166 matches
-
D. a trecut multă vreme drept detractor al lui Eminescu, fiind identificat, fără temei, de N. Iorga, ca autor, sub pseudonimul Gr. Gellianu, al articolului Poeziele d-lui Eminescu (1875). Atribuire imposibilă din moment ce nimic din ce îl caracterizează pe cărturar - urbanitate, preocupare pentru motivare și argument, judecată, e drept, severă, dar articulată erudit, solemn, elegant - nu era prezent aici. În pofida unui comentariu contradictoriu, rigidizat în bună măsură de dogma clasicistă, studiul Mihail Eminescu (1903) are câteva repere interesante: explicarea creației lui
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
Caiete critice”, „Contrapunct”, „Literatorul”, „Fețele culturii” (supliment literar-artistic al ziarului „Azi”), „Antares”, „Porto-Franco”. Se remarcă atât ca un comentator avizat al actualității literare, cât și ca un polemist de talent, pledând cu vigoare - dar într-un limbaj de o perfectă urbanitate - împotriva revizuirilor abuzive, pe temeiuri politice, ale tabloului de valori al literaturii din anii totalitarismului. Ca prozator, G. este, în pofida apariției târzii a cărții sale de debut, un optzecist tipic, asemănător, de pildă, cu Mircea Nedelciu ori cu Gheorghe Crăciun
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
Christian Bobin, despre care nu va fi vorba În acest volum, este poate cel mai cunoscut reprezenant al acestui curent). O altă ramură a minimalismului, cea mai recentă, este „literatura Amélie Poulain”, care proiectează o viziune la fel de idilizantă asupra unei urbanități somptuare, rezistentă la rațiunea calculatoare a societății occidentale capitaliste, populată cu personaje bizare, dar bogate sufletește, În compensația inadaptabilității de care dau dovadă la mecanica integrării sociale capitaliste. Martin Page este scriitorul „Amélie Poulain” exemplar, cu al său roman M-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în evaluarea literaturii, a redefinirii raportului dintre ideologie (politică) și artă, a renunțării și chiar a denunțării sociologismului din anii ’50, la adresa căruia, în spiritul de „deschidere” propriu sfârșitului deceniului al șaptelea, C. lansează un atac violent, dar formulat cu urbanitate, uneori cu ironie. Astfel, vorbește cu dezinvoltură de „exegezele primitive ale criticii sociologizante”, calificate ca „subculturale”; citează ca pe o aberație o mai veche afirmație a lui Mihai Novicov despre excelența cărții Mitrea Cocor în cadrul operei sadoveniene; ridiculizează pur și
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire anacronică - pentru ei - a sămănătorismului începutului de veac, cu toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
va da indicațiuni cum să facă percheziția) având martori asistenți (2 la percheziție). 5) Percheziție și la acei care din informațiuni ar fi suspecți (dar cu fapte concrete) fiind căsătoriți evrei cu creștine și ori creștini cu evreice. Se recomandă: urbanitate, civilizație și conștiință românească, dar hotărâre și energie însă fără excese, fără brutalitate, fără injurii ori maltratări inutile. Tact, răbdare și cumințenie se impune din partea tuturor. Atențiune a se face percheziții și prin localurile publice evreilor ce s'ar găsi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în căutare de noi piețe (imobiliare) pentru crearea de plus-valoare[1]. Astfel, ea reprezintă nouă granița de conflict între clasele sociale, granița important de relevat pentru a înțelege mecanismele capitalismului contemporan. Condiția contemporană a capitalismului poate fi privită prin prisma urbanității astfel: diviziunea de clasă exprimată prin acumularea de capital este internă metropolei și îi dă caracterul specific până în cele mai mici detalii[2]. Din perspectiva condiției urbane, schimbarea față de paradigmă fordistă constă în accentuarea dependenței condițiilor materiale ale locuitorilor orașului
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
față de fluctuațiile capitalului global. Practic, profitul este extras mai puțin din munca salarială și mai mult din speculația imobiliară. Această situație și-a arătat dimensiunile catastrofice o dată cu criza financiară ce începe în 2007, criza declanșată de bulă imobiliară. Astfel, daca urbanitatea exprimă în mod privilegiat transformările capitalismului, gentrificarea este fenomenul ce relevă în mod reprezentativ aceste dinamici. Ea este „tensiunea de suprafață a unui parazit masiv și ascuns”[3]. Că orice fenomen politic, si gentrificarea are o geografie specifică. Lansată în
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
printr-un parteneriat între un agent antreprenorial-social (Fundația Cărturești), o companie de stat (Căile Ferate Române), o giga-corporație multinațională (Sony) și o structură de finanțare publică a culturii independente (AFCN). Combinația este ca un exemplu de manual al hegemoniei neoliberale asupra înțelegeri urbanității. Toate citatele sunt luate din descrierea evenimentului, disponibilă aici: https://www.facebook.com/events/499291786811949/ [15] Eveniment ce părea a fi în totală armonie cu un altul, o expoziție de fotografii de la „protestele antiguvernamentale” din Turcia. [16] Declarație dată într-
Livrarea orașului la picioarele capitalului: gentrificare și (in)ofensivitatea artei în București. () [Corola-website/Science/295758_a_297087]
-
2013) „Sociolog ca pregătire universitară, cu o erudiție organic asimilată, cunoscător, ca puțini alții, al fenomenului literar românesc și european, având ca nucleu receptiv criteriul estetic, Adrian Dinu Rachieru, spirit echilibrat și obiectiv, cu un discurs public de o rară urbanitate, nu s-a lăsat niciodată sedus de extremismele diverselor mode și ideologii.”
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
al devastării pe care hunii au provocat-o. Fondator al dinastiei Iustiniene, Iustin I, s-a născut în Naissus în 450, și nepotul lui Iustinian I a făcut tot posibilul pentru a restabili orașul, dar niciodată nu a recuperat Naissus urbanitatea să din secolul al IV-lea. Fortul român, de la Balajnac, cu un rezevor bine conservat, a produs monede pentru Iustinian I.. În a doua jumătate a secolului al VI-lea s-a văzut prima mare migrație a slavilor și avarilor
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
complexe ale subiectivităților. Forme, mirosuri, sunete, culori, sentimente se înlănțuie formând un discurs continuu, precum o gură imensă a orașului, pe care dacă ai avea vreme să o asculți, aproape că te-ai auzi cum contribui la manifestul ordinar al urbanității. Muncă lui Nicolae Comănescu în orașul București se identifică uneori cu surprinderea ordinarului și a mecanismelor lui. Intra în urbanitate prin câteva porți numai de el cunoscute și strânge dovezi și rămășițe ale limbajului urban pe care le recombina prin
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
pe care dacă ai avea vreme să o asculți, aproape că te-ai auzi cum contribui la manifestul ordinar al urbanității. Muncă lui Nicolae Comănescu în orașul București se identifică uneori cu surprinderea ordinarului și a mecanismelor lui. Intra în urbanitate prin câteva porți numai de el cunoscute și strânge dovezi și rămășițe ale limbajului urban pe care le recombina prin aparatul propriu de subiectivare. Muștar, cenușă, noroi. Iată câteva dintre produsele urbanității la care suntem cu toții angajați și pe care
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
surprinderea ordinarului și a mecanismelor lui. Intra în urbanitate prin câteva porți numai de el cunoscute și strânge dovezi și rămășițe ale limbajului urban pe care le recombina prin aparatul propriu de subiectivare. Muștar, cenușă, noroi. Iată câteva dintre produsele urbanității la care suntem cu toții angajați și pe care Comănescu le colectează întrerupându-le circuitul natural pentru a le redistribui și conserva într-o dedublare plastică a orașului. În expoziția „3 în 1: Muștar, Cenușă și Noroi” care are loc la
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
și frustra a Bucureștiului. “Nicolae Comănescu este un ciob al orașului, un punct al fractalității lui prin care discursul despre oraș deschide o scenă, o poveste despre ceea ce se petrece atunci când ești infestat imaginar de urban și nu de o urbanitate oarecare, ci una locală, cu implicații și încărcături specifice. Artistul decupeză tridimensionalitatea orașului în linii de forță și stări afective, în suprafețe de înscriere și de descriere, fără că acestea să fie geometrice sau geografice ci mai degrabă suprafețe afective
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
apăsata de tonalitățile grave, de straturile de culoare suprapuse, isi definește expresia în fulgurații luminoase, într-o densitate ce solicită acuitatea privirii, lasind cu greu să se citească geometriile severe ale arhitecturii. Există și aici o apropiere extrem de mare între urbanitatea orașului și spectacolul veșniciei, descoperit la periferiile sale. în lumina crepusculara, cele două lumi își împrumuta una celeilalte formele, expresii ale imaginației, în încercarea omului de a uni cele două planuri ale existenței sale. Expoziția lui Bogdan Vladuta de la Muzeul
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]