95,959 matches
-
veți putea analiza, iar noi vă vom ajuta să le interpretați". - Iată cum Mihai Pop m-a atras în România... rima dată când am ieșit pe teren acolo (fusesem de mai multe ori, cum spuneam, în România, dar numai în calitate de universitar) aveam foarte multe rețineri. îmi spuneam că nu cunosc limba română, mă întrebam la ce ar folosi să merg acolo fără să înțeleg nimic, îmi spuneam că nu are nici un rost. Am luat aparate de fotografiat, aparate de înregistrare, hârtie
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
aduce nou, după părerea Dv., această ultimă carte? Cum situați această carte în ansamblul cercetărilor Dv. privitoare la România? Prima carte, Focul viu, consacrată relațiilor de rudenie și ritualilor legate de ele, e o carte concepută și redactată conform regulilor universitare clasice, ale observației, interpretării, rigorii, verificării și, prin urmare, cu un minimum de implicare personală în demersurile cercetării. E o constrângere cerută de temă și de limbajul și comunicarea universitară a cercetării internaționale. Cealaltă carte e cu totul diferită... Am
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
de ele, e o carte concepută și redactată conform regulilor universitare clasice, ale observației, interpretării, rigorii, verificării și, prin urmare, cu un minimum de implicare personală în demersurile cercetării. E o constrângere cerută de temă și de limbajul și comunicarea universitară a cercetării internaționale. Cealaltă carte e cu totul diferită... Am intitulat-o Mémoire, alegând intenționat un cuvânt polisemic. De ce memorie? Fiindcă, pe de o parte, fac un memoriu despre propriile mele demersuri, despre ezitările și îndoielile mele, despre ipotezele adevărate
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
eu, care stăpânesc atât de rău limba română... Dar Dv. mă înțelegeți la fel de bine, dacă nu și mai bine, decât mulți dintre francezi, și avem astfel siguranța unei foarte bune comunicări între noi. Iar ceea ce doresc din toată inima, ca universitar, este universalitatea care se află în spatele acestui cuvânt. în calitate de cetățeni, să reușim să conservăm împreună această posibilitate de a comunica în mod direct, - Dumneavoastră cu un francez, cu un italian, cu un german, eu cu colegii mei spanioli, germani sau
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
pagini ale lucrării, cuprinse de Ioana Boca în cartea sa dedicată mișcărilor studențești din toamna lui 1956, în urma cărora un număr însemnat de studenți - Alexandru Ivasiuc fiind printre ei - au fost condamnați la închisoare, profesorii neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare, iar accesul tinerilor în facultăți - din nou restricționat. Mărturiile unora dintre cei implicați, procesele verbale, depozițiile, recomandările pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
profesorii neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare, iar accesul tinerilor în facultăți - din nou restricționat. Mărturiile unora dintre cei implicați, procesele verbale, depozițiile, recomandările pentru trimiterea în domiciliu obligatoriu și o serie de informări, extrem de interesante, privind mișcările din campusul universitar timișorean (selectate de Teodor Stanca, participant la evenimente) constituie partea cea mai importantă a volumului Ioanei Boca. Sintezei pe care o face autoarea (privind schimbările de orientare politică aduse de Raportul Hrușciov, încercările de liberalizare din Polonia și Ungaria, manifestările
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Ele joacă un anumit rol doar în redistribuirea sărăciei, așa cum se vede aproape săptămânal și în splendida societate românească. Personal, mă deprimă doi indicatori. Primul: numărul absolvenților de studii superioare. Media vest-europeană este de aproximativ de un posesor de diplomă universitar la nouă cetățeni, în timp ce în România abia unul din douăzeci de inși a absolvit o facultate. în cifre absolute, diferența e copleșitoare: treizeci și opt de milioane și jumătate în U.E., comparat cu aproape un milion în România. La acest
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
și ale creatorului său. Ea se ambiționează, într-o manieră deja consacrată de critici în cazul de față, la o decriptare à clef, ideologic-culturală - care, deși stufoasă și pe alocuri digresionistă, are o amplitudine absolut remarcabilă. Abe Ravelstein este un universitar american cu convingeri de dreapta - a tough-talking Midwestern Jewish dandy, după cum atât de plastic se exprimă Lorin Stein în cronica sa din "Salon", caracterizând astfel în genere personajele lui Bellow - un profesor devenit celebru ca urmare a publicării unei cărți
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
dar și lipsa de rol principal în societatea culturală. În lista citată sînt cîteva nume condamnabile în sine, care nu mai au nevoie aproape de nici o demonstrație, ci poate ar avea nevoie de un mandat. Unul dintre ei e chiar profesor universitar în Facultatea de Litere din București și dă note studenților pe criterii de sonoritate românească a numelor de familie. Nimeni nu face nimic concret, asta e. Sînt însă în această listă și nume pe care dacă le ataci cu greu
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
Jonson, John Donne, Margaret Cavendisi, Margaret Fell, Lady Mary Wortley și mulți alții alcătuind câteva eseuri foarte "scholarly" despre o perioadă a literaturii engleze destul de greu accesibilă chiar și pentru un vorbitor român exersat. Este, de fapt, o carte pentru universitari, pentru cei care se pricep să-i cântărească validitatea referințelor și calitatea informației finite, sintetice. Pe de altă parte nu e tocmai un volum elitist. Textele sunt scrise cursiv, accesibil, citatele sunt multe, pentru a facilita accesul la sursă și
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
a întors în SUA, grăbită să-și continue lucrul la traducerea în limba engleză a celei mai importante cărți din literatura enescologică românească "Capodopere enesciene" de Pascal Bentoiu. Aceasta este o dublă imagine pe care dorește să o ofere mediilor universitare americane: opera marelui nostru compozitor - prea puțin cunoscut, pe de o parte, și înalta intelectualitate a scrisului românesc despre muzică în ceea ce are el mai valoros, pe de alta. Îi dorim mult spor în această muncă întreprinsă cu pasiunea pe
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
Mircică ajuns pe la vîrstade zece ani. Colecționează înrăit stegulețe roșii, își poartă mîndru cravata roșie de pionier, recită poezii patriotice (și, între prieteni, variantele "cu prostii"). Contactul copilului cu regimul comunist - o temă și ea foarte exploatată, mai ales de universitarii bucureșteni - să ne amintim "amintirile din copilărie" din cartea în căutarea comunismului pierdut semnată de Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ion Stanomir. Copilul din romanul lui Cărtărescu nu intră în conflict doar cu sistemul, ci cu întreaga lume
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
ai fostului regim, că sunt aleși în chip democratic în funcții importante persoane care prin trecutul și mentalitatea lor n-ar mai avea ce căuta în prim planul vieții publice sau academice într-o Românie europeană, că promovarea în ierarhiile universitare se face de multe ori în baza altor criterii decât cele intelectuale și morale. Cu alte cuvinte, în loc să se revină la spiritul european al României de altădată, se cultivă în continuare impostura și mediocritatea. Prea adesea triumfă ceea ce Vladimir Streinu
Tăcerea by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15125_a_16450]
-
mașina de acasă pînă la așa-zisul serviciu și retur, care nu se ostenesc nici să deschidă ușa automobilului (o face șoferul), nici să deschidă gura la dezbateri (bine fac, căci sînt agramați) și care cîștigă totuși cît trei-patru profesori universitari la un loc. Și ei sînt curtați, ca și oamenii de afaceri, măcar atîta timp cît ocupă un scaun la Senat sau la Camera Deputaților, scaun care, vorba lui Moisil, e pe măsura șezutului tuturor (deosebirea între oameni fiind la
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
Astfel, Gilles Deleuze a luat parte activ la Grupul de Informare asupra Inchisorilor (GIP) precum și la comisia de anchetă asupra afacerii Jaubert. Tot împreună au adus în discuție funcția intelectualului. La colocviul Michel Foucault/Gilles Deleuze: un dialog au participat universitari francezi și români, între care îi menționăm pe Alain Brossat, de la Universitatea Paris VIII, filosoful Philippe Artières, de la Centrul Michel Foucault din Paris, Bogdan Ghiu, Sorin Alexandrescu, Ciprian Mihali, Augustin Ioan, Ștefan Afloroaei, Aurel Codoban. Colocviul s-a încheiat cu
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
Carabăț i-a fost profesor, ca și, pasager, Alex. Leo Șerban sau subsemnatul), Elena Dulgheru forțează o detașare atît de tradiția sau inerția scrierilor specializate pe compartimente prea puțin ori deloc comunicante între ele (cronica de premieră, cercetarea istoriografică, teoria universitară), cît și de ipostaza mai nouă a unei eseistici eterogene și prolifice, ca să nu mai vorbim de minimonografiile în serviciu comandat pro domo din ultimul deceniu. Autoarea ține să se delimiteze ritos: Evitînd abordările biografiste sau de tip monografic (...), vom
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
munca lor riscă să se dovedească zadarnică în condițiile în care sistemul de climatizare ales de conducerea Muzeului este neperformant, iar vitrinele sînt menite să apere, bunăoară, Tetraevangheliarul lui Gavriil Uric doar de muște, neavînd climatizare proprie? Doi ditamai profesori universitari au fost prinși recent cu studii plagiate. Șefii catedrei de istorie de la o mare universitate românească au pus în circulație un manual care nu doar îl relua pe acela scris de altcineva decît scria pe copertă, dar mai era și
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
revistă ARHIPELAG de la Deva publică două texte inedite (și o mulțime de fotografii) din arhiva regretaților Liviu Petrescu și Ioana Em. Petrescu. Cel dintîi scrie despre romanele lui Ivasiuc. Dl Mircea Borcilă l-a descoperit într-un fond de manuscrise universitare. E cel de al cincilea inedit, după cele patru publicate în Echinox acum trei ani. Din Ioana Em. Petrescu, dna Elena Neagoe publică emoționante pagini de jurnal. Ioana Em. Petrescu a lăsat mai multe caiete. Jurnalul se întinde pe mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
consilier lingvistic și cultural al Ambasadei Spaniei, profesori și elevi de la Institutul Cervantes - una din principalele meniri ale acestuia fiind tocmai predarea limbii spaniole - și de la liceele bucureștene "Cervantes", "Uruguay", "Iulia Hasdeu", "Sadoveanu" și de la Colegiul "Sf. Sava", hispaniști, profesori universitari, traducători, cetățeni spanioli aflați în trecere prin București. Actorii Valeria Cociaș și Florin Piersic jr. au citit capitolul final (în frumoasa tălmăcire românească a lui Edgar Papu și Ion Frunzetti). Shakespeare, celălalt geniu omagiat al serii, a fost de asemenea
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
se dona câte un număr cel puțin, din puzderia de publicații (mai ales efemere ziare ale Revoluției) tipărite în ultimele zile ale anului 1989 și în primii ani după aceea: pierdute cu desăvârșire, majoritatea. Aflasem toți despre dezastrul "Bibliotecii Centrale Universitare", din București (BCU), și despre distrugerea iremediabilă, în incendiul din timpul Revoluției, a miilor (zeci de mii?) de cărți, reviste, ziare; mai eram informați, unii (eu am trăit direct, cu stupoare, această comunicare), că se refuzau "vagoane" de tipărituri oferite
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
Janacek o surprinde însă apărînd autonomia artistului și libertatea creației. Caramitru, cum nu l-am văzut niciodată, joacă ironia și scepticismul, își derutează partenera, face piruete și se amuză cu grație, Janacek aici e un compozitor care se sustrage certitudinilor universitare. El nu vrea să confirme o idee deja formulată, o teză scrisă, el vrea să improvizeze, să destabilizeze, să surprindă. Caramitru joacă această gamă de nuanțe cu o rară subtilitate într-o engleză ce-mi e perfect inteligibilă. Vecinul de
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
universități s-au dezvoltat și diversificat. Rău e felul în care s-a produs acest lucru. Fără nici o strategie, fără o cât de cât decentă bază materială, în tot felul de târguri uitate de lume au început să funcționeze „extensii universitare”, apoi „facultăți”, iar la urmă s-a ajuns și la „universități” (ghilimelele sunt obligatorii.) Profesori de școală generală și liceu care până atunci nu ieșeau din linia manualului nici să-i picuri cu ceară, funcționari didactici ce n-au mai
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
vadă mesajul pe „burtiera” televizorului sunt studenți, dar cei care dau drumul aberațiilor sigur au trecut recent printr-o „facultate”. Aflați într-o continuă goană după recuperarea pierderilor cauzate de diversele examene și concursuri la care i-a silit sistemul, „universitarii” din această familie au extins în jos, spre studenți, sistemul practicat cu osârdie doar „în sus”. Din „donatori”, s-au transformat în „colectori”. Capitalism curat, nu? Oarecare experiență în acest domeniu exista și pe vremea comunismului. Facultățile care școlarizau studenți
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
ai sistemului încearcă să-mi testeze, cu dezinvoltură, „că așa merg lucrurile”, capacitatea de rezistență la tentație. În sinea mea, îmi spun că dacă astfel de lucruri sunt percepute ca normale, înseamnă că ele au pătruns demult în măduva sistemului universitar românesc. „Omerta” instaurată cu prilejul diverselor examene nu e chiar atât de compactă, și cine are interes să afle cum stau lucrurile cu adevărat o poate face foarte ușor. În clipa când pactul normal dintre profesor și student a fost
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
nu se mai știe nimic, lumea își vede liniștită de grade (didactice sau nedidactice), țara prosperă și salariile rectoriale găuresc stratosfera... Și-atunci, de ce să ne mirăm că veterani ai bacșișului și-ai manevrelor cu bani publici văd în gradele universitare un fel de încoronare și de recunoaștere publică a „indubitabilelor” talente dovedite în spațiul lucrativ al scalpelului și-al pensei? Merg chiar mai departe și fac următoarea propunere: la talentul dovedit, ar fi o nedreptate strigătoare la cer ca d-
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]