35,699 matches
-
și inspirat de bibliografia americană din ultimele decenii, privitoare la povestitul popular și la tipologia textelor vehiculate pe această cale, Constantin Eretescu este dispus să vadă folclorul lumii de la începutul mileniului al treilea exclusiv ca pe o sumă de legende urbane. Acestea „constituie singurul gen folcloric productiv în societatea contemporană” (p. 17) — scrie el, subliniind, într-un sens, unicitatea și vigoarea genului pe care îl studiază, dar, după părerea mea, lăsând deoparte mult prea multe realități în act în culturile tradiționale
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
conteze mai mult decât ca o somptuoasă captatio benevolentiae. Oricum, chiar dacă este doar o specie printre altele — lucrurile rămân de discutat în cercurile specialiștilor, așa cum rămân de discutat, cred, și elementele obligatorii care fac dintr-o istorisire oarecare o legendă urbană —, povestirea scurtă și creditată drept adevărată, cea pe care o auzim aproape zilnic, fiind tentați să o așezăm în seria știrilor senzaționale mai degrabă decât în mult mai nobila familie a folclorului nemuritor, categoria aceea de informație pe care ne
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
în țările mai puțin dezvoltate. Cele mai multe pornesc de la întâmplări reale sau doar imaginate, întotdeauna plauzibile, reflectând mentalitatea și anxietățile omului modern în fața unor primejdii cu care adesea nici nu știe cum să se confrunte” (p. 15) — rezumă fugar situația legendei urbane autorul. Textele publicate pe suprafața a mai bine de 250 de pagini stau mărturie, cu toate, pentru aceste conversii cu caracter de generalitate. În același timp, însă, ele fascinează prin varietate și prin inedit. Deși, într-un efort salutar de
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
de pagini stau mărturie, cu toate, pentru aceste conversii cu caracter de generalitate. În același timp, însă, ele fascinează prin varietate și prin inedit. Deși, într-un efort salutar de ordonare, Constantin Eretescu le așează sub cinci titluri mari (legende urbane, folclor al familiei, povestiri istorice, povestiri cu stafii și povestiri tradiționale), realitatea generică și tematică pe care o exprimă cu toate este una infinit mai nuanțată și mai problematică. O tânără din Boston crede că duce acasă, din Chinatown, un
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
a frazelor pe care le-am scris, câteva invariante ale acestora. Observ, mai întâi, că în fiecare dintre cazuri a fost suficient să recurg la un singur subiect pentru a descrie desfășurarea acțiunii. Traducând pe plan narativ, rezultă că legenda urbană se dezvoltă pe seama actelor unui singur personaj, acesta, însă, clar definit. Mai apoi, constat și că majoritatea conspectelor mele se structurează ca o relație de adversitate, ca și când partea a doua a întâmplării pare neașteptată și nefirească în raport cu ceea ce a precedat
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
Jocul dintre debuturile în calma realitate imediată și finalurile în senzaționalul scandalos ori în excepționalul de sorginte mitică, un joc care se echilibrează și este acceptat întotdeauna, schițează profilul felului de a prezenta și a comenta, implicit, lumea, al legendei urbane. Este drept că tensiunea dintre comun și extraordinar stârnește, o clipă, o sincopă a povestirii, dar, aproape fără excepție, lucrurile neașteptate și tulburătoare sunt reciclate în sfera acceptabilului. Resortul infailibil al acestui consimțământ comunitar este mărturia întotdeauna irefutabilă a cuiva
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
sunt reciclate în sfera acceptabilului. Resortul infailibil al acestui consimțământ comunitar este mărturia întotdeauna irefutabilă a cuiva care a asistat la evenimente. Un prieten, un părinte, o rudă, sau un cunoscut la fel de apropiat al vreunuia dintre aceștia sunt giranții legendei urbane. Naratologia americană vorbește despre această serie de colportori ai povestirilor recente ca despre lanțul F.O.M.F, friend of my friend; un adevărat lanț al slăbiciunilor dar și un lanț captivant al încrederii... Grație lui Constantin Eretescu avem, acum
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
brut. Poate și din pricină că sistemul comunist este un animal mult mai complicat și care a avut precauția de a nu miza pe o singură imagine. 2. Cu excepția orașelor din zona de nord-vest a țării, care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea secolului XIX, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea Romaniei și de palida ei ochiadă spre Occident. Însă concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
și ale unei forme noi de expresie. Pentru că asimilarea tridimensionalului într-un orizont cultural și spiritual esențialmente nonfigurativ a însemnat o repunere în discuție a unui întreg program mental și precizarea unui nou set de opțiuni. Prin sculptură - artă fundamental urbană -, dar și prin mișcarea teatrală și prin viața muzicală, valorile occidentale devin bunuri publice și sugerează o altă coordonată a vieții urbane. Chiar dacă substratul se va revolta mai tîrziu și figurativismul va fi puternic zdruncinat prin fabulatoriu, hieratism sau purism
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
în discuție a unui întreg program mental și precizarea unui nou set de opțiuni. Prin sculptură - artă fundamental urbană -, dar și prin mișcarea teatrală și prin viața muzicală, valorile occidentale devin bunuri publice și sugerează o altă coordonată a vieții urbane. Chiar dacă substratul se va revolta mai tîrziu și figurativismul va fi puternic zdruncinat prin fabulatoriu, hieratism sau purism, statuarul rămîne o dominantă a spațiului public în care performanța și eșecul se amestecă în proporții relativ egale. Repede înțeleasă ca o
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
Circuri ale Foamei” (hale de format faraonic, dorite de liderul PCR ca spații agro-alimentare unice în București), iar, pe de alta, în demolarea proprietății private (cu precădere, a locuințelor individuale) și ridicarea celei colective. În locul României tradiționale, cu mici case urbane sau rurale cu grădină și alee, Ceaușescu a imaginat (și a pus în mișcare) o țară “nouă”, de mari cartiere muncitorești, ce ar fi descărcat din ușa blocului direct în sala de cantină toate categoriile sociale, adunate la una și
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
alt oraș din lume, își face oficial, râzând, critica socială în piața istorică a Caruselului, când te pregătești să intri în Muzeu, pe unul din stâlpii de fontă dixneuvième siècle scriind pe o pancartă de metal ca pe orice indicator urban de circulație: Policiers partout, Justice nulle part... Polițiști peste tot, Justiție nicăieri... Scris de Primărie, cu acordul Primăriei oricum. O spune statul cu unul dintre cele mai bine exersate și mai cu grijă întreținute spirite ale dreptății... Mă gândeam la
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
specificul arhitecturii ecleziastice românești în general, înclinația pentru construcțiile de proporții umane, cu un echilibru al volumelor moștenit în bună măsură de la arhitectura bizantină, adesea dezvoltată într-o manieră originală. Ceea ce face interesul cărții este întrepătrunderea istoriei propriu-zise cu etnologia urbană și antropologia culturală. Orașul nu înseamnă numai monumentele sale, ci și locuitorii săi. Există în carte descrieri evocatoare ale farmecului multor interioare din București, ale spațiului privat impregnat de amintiri. Sub regimul totalitar, spațiul privat s-a delimitat adesea de
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
azi. Într-un sat de prin apropiere, unde fantasticul din basme se adună laolaltă cu folclorul băștinaș, plin de taine, de spaime, de lucruri mai degrabă închipuite și nerostite. Este un fel de pendulare, de purtare a istoriilor prin mentalități urbane și, apoi, prin cele rurale, de tratare a unui tip de limbaj și de mentalitate în coduri diferite. Cu un farmec nebun, aiuritor. Lumea lui Făt Frumos se amestecă cu cea a lui Păcală, se intersectează, se șterg hotare, se
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
narațiune și de construcție. Un scenariu ar fi dat mai bine. Dialogul nesfârșit, derulând o colecție întreagă de argou, de clișee, de dictoane, lozinci xenofobe și antisemite, înjurături, bancuri, manelisme, reclame etc., stă în aer pentru că aceasta paradă de folclor urban nu poate trece într-un roman (oricât s-ar vrea el de postmodern) ca într-o istorie orală puțin mai stilizată. Un roman despre kitsch, clișee culturale, de mentalitate a vulgului, nu poate ieși doar din îngrămădirea gratuită a kitsch
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
mai frecvente adjective diminutivale noi sînt într-adevăr dulcic (în DEX apare în schimb dulcișor), scumpic, scumpel (în DEX există doar scumpușor și scumpișor) și drăguțel (în DEX doar drăguleț, drăgulic, drăguliță). Diminutivele în discuție aparțin registrului familiar din mediul urban, în vreme ce în DEX apar echivalentele lor populare - rurale, tradiționale. De fapt, sufixul adjectival -el (pentru o formă de genul masculin) nu e surprinzător; el urmează tiparul cumințel, curățel, frumușel etc., caracterizat printr-o flexiune mixtă, preferînd la feminin sufixul -ică
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
cum să privească la televizor, la ce oră, cât și în ce stare sufletească... Ce rezultă ? Că majoritatea telespectatorilor iubesc muzica populară și telenovelele, dar nu totdeauna recunosc, din modestie și din orgoliu, considerându-se ca făcând parte din elita urbană, iar din acest punct de vedere, intelectual vorbind, nu e bine să știe lumea. Poate fi chiar compromițător, fiindcă acolo se petrec drame sociale, iar omul simte nevoia să plângă (că n-are bani pentru cheltuielile comune, pentru pâine, haine
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
din cărțile mai vechi, autorul mai adaugă aici una: rubricile de fapt divers din presa scrisă și din emisiunile de știri ale televiziunii. Localitatea Colga este o combinație de Twin Peaks și România eternă, un loc al misterelor, al legendelor urbane terifiante, niciodată elucidate, populat cu politicieni veroși, baroni locali, lideri de partid demagogi, care nu se dau în lături de la nimic pentru a-și obține procentele de care au nevoie în campania electorală. Robert Gal, protagonistul acestui roman, este, la
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
de melancolie și solitudinea personajelor, întotdeauna în repaos și aproape mereu neînsoțite. Puține sunt tablourile în care Edward Hopper pune doi sau mai mulți oameni. Capodopera sa absolută, Nighthawks (1942), este considerată imaginea elocventă a omului modern alienat de mediul urban. Singura lumină din strada pustie, care atinge și fațada clădirii cu prăvălii goale, vine din interiorul barului. Un bărbat e întors cu spatele, al doilea fumează impasibil, femeia de lângă el, prea aproape pentru a nu fi împreună, gustă însă gânditoare
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
real și butaforie, sentimentul palpabil al artificialului. "Suntem lipiți de viață ca două muște în spatele unei vitrine. Privim lumea cu naivitate și cinism", spun cei doi. Altfel, de la Edward Hopper au preluat aproape totul: puținătatea personajelor și a detaliilor, scenele urbane, decorurile interioare, locațiile (uneori suprarealiste la ei) care inspiră și exprimă solitudine și intimitate, cu un accent în plus pe ideea coabitării, a unei legături profunde între om și mediu. Ambianța e esențială, prezența se definește prin și pornind de la
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
celebritate a luminat orașul cu prilejul morții misterioase a țarului Alexandru I. Apoi, portul a recăzut în uitare. Golful s-a umplut cu nisip, iar navele de mare tonaj au fost nevoite să ancoreze în larg. În același timp, aglomerarea urbană vecină, Rostov-pe-Don, extinzîndu-se și modernizîndu-se, a acaparat tot comerțul din regiune. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Taganrogul nu mai era decît un tîrg fantomă, Anton Cehov îi denunța somnolența, dar se lăsa cuprins de vraja lui morbidă. Alături de străinii care
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
-lea război mondial. Woyzzeck, în curtea celebră a Palatului Papilor e decepționat prin monumentalism și modernism placat. Nu deranjează faptul de a plasa acțiunea într-o mahala de oraș modern, lîngă o gură de canalizare prin care se varsă gunoaiele urbane și sub dominația unor imense panouri publicitare, ci dorința de a face contemporan textul introducînd o zgomotoasă muzică actuală și spectaculoase numere de rapp. Atunci am înțeles: modernitatea nu interesează decît dacă teatrul o produce el însuși și nu o
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
Sandu. Fiindcă în privința ideii de copii de bani gata, parcă ar merita să mai reflectăm. La noi există o tradiție îndelungată că părinții muncesc din greu pentru a-și feri copii de aceeași muncă. Asta e tradiția rurală și proletar urbană, că părinții muncesc, îndeobște cu palmele, pentru a-i ajuta pe copii să nu mai muncească. De multe decenii "tragem" pentru progeniturile noastre. Unii mai cu spor, alții " cei mai mulți " își rup de la gură să le dea copiilor un ban de
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
Iulia Popovici Antropologia urbană e o știință iremediabil legată de apariția și dezvoltarea marilor orașe, a metropolelor, și de nevoia de a studia modurile specifice de funcționare a comunităților născute astfel, dinamica lor socială și culturală și relația cu un spațiu distinct. Asta nu
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
iremediabil legată de apariția și dezvoltarea marilor orașe, a metropolelor, și de nevoia de a studia modurile specifice de funcționare a comunităților născute astfel, dinamica lor socială și culturală și relația cu un spațiu distinct. Asta nu-nseamnă că antropologia urbană e preocupată exclusiv de omul post-industrialismului (epocă ce a făcut din orașul multimilionar forma sa reprezentativă de agregare), interesul ei se extinde în mod previzibil și asupra strămoșilor metropolei contemporane, capitale ale lumii antice ca Roma, Atena, Sparta, centre de
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]