416 matches
-
în ciuda funcției renale stabile, a corecției anemiei și a controlului HTA. Absența corecției HVS la pacienții cu istoric de tratament dialitic îndelungat poate fi pus pe seama fibrozei interstițiale miocardice difuze, un proces care se accentuează cu persistența mai îndelungată a uremiei și care este, firește, ireversibil [Mall et al., 1990]. Acest proces fibrotic ar putea explica și persistența non-complianței ventriculare și arteriale post-TR, în ciuda ameliorării structurale ventriculare și arteriale. Regresia cardiomiopatiei uremice posttransplant renal: impactul asupra supraviețuirii Ideea conform căreia supraviețuirea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Heidelberg a examinat postmortem boala coronariană la pacienții dializați și la subiecți de control fără afectare renală [Schwarz et al., 2000]. Analiza calitativă a arterelor coronare a demonstrat semnificativ mai multe plăci calcificate la nivelul arterelor coronare la pacienții cu uremie cronică. Plăcile pacienților non-uremici au fost în majoritate de tip fibroateromatos. Grosimea mediei arterelor coronare a fost semnificativ mai ridicată la pacienții uremici (187 - 53 mm față de 135 - 29 mm la subiecții de control), iar grosimea intimei a tins să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
renale, prin reducerea clearance-ului acestei substanțe. Scintigrafia miocardică radioizotopică metoda de screening al bolii arterelor coronariene la pacienții uremici Această tehnologie a fost utilizată mai ales în evaluarea pacienților uremici potențial transplantabili. Transplantul renal (TR) este singura terapie radicală a uremiei cronice, iar scopul îl constituie, pe lângă îmbunătățirea netă a calității vieții, crearea premiselor pentru o supraviețuire mult îmbunătățită în comparație cu pacienții dializați [Schnuelle et al., 1998]. în anii de început ai TR, sindroamele acute coronariene în perioada postoperatorie precoce reprezentau un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
creșterea masei ventriculare, rezultând ischemie coronariană chiar în condiții de artere coronare permeabile, neafectate de ateroscleroză. Mai mult, numeroase studii anatomo-patologice au evidențiat o reducere a densității capilarelor miocardice și o augmentare a procesului de fibroză intramiocardică la pacienții cu uremie cronică, aceste procese putând contribui semnificativ la riscul aritmogen [Mall et al., 1990; Amann et al., 1998]. Având în vedere istoria naturală a HVS și a cardiopatiei ischemice la pacienții renali, se poate presupune că riscul crescut de aritmii ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
îmbunătățire (cu 9%) a balanței dintre ofertă și necesarul de oxigen, riscul de ischemie miocardică în cursul dializei a rămas ridicat. Aceasta se poate explica ușor prin prevalența foarte ridicată a HVS și a bolii aterosclerotice coronariene la subiecții cu uremie cronică. Neuropatia autonomă. în populația non-renală, variabilitatea redusă a frecvenței cardiace, un marker al disfuncției autonome, se asociază cu un risc crescut de aritmii fatale în perioada postinfarct miocardic. Foarte frecventă în populația cu uremie cronică, neuropatia autonomă, exprimată prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aterosclerotice coronariene la subiecții cu uremie cronică. Neuropatia autonomă. în populația non-renală, variabilitatea redusă a frecvenței cardiace, un marker al disfuncției autonome, se asociază cu un risc crescut de aritmii fatale în perioada postinfarct miocardic. Foarte frecventă în populația cu uremie cronică, neuropatia autonomă, exprimată prin răspunsuri presoare și ale frecvenței cardiace anormale la diverse teste de stimulare, s-a dovedit a corela semnificativ cu prezența anomaliilor electrocardiografice [Jassal et al., 1997]. Parathormonul (PTH), veritabilă toxină uremică, pare să fie implicat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări morfopatologice de tipul fibrozei miocardice, atât pe modele experimentale, cât și la pacienți cu uremie cronică; procesele fibrotice intramiocardice predispun la aritmii ventriculare prin reintrare [Breithardt et al., 1989; Amann et al., 1994]. Propagarea neregulată și fragmentarea forțelor electrice la limita dintre țesutul miocardic viabil și cel fibrozat sunt probabil răspunzătoare de dezvoltarea tahicardiei ventriculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG în prezicerea riscului de aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii clinice [Keeling et al., 1993], rezultatele pot fi extrapolate și asupra subiecților cu uremie cronică prezentând modificări patologice similare. Cordul patologic (prin hipertrofie, ischemie, dilatare) este vulnerabil la declanșarea mecanismelor de reintrare și deci a tahiaritmiilor maligne sub acțiunea unor stimuli (tulburări electrolitice, acidoză, diverse medicamente) chiar la un prag relativ redus. Astfel, extrasistole
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
potențialele ventriculare tardive au fost mai frecvente la bărbați, la vârstnici și la cei cu boală ischemică coronariană cunoscută. Aritmiile maligne și moartea subită sunt evenimente cardiovasculare relativ frecvente la pacientul renal. Aceste cauze importante de deces la subiecții cu uremie cronică au ca substrat anomalii morfologice și funcționale importante și frecvente (hipertrofia ventriculară, fibroza miocardică, hipervolemia cronică, ischemia miocardică, tulburările hidrolectrolitice etc.). Studierea alungirii intervalului Q-T, a dispersiei Q-T, precum și a potențialelor ventriculare tardive poate oferi informații deosebit de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dintre pacienți). De asemenea, se citează apariția de aritmii severe la pacienții renali după administrarea de procainamidă, dar și după claritromicină sau cisaprid [Panaghiu și Covic, 2000]. Ca urmare, relativ puține antiaritmice pot fi utilizate (cu prudență) la pacientul cu uremie cronică: amiodarona, propafenona, verapamilul. Dintre antiaritmicele uzuale, doar procainamida, atenololul, flecainida și tocainida se hemodializează, ultimele trei eliminându-se în cantitate crescută și prin dializă peritoneală. Dializa peritoneală nu determină un clearance crescut al celorlalte antiaritmice [Nicholls et al., 2001
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mecanic mai mare. Rolul hipertensiunii arteriale în patogeneza calcificărilor valvulare este neclar, unii cercetători afirmând [Ribeiro et al., 1998], alții negând [Urena et al., 1999; Facchin et al., 1998] existența unei corelații semnificative între aceste două afecțiuni. Calcificările valvulare în uremie sunt aproape constant asociate cu calcificări extensive ale miocardului, ale aortei și ale arterelor mari și medii, inclusiv ale coronarelor [Braun et al., 1996]. Aceste asocieri se explică prin prezența unor factori patogenici comuni afectării vasculare și valvulare: hipercolesterolemia și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un interval de 2 ani, doar în 0,1% dintre cazuri. în schimb, simpla prezență a anemiei sau a insuficienței cardiace a dublat acest risc, iar prezența ambelor situații clinice l-a triplat. O dată cu prezența disfuncției renale ușoare, riscul de uremie cronică crește semnificativ la 2,6%, iar prezența concomitentă a insuficienței renale și cardiace, la 3,4%. Când se combină disfuncția renală, cea cardiacă și anemia, riscul de a deveni dependent de dializă într-un interval de 2 ani ajunge
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
dializate, ca și prin augmentarea constantă, o dată cu vârsta, a incidenței și prevalenței cardiopatiei ischemice, principala cauză a ICC atât la populația generală, cât și la cea renală. O analiză mai detaliată a evoluției istoriei naturale a ICC la pacienții cu uremie cronică este oferită de un studiu canadian, care constată că 31% dintre subiecții incidenți în dializă suferă de ICC, factorii determinanți fiind vârsta înaintată, prezența diabetului zaharat și a cardiopatiei ischemice. Un sfert dintre subiecții dializați fără disfuncție cardiacă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
suferă episoade repetate de decompensare cardiacă, factori de risc independenți pentru aceste decompensări fiind din nou anemia, malnutriția, disfuncția sistolică, dar și hipertensiunea arterială [Harnett et al., 1995]. O dată intrat în program de substituție cronică a funcției renale, pacientul cu uremie cronică este supus unui risc continuu și progresiv de a dezvolta insuficiență cardiacă: incidența ICC este de 71 de cazuri la 1.000 de pacienți-an. Predictibil, antecedentele de boală coronariană se asociază semnificativ cu riscul de ICC. O dată prezentă insuficiența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
risc continuu și progresiv de a dezvolta insuficiență cardiacă: incidența ICC este de 71 de cazuri la 1.000 de pacienți-an. Predictibil, antecedentele de boală coronariană se asociază semnificativ cu riscul de ICC. O dată prezentă insuficiența cardiacă la subiectul cu uremie cronică, supraviețuirea devine catastrofală rata de deces este de 83% la 3 ani, cu 210% mai mare decât la dializații fără disfuncție cardiacă semnificativă [Trespalacios et al., 2003]. Mai mult, la 90 de zile de la inițierea dializei la un pacient
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
2003]. Mai mult, la 90 de zile de la inițierea dializei la un pacient cu insuficiență cardiacă preexistentă, riscul de deces este de 12,4% [US Renal Data System, 2002]. Datele epidemiologice de pe continentul american privind disfuncția cardiacă la subiectul cu uremie cronică sunt diferite de cele europene, care prezintă o prevalență mai redusă a ICC la pacienții dializați 25% , probabil datorită populației dializate mai vârstnice și altor factori specifici dializei în Statele Unite și Canada [Goodkin et al., 2004]. Totuși, prezența ICC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
poate determina insuficiență aortică sau mitrală severă, cu sau fără ruptură de valve. în această situație, IC acută este o indicație de intervenție chirurgicală reparatorie de urgență și tratament antibiotic prelungit. Calcificările valvulare determină o susceptibilitate crescută a pacienților cu uremie cronică pentru endocardită bacteriană. Starea septică în absența 379AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL endocarditei bacteriene este de asemenea un eveniment frecvent la pacienții cu uremie cronică, fiind legat de prezența cateterului venos central, a grefei vasculare și, eventual, a diabetului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de urgență și tratament antibiotic prelungit. Calcificările valvulare determină o susceptibilitate crescută a pacienților cu uremie cronică pentru endocardită bacteriană. Starea septică în absența 379AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL endocarditei bacteriene este de asemenea un eveniment frecvent la pacienții cu uremie cronică, fiind legat de prezența cateterului venos central, a grefei vasculare și, eventual, a diabetului zaharat. Starea septică este marcată de o eliberare pronun]ată de citokine, care pot avea efecte inotrop negative directe și pot precipita IC. Infarctul miocardic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mediul uremic, anemia renală). Factori de risc clasici pentru insuficiența cardiacă Hipertensiunea arterială. în populația non-renală, HTA este un factor recunoscut în dezvoltarea hipertrofiei ventriculare stângi și a cardiomiopatiei dilatative [LØvy et al., 1996]. Același lucru este valabil și în uremia cronică, unde HTA se asociază cu alți factori în dezvoltarea HVS și a dilatației ventriculului stâng vezi subcapitolul V.1 [Parfrey et al., 1996]. Boala ischemică coronariană. Cel mai frecvent, ICC cauzată de ischemie la pacienții cu uremie cronică este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și în uremia cronică, unde HTA se asociază cu alți factori în dezvoltarea HVS și a dilatației ventriculului stâng vezi subcapitolul V.1 [Parfrey et al., 1996]. Boala ischemică coronariană. Cel mai frecvent, ICC cauzată de ischemie la pacienții cu uremie cronică este determinată de obstrucția coronariană aterosclerotică. La pacienții uremici cu HVS, ischemia poate apărea în absența obstrucției coronariene semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea ofertei de oxigen către miocard; calcificarea vaselor mici coronariene din cauza hiperparatiroidismului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
semnificative, cauzată de: reducerea capacității de dilatare a coronarelor; alterarea ofertei de oxigen către miocard; calcificarea vaselor mici coronariene din cauza hiperparatiroidismului secundar [Rostand et al., 1984]; reducerea densității capilarelor intramiocardice [Amann et al., 2003]. Valvulopatiile sunt frecvente la pacienții cu uremie cronică, deși prevalența reală a acestora nu este cunoscută. La pacienții uremici, calcificările mitrale și aortice apar mai precoce (cu 20 de ani) decât la populația generală [Maher et al., 1987]. Calcificările aortice sunt prezente la 30-50% dintre pacienți, însă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
rol în geneza hipertensiunii arteriale, a hipertrofiei ventriculare stângi și a cardiomiopatiei uremice. Impactul terapiei moderne a sindromului de hipoxemie nocturnă nu a fost încă evaluat la pacientul uremic [Zoccali et al., 1998]. Factori de risc pentru insuficiența cardiacă specifici uremiei cronice Fistula arterio-venoasă (FAV). Rareori, FAV hiperdezvoltată (cu debite peste 1.000 ml/min) poate determina insuficiență cardiacă prin debit cardiac crescut. Debitul FAV la care apare insuficiența cardiacă este mult mai redus față de cel la care se dezvoltă IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la care apare insuficiența cardiacă este mult mai redus față de cel la care se dezvoltă IC la pacienții non-renali, această susceptibilitate a uremicului fiind explicată prin prezența HTA, a anemiei și a celorlalți factori contributorii la alterările morfofuncționale cardiace din uremia cronică [Engelberts et al., 1995]. Anemia renală. Fiecare scădere cu 1 g/dl a hemoglobinei este strâns corelată cu dezvoltarea insuficienței cardiace de novo sau recurente [Foley et al., 1996]. Corecția parțială a anemiei cu eritropoietină poate duce la regresia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vasoconstrictor cu efecte promotoare ale creșterii care ar avea un important rol în vasoconstricția sistemică și pulmonară la pacienții cu IC. ET-1 mediază de asemenea hipertrofia și fibroza în miocardul insuficient. Nivelurile plasmatice de ET-1 sunt crescute la pacienții cu uremie cronică și se corelează cu HVS. Alți potențiali mediatori importanți ai IVS sunt reprezentați de aldosteron, citokinele proinflamatoare și radicalii de oxigen liberi. Hipertrofia ventriculară și remodelararea miocardică Creșterea solicitării peretelui ventricular din cauza dilatării VS sau creșterii postsarcinii stimulează hipertrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
tensiunea sistolică și diastolică a peretelui rămâne anormal de ridicată. în consecință, procesele remodelative continuă, rezultând insuficiența circulatorie. Supraîncărcarea de volum și edemul pulmonar Creșterea volumului total este cel mai frecvent factor precipitant al edemului pulmonar acut la pacienții cu uremie cronică. O dată ce un eveniment ischemic a fost exclus, ultrafiltrarea este suficientă pentru tratamentul decompensării cardiace stângi. Datele unui studiu american relevă că 70% dintre pacienții cu uremie cronică tratați în urgență pentru edem pulmonar acut (EPA) au putut fi externați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]