484 matches
-
să punem în relief ceea ce ascund ele, să explicăm semnul lucrului semnificat"50. Folosim mult temenul de cosmopolitism 51. "Cosmopolitismul combină valorizarea diferenței și a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme uniforme, accentuînd diferențele față de exterior. Dacă universalismul și naționalismul se bazează pe principiul ori una, ori alta, cosmopolitismul se bazează pe principiul și
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a alterității cu efortul de a concepe noi forme de autoritate politică ce depășesc statul-națiune"52. Universalismul pleda în favoarea ideii că alții au aceeași valoare. Naționalismul căuta să dizolve diferențele în interiorul granițelor prin norme uniforme, accentuînd diferențele față de exterior. Dacă universalismul și naționalismul se bazează pe principiul ori una, ori alta, cosmopolitismul se bazează pe principiul și una și alta. Străinul nu este numai periculos, dezintegrator etc., ci unul care poate îmbogăți pe alții din multe puncte de vedere. Europa cosmopolită
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
științele sociale vor trebui să își reorganizeze semantic și operațional conceptele, metodologia și practicile de intervenție, pentru a se adecva marii prefaceri. Premisa fundamentală a reorganizării epistemologice va fi aceea a deschiderii interdisciplinare, a relativismului și a comparativismului, a abandonării universalismelor. într-o lume tot mai puțin omogenă, dialogul cu perspectiva "celuilalt", cu înțelesul local, cu nuanța contextuală, va trebui asumat de noile abordări dacă vor dori să își conserve eficacitatea. în tot acest proces structural complex, rolul psihologiei, îndeosebi al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1979) în Condiția postmodernă, care descria postmodernitatea ca epocă autoreflexivă, fragmentaristă, caracterizată de "sfîrșitul marilor narațiuni", sau de către I. Wallerstein (1998) în adresa științifică A sosit vremea incertitudinilor, care a proclamat, de la prezidiul Congresului mondial de sociologie de la MontrØal, "sfîrșitul universalismelor disciplinare". Ambele demersuri se întîlnesc "natural" în miezul abordării interculturale, în care asumarea diversității și a perspectivelor plurale devenea opțiune imperativă. Merită evocat, în al doilea rînd, și impactul unor cauze de natură socială și politică, generate din necesități proiective
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în inferențele explicative se poate spori considerabil puterea de predicție în lămurirea dinamicii unor fenomene investigate, ceea ce adîncește semnificativ cunoșterea psihosocială (Bond, Leung, Au, Tong, Chemonges-Nielson, 2004; Basabe, Ros, 2005). Să lămurim, în încheierea acestui capitol, înțelesul noțiunilor de relativism, universalism și a celor derivate, precum etnocentrismul, care sînt deseori utilizate în îngemănarea unei atitudini de dezvăluire a unui specific cultural. 2.4. Etnocentrismul Studiul intercultural al diferențelor poate întreține o apreciere intergrupuri descalificantă. De exemplu, evaluarea implicită "noi sîntem mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prezența unei echivalențe biopsihologice între diversele comunități, ceea ce înseamnă că deși indivizii diferă din punct de vedere emoțional și intelectual, toți dețin capacități echivalente pentru asimilarea culturii. Conform lui G. Jahoda (1988), invarianța culturală și metodologică este o cerință a universalismului. W.J. Lonner a observat variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
invarianța culturală și metodologică este o cerință a universalismului. W.J. Lonner a observat variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice precise. Termeni ca personalitate modală sînt expresia acestora. 2. Universalii slabi sînt concepte care au proceduri de măsurare specifice, iar validitatea lor a fost demonstrată în fiecare cultură investigată. Toate conceptele teoretice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de întrajutorare, onestitate, iertare, loialitate, responsabilitate, prietenie adevărată, viață spirituală, dragoste matură, semnificația vieții. 2. Autodirecționare gîndire independentă și libertate de alegere a acțiunilor, a activității creatoare și inovatoare. Valori reprezentative: creativitate, libertate, independență, curiozitate, alegere a propriilor idealuri. 3. Universalism înțelegere, apreciere, toleranță și protecție a bunăstării tuturor oamenilor și a naturii. Valori reprezentative: deschidere, înțelepciune, dreptate socială, egalitate, o lume a păcii, frumusețe, unitate cu natura, protecție a mediului, armonie interioară. 4. Securitate siguranță, armonie și stabilitate a societății
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celor zece tipuri de valori, fiecare individ se va situa pe o anumită poziție de-a lungul spectrului determinat de cele două dimensiuni. Prin urmare, deschiderea spre schimbare va fi pusă în evidență de scoruri ridicate la valorile care reprezintă universalismul (deschidere, dreptate socială) și stimulare (îndrăzneală, diversitatea vieții, o viață interesantă), pe cînd conservarea va fi evidențiată de note ridicate la valorile care desemnează conformismul și tradiționalismul. De asemenea, dimensiunea individual-social poate fi reprezentată ca un continuum, care la un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
renume, putere, imagine) nu aduc o împlinire directă individului, prin urmare ele nu prezintă o importanță extremă în ierarhia universală a valorilor (nu întîmplător, puterea ocupă ultimul loc). Tipurile de valori care au un substrat motivațional intrinsec sînt: bunăvoința, autodirecționarea, universalismul, stimularea, iar tipurile de valori cu substrat motivațional extrinsec sînt: puterea, realizarea, hedonismul și conformismul. Chiar dacă paradigma lui Schwartz despre valorile umane a identificat zece tipuri de valori, deseori modelele de calcul lucrează cu indicatori agregați, care combină categoriile valorice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori în două perechi opuse de categorii de nivel de generalitate mai crescut. în prima opoziție, unele valori reflectă motivația pentru întărirea <afirmarea> de sine (putere și realizare), pe de-o parte, și valori care reflectă motivația spre transcenderea sinelui (universalism sau bunăvoință), pe de altă parte. în a doua pereche întîlnim la un pol valori care reflectă motivația pentru conservatorism (tradiție, conformitate și securitate), iar la polul opus valori care reflectă motivația pentru deschiderea spre nou (autodirecționare și stimulare) (vezi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîte unul pentru fiecare categorie valorică supraordonată) a fost aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ierarhice și servind sinelui. Totodată, dacă analizăm răsplata pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul, tradiția și securitatea) și transcenderea de sine (și implicit cu domeniile pe care le cuprinde universalismul și bunăvoința). Complexitatea socială, conform studiului lui Bond și al colaboratorilor săi (2004), corelează cu transcenderea de sine, pe cînd controlul destinului se află într-o relație semnificativă cu conservatorismul. Religiozitatea corelează pozitiv atît cu transcenderea de sine, cît și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Schwartz, au fost propuse mai multe modele structurale pentru sistemul de valori. Astfel, Parsons, Shils (1951, apud Roe, Ester, 1999, p. 6) au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate vs neutralitate afectivă, individualism vs colectivism, universalism vs particularism, realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților) vs descriere (cine este persoana respectivă), specificitate vs generalitate. O altă abordare referențială aparține lui M. Rokeach (Rokeach Value Survey, 1973), care descrie cum valorile sînt organizate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai ales prin independență și curiozitate, adulții tineri apreciază mai mult egalitatea, unitatea cu natura, înțelepciunea, protejarea mediului, pe cînd cei mai în vîrstă consideră mai importante egalitatea, unitatea cu natura și o minte deschisă, fiind mai fidel caracterizați de universalism (Menezes, Campos, 1997, p. 69). 9.10. Un rezumat asupra modelelor structurale proprii sistemelor de valori culturale 9.10.1. Modelul structural al lui G. Hofstede Pe baza concluziilor studiilor sale inițiale, așa cum s-a precizat deja, G. Hofstede a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
potrivire echilibrată cu mediul înconjurător (unitatea cu natura, protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost eșantioane de studenți, cadre didactice și, uneori, chiar eșantioane naționale reprezentative. în România studiul a avut loc în București, în 1996, pe un eșantion de studenți. Rezultatele au indicat că pentru subiecții majorității culturilor naționale, valorile bunăvoință, autodirecționare și universalism erau apreciate ca fiind cele mai importante, iar valorile de putere, tradiție și stimulare, cele mai puțin importante. între aceste limite s-au situat valorile securitate, conformism, realizare și hedonism. Ierarhia valorilor, la 83% dintre eșantioane, corelează semnificativ, în proporție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai inerțial al subiectivității sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul grilei de valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate la nivel cultural-societal, orientările axiologice se redistribuie în șapte categorii supraordonate, după cum urmează (vezi tabelul 6): Rezultatele efective obținute prin aplicarea acestui instrument
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
necesare supraviețuirii și astfel au fost selectate prin procese evolutive (Ekman, 1972; Izard, 1994; Buss, 1994). Natura biologică, universală a emoției și specificul exteriorizării sale nu au fost total lipsite de controverse (Innes-Ker, Niedenthal, 2002). în primul rînd, evocarea unui "universalism" al exteriorizării emoțiilor este în contradicție cu poziția dominantă a relativismului cultural, care susține că toate emoțiile, ca și expresiile lor, provin din situații sociale particulare și că acestea au o semnificație anume numai într-un context dat (Lutz, White
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tip A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează brusc mai des, depășesc alte autovehicule mai frecvent. Așadar, și această tipologie, care și-a probat validitatea atît în culturi colectiviste, cît și în cele individualiste, are un grad ridicat de "universalism". Neîndoielnic însă, cele mai des utilizate modele ale personalității sînt cele propuse de H. Eysenck și S. Eysenck, fie individual, fie în colaborare (1982, 1985, 1992a, 1992b, 1994, 1997), în jurul dimensiunilor "extraversie"-"intraversie", precum și cel construit de R. McCrae și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectivității naționale. Discipolul său din vremea noastră, Oswald Spengler reia cu mare răsunet această idee și reduce cultura la un organism local asemenea plantelor, ce nu se pot dezvolta decât întrun anume loc și sub un anume cer. Cu Spengler, universalismul vechiului concept capătă una din cele mai tari lovituri; vaga „cultură umană” e înlocuită cu aparițiile concrete, determinate în timp și spațiu, ale culturilor istorice. Tot Spengler e cel care face deosebirea categorică între cultură și civilizație, înțelegându-le ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
culturile locale au fost teoretizate prin două modele cunoscute: cel al lui Hofstede (1991) și cel al lui Trompenaars și Hampden-Turner (1997). Făcând o sinteză a celor două modele, cele mai importante aspecte care diferențiază culturile naționale par să fie: - universalism (relații bazate pe reguli) versus relații personale; - individualism versus colectivism (apartenența la grup); - dimensiunea temporală: culturi orientate către trecut (apreciază stabilitatea) sau culturi orientate către viitor (apreciază schimbarea). • Structura de conducere a corporației. Tipul primar de organizare este cel funcțional
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
real practicat de regimurile comuniste, nu este complet încadrabil în această tipologie. Este evident că el nu are niciun punct comun cu modelul liberal. Totuși, am putea regăsi elemente din modelul social-democrat: valorizarea declarată a egalității dintre femei și bărbați, universalism, servicii sociale. Cu toate acestea, așa cum am văzut mai sus, implicarea regimurilor comuniste pentru promovarea egalității de gen în sfera privată era limitată. În această sferă, regimurile comuniste, în special cel din România, erau mai degrabă conservatoare. Ne vom referi
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ceea ce critica literară franceză a considerat un moment de excepție în integrarea lui Dante în mediile literare francofone, tălmăcirea în limba franceză a capodoperei La Divina Commedia (1964). Ea constituie, probabil, în destinul lui C. expresia cea mai elocventă a universalismului pe care l-a profesat o viață. Dintre scriitorii de reputație mondială ai exilului românesc, C. a scris, de asemenea, despre Mircea Eliade, Alexandru Busuioceanu, Vintilă Horia. De altfel, el a făcut parte dintre cei care au constituit în anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]