466 matches
-
2307. Djidjeff Eugenia, 4 apartamente, București, str. Dumbrava Roșie 2. 2308. Dran C., 4 apartamente, București, str. Dorobanți 198. 2309. Dobreanu Eliza, 4 apartamente, București, str. Toamnei 61. 2310. Davidescu Th., 4 apartamente, București, Sos. Măgurele 192; str. V. A. Ureche 1. 2311. Dimitriu Eufrosina, 3 apartamente, București, str. Dr. Draghicescu 17. Galați, Sos. Mihai Bravu 36. 2312. Demetrescu Aurelia, 4 apartamente, București, Cal. Griviței 183. 2313. Dimitriu Paul, 4 apartamente, București, str. Prof. Dr. Babeș 7. 2314. Dincescu Vasile, 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
L. Ilie, 12 apartamente, București, str. Negustori 18, str. Văcărești 206, sos. Giurgiului 103. 3493. Henghel Anton și Elenă, 7 apartamente, București, str. Schitul Maicilor 36 A, str. Libertății 2. 3494. Hazac D. Maria, 3 apartamente, București, str. V. A. Ureche 9, Galați, str. 6 Martie 8. 3495. Herman Ștefania, 5 apartamente, București, Intrarea Bateriilor 14. 3496. Haikle Emil, 5 apartamente, București, str. Vicențiu Babeș 3, str. Lazureanu 23, str. Ocolului 12. 3497. Hodarca Maria, 3 apartamente, București, str. Ceres 14
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
6 apartamente, București, str. Raruri 22 4144. Kertzhely Gabriela, 7 apartamente, București, str. Bibescu Vodă 2. 4145. Kooler Masici, 24 apartamente, București, str. Epureanu 18 4146. Karokasian Hampartum, 3 apartamente, București, str. Finlanda 6, str. Gabroveni 61, str. V. A. Ureche 18 4147. Koppelman Jana, 6 apartamente, București, str. Spl. Independenți 56 4148. Kim I. Niculae, 12 apartamente, București, str. Isvor 87 4149. Kamaberg Paul, 36 apartamente, București, str. Coltei 7, str. Mantuleasa 42 4150. Kirsch H. F. și Florica, 27
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Vânători 15 5748. Pop Corneliu, 7 apartamente, București, str. Bateriilor 12 bis 5749. Păsat D-tru, 4 apartamente, București, str. Vuetului 11 5750. Popescu Aristita, 3 apartamente, București, Într. Stan Poetaș 11; str. V. Kuibisev 9; str. V. A. Ureche 17 5751. Protopopescu Alex și Nina, 9 apartamente, București, str. Cazărmii 52 5752. Popescu Vasile și Alexandrina, 9 apartamente, București, str. Rosmarin 9 5753. Plesoian C-tin, 6 apartamente, București cal. Rahovei 32; 44 5754. Păun Leontin și Delia, 6
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
6746. Raicoviceanu V., 3 apartamente, București, str. A. Popov 43 6747. Ranta Clară, 2 apartamente, București, str. Nicolae Iorga 22 6748. Racoveanu Zoe, 4 apartamente, București, str. Carol Davila 83 6749. Raftopol Traian Susnea, 5 apartamente, București, str. V. A. Ureche 7, str. Înclinată 1, str. Lanțului 7 6750. Rădulescu Maria, 17 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 141, 145, 147 6751. Rocker Rasela, 3 apartamente, București, str. Boseanu 17 6752. Rubia Egnspuiza, 3 apartamente, București, str. Olari 10 6753. Radnica
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Vii 12 6885. Simionescu Maria, 4 apartamente, București, str. Rahovei 75 6886. Slana Gh. și Maria, 16 apartamente, București, calea Rahovei 108 6887. Sfetcu Petre, 4 apartamente, București, str. Petre Ispirescu 113 6888. Schwartzman, 9 apartamente, București, str. V. A. Ureche 11, str. Elenă Doamna 6; str. Ghenadie Petrescu 123; str. Labirint 123; str. Șepcari 9. 6889. Savu Nicolae, 6 apartamente, București, str. Pasteur 23 6890. Simionescu Niculae, 4 apartamente, București, str. Uranus 20; calea Victoriei 95 6891. Samoil Alexandru, 7
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
41 7633. Tănăsescu Ion, 3 apartamente, București, str. Carol Davila 61. 7634. Teodorescu Ștefan, 2 apartamente, București, str. D. M. Petrinii 7 7635. Teodoru Anghel moștenitor Matilda, 6 apartamente, București, Într. Cometă 3, cal. Dorobanți 78, Sinaia, str. V. A. Ureche 3. 7636. Tarcoveanu C-tin, 4 apartamente, București, str. Porumbacu 27 7637. Toneghin Domenic, 3 apartamente, București, bul. 6 Martie 63 7638. Tomescu Mircea, 6 apartamente, București, sos. Pantelimon 168 7639. Tusculescu C-tin, 9 apartamente, București, sos. Cotroceni 17
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Suciu Mureșean 1, str. Ovidiu 34, Ploiești, str. Fundeni 17. 8345. Zamfirescu Olimp, 18 apartamente, București, B-dul 6 Martie 34. 8346. Zagăr Amalia, 9 apartamente, București, str. Alex. Moruzi 38. 8347. Zamfirescu Eugenia, 5 apartamente, București, str. V. A. Ureche 13. 8348. Zissu Maria, 5 apartamente, București, str. Smardan 24. 8349. Zimbal Marius, 3 apartamente, București, str. Prosperina 6. 8350. Zackarian Kareic, 5 apartamente, București, str. Iernei 3. 8351. Zamfirescu Stere, 9 apartamente, București, str. Teiul Doamnei 65, 67, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
pe conștiință un asemenea omor. Ia te uită! Parc-ar vorbi în somn?! Da, doarme, acolo! Doarme? da, însă e viu și-o să se trezească în curînd. Atunci n-o să-ți mai pot ține piept, bătrîne! Nu-ți vei pleca urechea nici la argumentele, nici la mustrările, nici la rugămințile mele - tu disprețuiești toate astea. Supunere oarbă la poruncile tale oarbe, asta e tot ce dorești. Da și mai spui că oamenii au jurat să-ți împlinească jurămîntul, că noi toți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gândirea umanistă, înnoitoare, urmărește laicizarea culturii românești în sensul în care o urmărea, la alte dimensiuni, compatriotul său moldav, Dimitrie Cantemir. Istoria... sa (unde întâlnim, la fel ca în operele de mai târziu ale luminilor transilvane, sau aidoma cronicilor lui Ureche și Costin, o extensiune deosebită a originii romane a poporului român) mută accentul pe descrierea vechiului nume al țării, pe prezentarea epocii lui Traian și a așezării romane în Dacia, în fine, pe dezvăluirea semnificației numelui de valah. În orice
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Instrumentele în discuție recomandă o analiză fină, depășirea generalităților, căutarea soluției ori a înțelegerii în detalii. Persoana nu trebuie să se lase înșelată de aparențe, ci să meargă dincolo de ele. Soluția se găsește în detalii, deci nu trebuie neglijat nimic. Ureche Urechea este organul percepției auditive. Ea pune accentul pe importanța ascultării și, dincolo de asta, pe capacitatea de a auzi a celui ce visează, adică pe capacitatea sa de a înțelege, de a integra mesajul și învățătura. Formula recurentă a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Nu pronunță încă bine primele cuvinte, da’ știe ce-nseamnă bucătar și cere stridii! Bine că i s-a rafinat gustul înaintea vorbirii. Se repede spre Drusus și-l zgâlțâie cu putere, silindu-l să se dea jos de pe litieră. Urechează la întâmplare încă vreo doi-trei prichindei. — Ai să ajungi să nu mai poți atinge pământul decât atâr nând pe mâinile celor ce te susțin de ambele părți, îl mustră pe băiat. — Lasă-mă-n pace! Proasto! se smucește nervos copilul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Se sfarmă de odată cu lanțul de sclavie Și sceptrele de fier; {EminescuOpI 25} În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde Tiranilor ce pier! În darn răsună vocea-mi de eco repețită, Vă sgudue arama urechea amorțită Și simțul leșinat; Virtutea despletită și patria-ne zeie Nu pot ca să aprinză o singură scânteie În sufletu-nghețat. Și singur stau și caut ca uliul care cată În inima junimii de vieața-i desbrăcată Un stârv spre-al sfâșia; Ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Velasco, zise Yozō sfios ca și cum ar fi fost prins asupra faptului, le-a folosit ca să se roage pentru Seihachi și pentru alții. — Ascultă-mă, zise samuraiul ridicând puțin glasul, îi sunt recunoscător lui senior Velasco, dar să nu ne plecăm urechea la învățăturile creștine! Însoțitorii săi nu ziceau nimic, așa că samuraiul spuse în așa fel încât să nu-l audă cei care dormeau împrejur: — Negustorii ascultă povestirile creștine doar de dragul negoțului în Nueva España. Pentru a putea face negoț, ei trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de trei metri de străinii pe care nu-i cunosc... exerciții simulate pentru festivalul etern ce se repetă În fiecare seară. Am pășit la marginea trotuarului ca să opresc un taxi. Tashiro Îmi tăie calea și-mi șopti, precipitat, stropindu-mi urechea: — Vă rog, ascultați-mă! E un secret teribil. L-am zărit... L-am văzut pe domnul Nemuro. Nu mint. De ce nu vreți să mă ascultați? Doar pe dumneavoastră vă privește... vreți să-l găsiți, nu ? Nu mă credeți ?... Și chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
că seara aceea era și a lui. Seara Dumnezeirii care e a tuturora și care pentru noi, în alcătuirea noastră de atunci nu mai urma să se repete vreodată, căci timpul avea să sufle peste toți și toate: dacă puneai urechea îl auzeai încremenind, stingând locuri, oameni, zvonuri, întâmplări. Pomul de Crăciun se afla în camera de la față, parcă exilat în ipocrizia oficială a relațiilor, cu oamenii puterii locale, pomul se numea Pom de Iarnă, pe care și ei, aproape toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
singuri sau cu copiii, trec de la o tarabă la alta, încântându-și privirile cu aceste minunății ale naturii vegetale și animale, cumpărând, după sumare negocieri, fie un cățeluș, ca un ghem de blană, fie un pisoi sau un pui de urecheat pe care copiii îl strâng la piept, în dreptul inimii, dând semne că nu s-ar mai despărți niciodată de aceste animăluțe. Ghivecele cu flori în stadiu de pui, îmbobocite sau chiar înflorite sunt achiziționate de colecționarii de plante de apartament
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
era copil, fugea de acasă și venea să se scalde, laolaltă cu porcii, În nămolul Eleșteului. Mamă-sa, văduvă de tânără, Îl bătea când se Întorcea de la scăldat, Însă mai mult așa, ca să nu se spună că nu l-a urecheat. Avea suflet bun mama lui. Era chioară și ochiul ei alb Îi punea În Încurcătură pe cei care o Întâlneau prima oară. Ea știa asta și devenise din ce În ce mai tăcută. Spre bătrânețe mulți credeau că amuțise pe vecie. Cei care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cumpărat o “crăcimă” și două dugheni, “cari sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. --Se vede cu asupra de măsură că îl iubești pe slăvitul voievod, așa cum l-a iubit și îl iubește tot norodul românesc, fiindcă - după cum spune tot Grigore Ureche cronicarul în “Letopisețul Țării Moldovei” - “Fosta-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Vodă?” --Acum să ți-o spun pe cea dreaptă: Ce ai zis tu în mintea ta? “L-am băgat în cofă!” Numai că asta se cheamă bucurie în mână străină, vere. Cine altul putea scrie acest letopiseț dacă nu Grigore Ureche? Să-mi spui însă de ce te-ai luat pe urmele cronicarului? --Fiindcă la 23 februarie 1629 (7137) “Io Miron Barnovschi Moghila voievod” dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași și mănăstirii Bârnova “o pivniță din Chervăsărie, unde a fost casa lui Urechie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dat-o... slugii domniei mele Necula din târgul Iași ca să vândă el în acea pivniță vinul acelor sfinte mănăstiri. Și altul să nu aibă a pune vin sau alt om la acea pivniță”. --Să nu-l confundăm însă pe Grigore Ureche cronicarul, care a fost și el mare vornic al Țării de Jos, dar în vemea lui Vasile Lupu - între anii 1642-1647 - cu Nistor Ureche, tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a fost mare vornic al Țării de Jos însă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a stat pe gânduri, ci le-a vândut. Prima afacere o face în familie. Da, da, îmi aduc aminte de zapisul întocmit la 22 noiembrie 1660 (7169), în care se scrie: „Adecă eu, Vasilașco ce-au fost spătar, ficiorul lui Ureche vornicul,...am vîndut a meli drepte două dugheni, pre Ulița Rusască, la Blănari, dumisale cumnatului nostru, lui Chiriiac, și surorii noastre, Alexandrei”. Și ce martori a avut la această vânzare! Tot unul și unul: „Unchiul nostru dumnealui Toma Cantacuzino mareli
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
hatmanul Sucevei”. Ei, dar următoarea afacere pe care o scrie în zapisul din 2 iulie 1669 (7177) nu o face cu oarecine, ci chiar cu doamna Dafina, soția răposatului Istratie Dabija voievod. Și scrie el în zapis: „Adecă eu, Vasilie Ureche ce au fost spătariu, feciorul lui Grigore Ureche ce-au fostu vornic mare, scriu...cu acest zapis,...am vîndut a noastră direaptă ocină și moșie ce am despre părinții mii în tîrgu în Iași, pre Ulița Rusască din Tîrgul de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o scrie în zapisul din 2 iulie 1669 (7177) nu o face cu oarecine, ci chiar cu doamna Dafina, soția răposatului Istratie Dabija voievod. Și scrie el în zapis: „Adecă eu, Vasilie Ureche ce au fost spătariu, feciorul lui Grigore Ureche ce-au fostu vornic mare, scriu...cu acest zapis,...am vîndut a noastră direaptă ocină și moșie ce am despre părinții mii în tîrgu în Iași, pre Ulița Rusască din Tîrgul de Gios, de unde sintu Precupețele, din pod din fața tîrgului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o vreme numele de Galata din Gios. Mai târziu, s-a numit Balica, după numele ctitorului, și apoi Frumoasa. De ce a purtat biserica Frumoasa numele de Gala din Gios? Pentru că bunul voievod Petru Șchiopu, care a fost numit de Grigore Ureche ca fiind „o matcă fără ac”, a dăruit lui Melentie Balica - din neamul Buzeștilor munteni - terenul unde acesta a ridicat o biserică, pe locul Frumoasei de astăzi. Încă o întrebare, fiule, și te iert. De când poartă numele de Frumoasa această
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]