166 matches
-
rire dans la patristique grecque, pref. Michel Meslin, Paris, 1996; ed. (Râsul patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană), pref. Andrei Pleșu, București, 1996; Iacob și îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios, București, 1996; Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, 1999; Puterea schismei. Un portret al creștinismului răsăritean, București, 2001; Roma caput mundi. Un ghid subiectiv al Cetății eterne (în colaborare cu Horia Bernea), București, 2001. Repere bibliografice: Michel Meslin, Avant-propos la Teodor Baconsky, Le Rire des Pères
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
mod esențial, statul și societatea europeană. Mult mai important, sub acest aspect, rămâne însă un anume stil de comportament social. În relațiile cotidiene și profesionale, în moravuri și în întreaga conduită publică și particulară. El este indisociabil de o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
aproximativ de locuitori Bacău 69 345 Piatra Neamț 245 1.248 Roman 216 case 432 2.160 Botoșani 525 2.625 Galați 648 3.240 Târgu Ocna 707 3.535 Iași 934/ 695/ 68 1.861 9.305 Absența atributelor proprii urbanității nu este reflectată numai de numărul scăzut de locuitori, ci și de aspectul general al acestor așezări. Pentru a exemplifica, vom reda mai jos un pasaj dintr-o descriere a orașului Iași, realizată în anul 1793 de unul dintre numeroșii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vertical, toleranța e un exercițiu eliberator, se ia după acel divin care lasă în urma sa diversitatea imperfectă a lumii și, lăsînd-o în urmă, îi dă realitate relativă. Sfera politicii e întemeiată pe principiul moderației și al legalității. Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță. Practicăm zi de zi, la tot pasul, o autolimitare devenită pentru noi omniprezentă și banală. Asistăm la excesele ei care tind spre autodesființare în ideologia corectitudinii politice. Ne indignăm sau ne îngrijorăm cînd fundamentalisme religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
prin revenirea la patria mamă. Încercarea de a pune în valoare specificul național și, în același timp, de racordare cu tendințele culturale și artistice manifeste în Europa motivează stilul eclectic al revistei, amestecul de tradiționalism și modernism, de ruralitate și urbanitate. Colaborează, mai cu seamă cu versuri, Mircea Streinul, N. Roșca, Traian Chelariu, actorul Mișu Fotino, Theodor D. Păunescu, Al. Mareș, Iulius Plumbeanu. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
că are vocația comicului, care se verifică prin "capacitatea de a surprinde ridicolul chiar și la ființa iubită"69. Comedia sa nu este insolentă și injurioasă, pentru că, așa cum observa Șerban Cioculescu, "neîndurător în critica sa, Caragiale îmbină maliția crudă cu urbanitatea aleasă"70, ceea ce o face și mai antipatică, și mai greu de suportat. Caragiale recurge frecvent la ironie, la acea modalitate subtilă de a critica elegant, dar incisiv, preferând violenței, disimularea derutantă cu efect punitiv mult mai mare: "Ironia nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în același timp", că derutează și captivează prin ambivalența mesajului deopotrivă senin și grav, vesel și trist, indiferent și combativ, chiar și în cele mai neutre dintre texte. Deși nu foarte frecvent, atunci când gravitatea neregulilor perpetuate în mod absurd și urbanitatea ironiei sau a zeflemelei i se pare că sunt ireconciliabile, Caragiale recurge la satirizare în tonalități diferite, de la cea aparent involuntară din comedii, decurgând din simpla selectare semnificativă a situațiilor care se incriminează parcă de la sine, până la diatriba din mult
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
high-life-ului burghez reieșind din subtext. Însă în acest joc cu absurdul situațional și tipologic, demascarea are un vizibil efect de bumerang. În romanele realiste ale lui Mircea Eliade, raportul intertextual este sesizabil și în legătură cu tipul "intelectualului". Fin ironist, recunoscut pentru urbanitatea satirei, Caragiale a fixat inimitabil notele specifice ale etopeii acestei categorii în schița Intelectualii. "Capuținiștii"59 preocupați în permanență de "chestiuni arzătoare de estetică, filozofie"60, "inspiratorii, diriguitorii opiniei publice, mai ales când e vorba de mișcarea culturală"61, nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
viabile de energie. 2.5.2. Trăsăturile caracteristice al mediului urban Termenul „urban”, potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, Înseamnă apartenența la oraș, orășenesc (Care ține de oraș, privitor la oraș; orășenesc), iar În sens figurat, care dă dovadă de urbanitate, politicos, civilizat. În decursul timpului au fost atribuite noțiunii de oraș mai multe definiții: ▪ Oraș - așezare omenească importantă, care constituie un centru administrativ, industrial, comercial, politic și cultural. Dicționarul Limbii Române Moderne, Academia RPR, 1958. ▪ City - O așezare care-și
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
ele amenință performanța ansamblului. În loc să-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în obiect de deliberare. PROLOG: tendința istorică de scădere a autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date crizei urbane sunt asociate în mod explicit cu necesitatea reînnoirii civice. Colocviile celebrează oportunitatea unor "declarații ale dreptului la urbanitate", urgența construirii unui "oraș republican", înaintarea spre "civilizația urbană", inventarea "noilor solidarități", apariția unei "noi cetățenii". Cu sobrietate, sociologia și științele politice evidențiază ponderea politică, aflată în creștere, a orașelor la ora actuală, se întreabă asupra condițiilor în care orașul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solidarități", apariția unei "noi cetățenii". Cu sobrietate, sociologia și științele politice evidențiază ponderea politică, aflată în creștere, a orașelor la ora actuală, se întreabă asupra condițiilor în care orașul, nou "actor colectiv", ar putea constitui o adevărată "cetate". De ce problema urbanității mobilizează atât de mult visul nostru de instituire a democrației? Să se datoreze aceasta faptului că cetatea antică sau mișcarea comunală din Evul Mediu i-au fost leagăn 1? Ce argumente fac astăzi din această problemă una esențială? Contrar imaginii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte operaționale de urbanism, integrarea datelor urbane în amenajarea teritoriului, visuri ale unei noi urbanități; întâlnirea acestor nivele de intenție și de intervenție are o poveste alambicată din care se poate desprinde cum și-a lărgit statul prerogativele. Încrezător în știința sa, acesta revendica dreptul de a fi actorul capabil să confere coerență multiplicității acțiunilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ei urban, să facă să revină în centrul orașului clasele mijlocii și superioare. Miza este aceea de a pune în valoare patrimoniul urban, care constituie un ingredient esențial al imaginii de marcă a unui oraș. Metropola difuzează o imagine a urbanității ("aerul orașului te face liber") care poate trece imediat drept miraj în ochii unei populații periurbane confruntate cu problema transportului, care stă departe de servicii și de slujbă etc. Cu siguranță, periurbanul rămâne un spațiu social complex, unde se află
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ville épar-pillée, Paris, Le Seuil, 1976. 205 Geneviève Dubois-Taine și Yves Chalas, La ville émergente, La Tour d'Aigues, Éd. de l'Aube, 1997. 206 Pentru o punere în gardă față de efectele dezastruoase ale dezvoltării pavilionare masive asupra sociabilității și urbanității, cf. Raymond Passant, Banlieue de Banlieue, Paris, Ramsy, 1986. 207 B. Oudin, op. cit., 1972, p. 204. 208 Ibid., p. 241. 209 H. Lefebvre, op. cit., 2001 (1970), pp. 220-221. 210 Pierre George, în Les politiques urbaines françaises depuis 1945, Bulletin de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
va da indicațiuni cum să facă percheziția) având martori asistenți (2 la percheziție). 5) Percheziție și la acei care din informațiuni ar fi suspecți (dar cu fapte concrete) fiind căsătoriți evrei cu creștine și ori creștini cu evreice. Se recomandă: urbanitate, civilizație și conștiință românească, dar hotărâre și energie însă fără excese, fără brutalitate, fără injurii ori maltratări inutile. Tact, răbdare și cumințenie se impune din partea tuturor. Atențiune a se face percheziții și prin localurile publice evreilor ce s'ar găsi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]