matches
-
Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe Suzana, o unguroaică din Košice, un oraș din Cehoslovacia, cu un an mai mare ca mine, care purta același nume ca și bunica verișorilor mei din Constanța. Era la fel de înaltă ca și mine. Când am cunoscut-o, era îmbrăcată în alb, cu o
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
acordat din mers. Dansa elegant și plutea ca un fulg, având o ținută distinsă, nici eu nu mă lăsam mai prejos și câteva perechi de ochi ne urmăreau deja cu admirație. Atunci i-am luat primul “interviu”, aflând că este unguroaică, dar locuiește la Košice în Cehoslovacia și mai are o săptămână de stat pe litoralul nostru, fiind cazată la camping, în cortul personal. Celelalte fete erau colegele ei și una chiar stătea cu ea în cort. Am discutat în timpul dansului
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
trei și jumătate, să adune pe ceilalți colegi și să-i ducă la muncă. În continuarea corpului de casă, mai era și o magazie cu întrebuințări multiple și cam asta era toată gospodăria lor. Acasă, m-a întâmpinat mama ei, unguroaică și ea, care nu știa să vorbească limba slovacă, așa cum se întâmplă și pe la noi cu ungurii din Secuime care nu știu vorbi aproape deloc românește. Alături de mama ei era și fratele mai mic, un tânăr frumușel, înalt și subțirel
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
salariale, deci mai puțini bani de alocat familiei) cresc frumos și ea poate fi mândră de ei. Succesul la admiterea în învățământul superior a lui Mihai este realizarea ei cea mai de preț, știind că o „să moară de ciudă unguroaicele de pe strada Florilor“, întrucât nimeni altcineva nu mai avea „băiatul student la Cluj“ „ ... la Medicină“ și nici, mai târziu, doctor. Speriat de profesorul Nana, renumit pentru tratamentul discriminatoriu aplicat studenților, temându-se că nu i se va permite să termine
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
mare, doamna Micle, ani întregi îți trebuie s-o cunoști și după ce-o cunoști, te îndrăgostești de ea și n-o mai părăsești! Au venit la mine prințese rusoaice și poloneze care trăiau acolo la ele pe picior mare, unguroaice focoase cu soți grofi, franțuzoaice și italience cu un temperament focos, ducese și femei de societate din toată lumea bună evropenească și, după ce au cunoscut Viena, au dat cu piciorul bogăției și-au rămas aici; s-au măritat cu artiști, cu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
să fiți mai explicit? Mircea CARP: Am fugit pe la Arad, pe lângă Curtici până am ajuns la Budapesta. Din păcate cel care trebuia să mă ducă de aici mai departe m-a abandonat... Am rămas seara la masă, în casa unei unguroaice din România, căsătorită cu un ungur din Budapesta. Nu știam și nu știu nici acum ungurește. Era sfârșitul lunii ianuarie, era zăpadă, frig... Mi-a venit ideea ca doamna să mă ducă la casa consulului României, băiatul acestuia îmi fusese
CONVORBIRE CU MIRCEA CARP de ADALBERT GYURIS în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345120_a_346449]
-
unor cuvinte românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină peste ei maghiarii? Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri și femeile lor nu purtau catrință. Au văzut unguroaicele cu catrință și au zis: hai și noi, fă! Să zicem că nu-și vindeau caii la târg și nu beau aldămașul afacerii. Dar ei beau de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu cupa. Probabil că
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
intriga ,,răbdarea” de care dădeam dovadă. Nu mă recunoșteam. O singură dată am dat-o în bară. În practică la Câmpia Turzii, unde Marga nu m-a însoțit, alegând Aradul, la unchiul său, m-am lăsat ademenit de o puștoaică, o unguroaică, care la despărțire mi-a dat o poză cu inscripția ,,Pițigoiul tău scump și drag”. În vacanță la Oradea, putea să fie altfel?!, i-am relatat întâmplări din luna de practică. Ei, asta a fost lovitura de grație. Supărarea a
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
fiul meu. Theo nu are bani divorțat! Diana își simți demonul trezindu-se și se scutură ca o părere de cuvintele care i se suiră pe limbă, arzătoare precum cel mai pur acid. - Io nu place ce face el! Fata unguroaica, bine... se opri puțin căutând cuvintele potrivite, apoi oftă. Cum cheama asta fetiț? - Tea. Teodora. Bătrânul oftă din nou. - Eva nu iubit Theo! Vrea folosit el! Tu, fost bun cu el! El, prost! Scuipă ultimele cuvinte și îndrăzni să mângâie
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
vândut inamicului, hoțule, tu împușcat!” Nu știu ce-a mai strigat la mine că mă pierdusem și nu mai auzeam nimic. Cu mine rușii mai bănuiseră doi localnici unguri, doi cumnați cu gospodăriile vecine, și pe o femeie, o țigancă unguroaică, cred, găsită beată la poalele pădurii. Nu ne-au mai întrebat nimic, ne-au încuiat într-o magazie și ne-au pus sub pază severă. Dimineața ne-au scos pe un platou în spatele unei mori în ruină, parcă văd și
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
doc: băieții-și fuste, culoarea „sare și piper”, fetele; fuste lungi, până la genunchi, și bluze albe, strânse pe gât”și mi-a amintit de o întâmplare din perioada studenției mele, când aflată pe bulevardul în cauză, alături de gazda mea, o unguroaică mai în vârstă ce aștepta cu amărăciune evacuarea din casa în care se născuse și trăise, m-a obligat să trec pe partea cealaltă a bulevardului, zicându-mi într-o românească stricată, că nu e locul nostru pe partea aceea
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
vrut niciodată să se căsătorească cu femei de alt neam. Ei erau îngroziți de aceste căsătorii, iar această teamă se păstrează pînă și în zilele noastre. Un țăran moldovean sau muntean nu ar vrea vreodată să se însoare cu o unguroaică, o poloneză sau oricare altă străină". Discursul propus de Kogălniceanu este fragmentar. Textul este, în consecință, scris de un tînăr grăbit. El s-a inspirat din narațiunile cronicarilor, a folosit lucrările vecinilor mai în vîrstă, germanul Engel și ardeleanul Maior
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
adevărată a femeilor”. Evenimentele centrale - căsătorii, divorțuri, nașteri, avorturi - trebuiau și ele scoase cât mai mult din sfera de decizie a femeilor, fiindcă ele erau tratate ca mai puțin raționale, mai temătoare (româncele măritate cu ungurii) sau chiar mai viclene (unguroaicele măritate cu români). Femeile divorțate aveau „trecut pătat” și era bine ca o autoritate să vegheze asupra lor. Faptul de a practica avortul sau contracepția era judecat În funcție de potențialul eugenic și pedeapsa direct proporțională cu acesta. Pentru „disgenice”, avortul, ba
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
44) din totalul partenerilor masculini care s-au căsătorit la Consiliul Municipal Cluj-Napoca într-o perioadă de 5 ani (numărul femeilor germane este și mai mic, 27, respectiv 0,3%). Este evidentă, apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
apoi, diferența marcantă dintre numărul românilor căsătoriți cu unguroaice (3,8% - 269 dintotalul de 8.010) și al ungurilor căsătoriți cu românce (25,39% - 417 din totalul de1.642). Românii căsătoriți cu românce reprezintă aproape 96%, iar ungurii căsătoriți cu unguroaice, aproape 74%. Explicațiile sunt complexe și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari trăiau în căsătorii mixte cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap de familie român, 46.372. Dar dincolo de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
opresiunii naționale. Dimpotrivă, R. manifestă o rară înțelegere pentru toate categoriile de năpăstuiți pe motive șovine, așa cum o dovedește și nuvela Ițic Ștrul, dezertor. Prin Pădurea spânzuraților, unde pe Apostol Bologa îl plâng, la execuție, noua lui logodnică, o țărăncuță unguroaică, tatăl ei și consătenii lor, trece un intens sentiment de compătimire umană. Nu o dată interesul arătat de autor naturalismului aduce la suprafață, în planul investigațiilor psihologice, mișcările interioare obscure, determinările inconștiente, instinctuale, o intuiție freudiană, prozatorul având și aici rol
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Paleologi), soție a lui Radu I Basarab și mamă a lui Mircea, amintindu-le pe catolicele care au fost măritate cu Nicolae Alexandru (Clara, descendentă a banilor de Severin, „români unguriți și trecuți la religia catolică” - afirmă învățatul; Clara era unguroaică din neamul Dobokay - Dobâca - Dobca) și cu Vlad țepeș (o rubedenie a regelui Matei Corvin), evocându-le, în fine, pe soțiile - de neam polon și de rit catolic - ale lui Alexandru cel Bun (Margareta întâi - se pare -, cu care Mușatinul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Poloniei) în seria matrimoniilor domnești sunt ceva mai rare (grecoaicele care s-au măritat cu Iancu Sasul sau cu cei doi frați, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul - Maria Paleolog, Ecaterina Salvaressi [Salvaresso] și Maria Amirali din Rhodos, unguroaicele [?] căsătorite cu frații Ieremia și Simion Movilă, circaziana Ecaterina - dovadă că impresiile iluminiștilor din veacul al XVIII-lea, care așezau „polul frumuseții” în Caucaz, elogiindu-le pe georgiene [„Neamul georgienilor este cel mai frumos din Orient și aș putea spune
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și că „îi otrăvea pe fiii popei”; pe reclamanți - aflăm din hrisovul dat de Mihnea Turcitul în 1586 - pâra i-a costat moștenirea 428) se îndreptau spre practici magice acute. Mereu în campanie diabolică și cu auxiliari specifici: despre o unguroaică se spunea (Șarolta Solcan, p. 263, trimite la o cercetare maghiară) că „umblă pe pisică neagră cu urechea despicată”; chiar ocupanții turci erau socotiți aliați ai celor ce făceau farmace. Mai mereu malefice. Să nu uităm că Antim Ivireanul incrimina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poveștile de viață se țeseau naturalist, scatologic și morbid. Moși clămpănitori, parkinsonieni, păpuși dezarticulate. Aproape întotdeauna se aciua câte (cel puțin) un alienat mental. Îmi aduc aminte de o asemenea femeie dintr-un bloc vizavi de al meu, „Nebuna”, o unguroaică rămasă cu mințile rătăcite după ce soțul și patru copii își pierduseră viața într-un accident de TIR. Venea împreună cu unicul fiu ce-i mai rămăsese, un biet oligofren, placid, împreună cu care striga, într-un halucinant jam-session, obscenități de la balcon. La
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
două branșe respiratorii: toleranța interetnică și motivul iubirii tragice. Întâmplările propriu-zise sunt, de astă dată, un simplu pretext: într-un cotlon uitat de lume, pe fundalul evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureș, un dezertor român se îndrăgostește de o unguroaică, amândoi trebuind să lupte cu urmărirea autorităților și cu ura tatălui fetei. Surprinde mai ales finalul, ambiguu, înregistrând fuga abulică a băiatului după moartea neașteptată a tatălui fetei. SCRIERI: Subomul, București, 1993; Omul cu cioc și gheare, București, 1994; Prea
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
în sfera simbolurilor și a metaforelor de sursă apocaliptică. Ionică. Poveste de război este o istorie de dragoste înfiripată în cursul celei de-a doua conflagrații mondiale între un ofițer român, plecat cu unitatea spre front, și o enigmatică nevastă unguroaică, plină de dorinți și patimi. Proză densă, pigmentată cu umor și dezvoltată în acolade narative - nu fără inserțiuni palpitante -, la hotarul dintre autobiografic și ficțiune, Ionică dezvoltă până la un punct o atmosferă idilică, ciudată în situația întâlnirii a două etnii
BARBULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285635_a_286964]