2,900 matches
-
Paradisului pierdut va fi demonstrat? În paginile de fă??. Întreaga să crea?ie realizeaz? ipostaze imaginare ale unui Paradis pierdut, aflat subcon?tient sau că tem? literară reperat? În contextul romantic. O Întreag? literatur? critic? Îl propune ca model de universalitate a cunoa?terii pe Eminescu, „omul deplin al culturii române?ți". M?rturie stau cele peste 7.000 de file ale manuscriselor sale, pline de Însemn?ri din toate domeniile: literatur?, filozofie, astronomie, limbi clasice ?i moderne. Totul Îl interesa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ea: vraj?, basm, p?dure echivaleaz? cu o „c?dere". În contextul crea?iei eminesciene, ea cap??? „reflexe mitice, arhetipale, referitoare la lumea adânc?, interioar?" a poetului, dar ?i „la cea universal uman?", aceast? ultim? strof? a poeziei devenind, „prin universalitatea suferin?ei pe care o exprim?, una din cele mai frumoase ale lumii" . Punct de plecare spre lirismul existen?ial al poeziei secolului nostru, crea?ia lui Mihai Eminescu impresioneaz? astfel prin aceast? „confesiune purificat?, spiritualizat? a suferin?ei" (E.
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
față de sensul curent în care ești antrenat. Adică a-ți explora, fie și numai pe calea gândului, diversele posibilități de-a fi, o parte din variantele de "tine" pe care le refuzi odată cu fiecare alegere fundamentală; altfel spus, dorința de universalitate (dar care să nu izvorască dintr-o indecizie). Să luăm în considerare și posibilitatea ca limba română, în creuzetul căreia ni se formează conștiința, să nu suporte rigoarea nemțească. Poate că avem prea multe cuvinte care ne atrag mintea către
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
celor înrudiți prin sânge, era necesar un asemenea instrument de depistare a celor tolerați atât din punct de vedere intelectual, cât și fizic. După cum arată analiza istorică, un asemenea instrument l-a constituit competițiile sportive. Evenimentele istorice ulterioare au demonstrat universalitatea acestui instrument creat datorită ingeniozității strămoșilor. Competițiile sportive nu numai că au devenit o metodă de rezolvare a conflictelor dintre indivizi, ci și între triburi, iar mai târziu și între unele state. Competițiile sportive, treptat, s-au transformat în instituție
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
limită, de arbitrarea în fața Curții de Arbitraj a Sportului (CAS).” (Carta Olimpică, www.olympic.org ) Pe de altă parte, prin activitățile pe care le desfășoară și prin principiile fundamentale, CIO se apropie de organizațiile transnaționale: autonomia față de guvernele statelor și universalitatea fenomenului olimpic. Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a fost fondat pe 23 iunie 1894 de baronul, de naționalitate franceză, Pierre de Coubertin care s-a inspirat din Jocurile Olimpice din Grecia antică. Prima ceremonie s-a desfășurat la Universitatea Sorbonne în Paris
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
CIO își manifestă voința de a se comporta ca instituție statală: pretinde autonomie și suveranitate, exclusivitatea competențelor, legitimitate, autoritate supremă și în același timp independență față de alte instituții și organizații internaționale. Obiectivul politico-diplomatic al CIO este dublu: de pe o parte universalitatea, principiu exprimat încă de la înființare în 1894 de către Pierre de Coubertin aplicabil tuturor națiunilor, chiar dacă la început numai pentru țările dezvoltate, iar pe de altă parte, mai puțin vizibil, asigurarea supraviețuirii și perenității instituției olimpice. Conform principiilor fundamentale ale Cartei
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca miză politică în relațiile internaționale 91 oraș al unei mari puteri mondiale (Atlanta, SUA) în fața Atenei (Grecia fiind considerată ca tărâmul Jocurilor Olimpice antice) nu fac decât să confirme noua politică diplomatică a organizației. Obiectivele stabilite prin Carta Olimpică de universalitate și perenitate au fost realizate cu prețuri mari, renunțând adesea la miturile sale fondatoare: respingerea politicii și a profitului financiar. Autonomia diferitelor instituții recunoscute de CIO (Comitetele Naționale Olimpice, Comitetele de Organizare a Jocurilor Olimpice, Federațiile Internaționale Sportive etc.) se respectă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
aprobarea CIO, iar blocurile prezente și în ONU se regăsesc și în interiorul organizației olimpice. Teoria efectelor perverse se aplică și Comitetului Internațional Olimpic: chiar dacă nu a dorit a creat un sistem de rețele la nivel mondial, iar principiul declarat al universalității a cunoscut de-a lungul existenței diferite forme deformate. Fără a fi fost făcută public, dorința Comitetului Internațional Olimpic a fost de a se constitui într-un stat olimpic, apolitic, dar în realitate semănă din ce în ce mai mult prin politicile și strategiile
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 44. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 122 Capitolul IV IV.1. Noile politici ale CIO De la începutul înființării sale, CIO și-a stabilit obiective politico-diplomatice care vizau pe de o parte universalitatea fenomenului olimpic și, pe de altă parte, asigurarea supraviețuirii și perenității instituției olimpice. Se poate spune acum, după mai bine de 100 de ani de la înființare, că aceste obiective au fost realizate nu fără costuri și cu consecințe asupra politicii
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Comisiei CIO de marketing, a declarat că: „În 1980, Mișcarea Olimpică a fost ținta unor atacuri ale puterilor politice și a fost, într-adevăr, prizoniera virtuală a tensiunilor la nivel mondial. A fost lipsită de unitate, ca o parte a universalității, și nu a avut resurse financiare pentru a-i conferi autonomia și independența de care avea nevoie pentru a rezista presiunilor politice.” Această situație a fost radical schimbată de președintele de atunci Juan Antonio Samaranch și programele olimpice de marketing
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
olimpic, „puterea sportivă” constituind o sintagmă din ce în ce mai des folosită. Mișcarea Olimpică a fost ținta unor atacuri ale puterii politice și a fost, într-adevăr, prizoniera virtuală a tensiunilor la nivel mondial. A fost lipsită de unitate, ca o parte a universalității, și nu a mai avut resurse financiare pentru a i conferi autonomia și independența de care avea nevoie pentru a rezista presiunilor politice. În istoria de peste 100 de ani a CIO se distinge o politică diplomatică orientată spre trei direcții
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Condiția postmodernă, se insinuează în filosofie conceptul de postmodern, prezent în mediul cultural francez fie ca deconstructivism sau neostructuralism, fie ca postheideggerianism. Termenul, caracterizează o stare aflată sub semnul multiplicității, diferenței, eterogenității, deconstrucției acelor viziuni explicative unificatoare, cu pretenție de universalitate. Criza marilor narațiuni întemeietoare (metanarațiunile) a provocat o criză de identitate și de identificare. Metapo-vestirile sunt substituite cu pluralități de sisteme menite să construiască identități și identificări contextuale (micronarațiuni). "De la filme, știri (branduri n.n.) și reclame publicitare toate acestea reprezintă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și schemelor abstracte, melomanul tresare oarecum înspăimîntat ca înaintea unor dogme aride și dure. Pe de o parte le recunoaște valabilitatea și corectitudinea. Pe de altă parte refuză să le accepte cruzimea. Adică, le tolerează veridicitatea, dar nu le acceptă universalitatea prin care se pot înălța pe culmile unei generalități extemptă de orice excepție salvatoare. Căci există, într-adevăr, o serie de opusuri conceptuale care păzesc și salvează efectiv turma de artefacte ori teribilisme sonore. Regele va muri și Mmeorial de
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
printre colaboratori a unor tineri critici literari - An-gelo Mitchievici, Paul Cernat, Bianca Burța Cernat - este în-curajatoare, iar versiunea românească a unor piese de teatru de avangardă de Daniil Harms și Igory Bhterev, da-torată lui Leo Butnaru, aduce necesara deschidere spre universalitate.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
urau cu toții, iar la despărțire i-au spus: Te așteptăm, tovarășe, cu noi scrieri"(pag. 223). Pe scurt: formalitate maniheistă a discursului, care distinge, aseptic, binele moral de răul capitalist după un calapod previzibil; Generalitate a motivelor de laudă și universalitate a nodurilor în papură. Sunt lucruri știute. Dar, dincolo de ele, ce se înțelege - în mod esențial - de aici ? Că un sistem de acreditare ideologic putea fi combătut dinăuntru printr-o simplă simulare argumentativă. Că, în ciuda bunei primiri de care Ana
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
atitudine nu le este tocmai specifică universitarilor români. Așadar, la 1 decembrie am ascultat comunicări în registre cât se poate de diferite, cu teze asemenea, unele aplecându-se asupra unei problematici de o imediată actualitate, altele cercetând teme a căror universalitate nu slăbește de secole, unele mai ancorate în abstract, altele mai aplecate spre concret, unele profund personale, altele mai impersonale, unele mai "centrifuge", altele mai "centripete". Luminat cu instrumente atât de numeroase, în idiomuri personaliza(n)te, câmpul larg al
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
concesii și fără transcendență. Jertfită, miresmele sale nu au cum să urce către ceruri pentru simplul motiv că ea nu are carne inflamabilă, nu se încurcă în supoziții și nu-și acordă șansa nici unei iluzii. Sigură pe sine și pe universalitatea enunțurilor și a propozițiilor sale, arta concretă restaurează și chiar absolutizează autonomia gestului creator. Ambiguitățile, atît de frecvente în limbajul artistic obișnuit, sînt suprimate aici fără nici un regret, dar și fără nici o speranță. Din medium, din liant umil sau orgolios
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
evoluție a sistemelor de semne de orice fel, semiotica descoperă o albie comună pentru toate disciplinele, deoarece nu se poate imagina un domeniu din natură sau din societate care să se sustragă unei reprezentări semiotice. Dar această generalitate și chiar universalitate a proceselor semiotice este în același timp un potențial avantaj și o posibilă capcană. Câștigăm o înțelegere unitară a unor procese aparent foarte eterogene, dar riscăm ca unitatea pe care o obținem să fie superficială, să se apropie de banalitate
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
vedem decât neantul. * Călugărul Teofil (orbul), de la Mănăstirea Sâmbăta, tuna profetic, pe un timbru aspru: „Cine stă duminica dimineață în pat și se uită la televizor o să ajungă în iad!“ * Urbanitatea, model final al agoniei noastre împreună, aspiră deja la universalitate. E drept că la o universalitate în minia tură. Cât să mai fie până când vom ajunge să auzim strigându-ni-se de la tribună: „contrariul cetățeanului este omul“? * Proștii au dobândit conștiința unei superiorități inextri cabile - aroganța, rânjetul și disprețul poartă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
de la Mănăstirea Sâmbăta, tuna profetic, pe un timbru aspru: „Cine stă duminica dimineață în pat și se uită la televizor o să ajungă în iad!“ * Urbanitatea, model final al agoniei noastre împreună, aspiră deja la universalitate. E drept că la o universalitate în minia tură. Cât să mai fie până când vom ajunge să auzim strigându-ni-se de la tribună: „contrariul cetățeanului este omul“? * Proștii au dobândit conștiința unei superiorități inextri cabile - aroganța, rânjetul și disprețul poartă în spate întâietăți cu mult mai
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
cu un univers paralel în ale cărui mreje nu cad decît cei aleși. Cînd spun "aleși", nu am nici cea mai mică intenție de a fi ironic. Creștinismul nu e pentru toți, și în nici un caz pentru gloate. Dar atunci universalitatea și ecumenismul sunt piei de șarpe de care teologii trebuie să se lepede printr-o cît mai grabnică năpîrlire. De altminteri, o planetă creștinată în întregime este o perspectivă a cărei probabilitate e nulă. Asta dacă, firește, nu intervine Dumnezeu
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
program al unei autentice revoluții anti-euclidiene, a doua după cea lansată de Lobacevski și Riemann, iar pătrunderea mulțimilor fractale (fie ele ale lui Cantor, von Koch sau Sierpinski) în tehnologia unor opere de artă atestă o anume ubicuitate și chiar universalitate. în muzică, nord-americanii au fost cei dintâi confiscați de spectacolul iscat de teoria fractală ce pendulează între concretețea calculului meticulos (vezi abundența softurilor de o atare descendență) și abstractul unor semnificații pur intuitive. în realitate, o structură muzicală orientată fractal
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
Uzufructul se poate obține prin prevederile legii (act juridic ce se încheie în baza legii, uzucapiune etc.). Art. 706 Cod civil prevede că pot face obiectul uzufructului „orice bunuri mobile sau imobile, corporale ori necorporale, inclusiv o masă patrimonială, o universalitate de bunuri ori o cotă- parte din acestea”. De asemenea, constituie obiect al uzufructului accesoriile 69 bunului care a fost dat în uzufruct, cât și tot ce se unește sau se încorporează în bunul respectiv. Uzufructul instituit în favoarea unei persoane
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
numește testator, iar cel gratificat (care primește bunurile) se numește legator. Succesiunea din cauză de moarte are trei forme: 1. universală; 2. unitară; 3. indivizibilă. 1. Succesiunea universală presupune că urmașul sau urmașii au primit de la defunct toate bunurile, întreaga universalitate de bunuri. Transmiterea universală mai presupune că atât drepturile cât și obligațiile fac parte din patrimoniul ce se moștenește. 2. Succesiunea unitară presupune că patrimoniul ce se transmite este un tot unitar (activul și pasivul la un loc). Legile speciale
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
Legatul universal este când legatorul are chemare la întreaga moștenire a testatorului. Dacă vin prin concurs, fiecare va lua mai puțin, însă dintre cei veniți în concurs acceptă doar unul. Acesta va lua toată averea în virtutea chemării sale pentru tot (universalitate). Legatul cu titlu universal este atunci când întinderea moștenirii se limitează la o fracțiune din moștenire. În acest caz, dacă unul refuză, cel care acceptă nu se va bucura de majorarea fracțiunii sale. Legatele cu titlu particular sau singular conferă chemare
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]