402 matches
-
câteva zile, venea Crăciunul. Dar poate că nu era decât o Încercare de a grăbi timpul, de a trăi repede și intens tot ce se mai putea trăi Întro aparență de normalitate. Toată Moldova știa că fiecare ceas Însemna apropierea uriașelor armate din Apus și de la miazăzi. În ținuturile Vrancei și În jurul Focșanilor, satele Începuseră să ardă. Focurile urcau, zi după zi, spre Vaslui. Curierii domnești Întorși la Cetatea de Scaun povesteau despre țăranii și răzeșii care Își aprindeau casele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ale mării, cu moscheile, chioșcurile și grădinile construite chiar pe malul apei. Sute de nave de diverse mărimi erau ancorate În golful Cornul de Aur, dar și pe malul Mării Negre și al Mării Marmara. Tânărul era fascinat de imaginea acelei uriașe mișcări nautice și de alunecarea Înceată a imaginilor pe măsură ce corabia se apropia de chei. Deși vremea era Închisă, combinațiile de gri ale norilor erau cu totul neobișnuite. Unii băteau mai degrabă spre alb, ca niște presimțiri ale luminii, În vreme ce alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
un mar, în două, de una dintre imensele elice ale elicopterului. Milioane de telespectatori priveau cu gura căscată la omul care pica din cochilia lui, ca un zar din două boluri întoarse. De undeva, pesemne chiar în momentul în care uriașa pală pătrundea în corpul străin, autoprotecția elicopterului crease deja o perdea de aer pentru a-l feri pe Homer de un șoc mortal. Hazardul a fost însă mai dibaci decât perfecțiunile tehnice. Una dintre hemisfere despică în cădere perdeaua, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
nu-mi era o frică obișnuită. Sufeream de o ciudată fascinație a fricii imense și totale care mă cuprinsese. Nu teamă, neliniște, panică, angoasă, spaimă, sperietură, oroare sau groază, ci o frică dincolo de fire, aproape palpabilă, o frică atât de uriașă și de neclintit, Încât, paradoxal, Începuse să mă liniștească: știam cu siguranță că voi muri și această certitudine aproape că mă Împăca. Am căutat ca un orb „gaura” (un tub de ciment Îngropat vertical În pământ, ce servea drept locaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și să mergi pe lângă cei trei oameni. — Și spre ce destinație? — Nu întreba. Am înțeles. — Dacă totul reușește conform planului, am să te înaintez la rangul de samurai. — Vă mulțumesc, stăpâne. Sanzo era un om curajos și neînfricat, dar vederea uriașei sume de bani îl neliniștea mai mult decât l-ar fi tulburat o băltoacă de sânge. Se prosternă din nou, apăsându-și, exagerat de tare, capul pe pământ. Când îl ridică, văzu un bătrân, care arăta ca un samurai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a tatălui sau chiar a sa. Încât, acceptase filantropia șmecheroasă, caricaturizată în gesturile expeditive și condescendente ale viitorilor doctori de pe depărtate meleaguri necunoscute. Trofeele lor de tranzit, țigări tranzistoare băuturi ciorapi casete ciocolată, nu erau decât confirmarea cosmopolită a inevitabilului: uriașa cacealma mondială! Sfruntarea care desfigura prezentul și care nu merita decât surâsul sceptic al nepăsării. Surogate și serii perisabile, în bâlciul planetar! Cum o să pună doamna Veturia țigară în gură... Cât despre băuturi, o amețea până și romul picurat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rotiră stânga dreapta. — A, uitasem, Ortansa nu-i aici... Dominic dădu să se ridice, să facă pe aprodul, dar Marga i-o luă înainte. N-avu însă timp să ajungă laușă, ușa se izbise de perete. În cameră năvălise o uriașă despletită, elegantă, fardată violent. Flutura amenințător o mare poșetă neagră, lucioasă. — Ce-aveți de gând cu mine? Iarăși opt ani de așteptare? Fugăreală, opt ani, de la un ghișeu la altul? O să mai accept opt ani, așa credeți? Așa credeți, claponilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și drege glasul. Numărul unu : Vrea să mute toată corporația Panther În Scoția. S-a dus acolo În recunoaștere și n-a vrut să zică nimic, ca să nu Înceapă să circule zvonurile. Numărul doi : e implicat În cine știe ce fraudă bancară uriașă... — Poftim ? Mă uit la ea ca la nebuni. De ce spui asta ? — M-am interesat În legătură cu contabilii care au făcut ultimul audit financiar la Panther Corporation și am văzut că, recent, au fost implicați În mai multe mânării de proporții. Lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ceai, spune Suze. Vrei și tu? — Daa, te rog! zic. — Și un KitKat? rânjește Suze. — Un KitKat, neapărat. De curând, îl cazasem pe un prieten de‑al lui Suze la noi pe canapea și, când plecase, ne lăsase cutia asta uriașă plină cu sute de KitKat. Ceea ce e un foarte frumos cadou, doar că toată ziua nu mai mâncăm altceva decât ciocolată KitKat. Totuși, cum subliniase Suze seara trecută, cu cât mai repede le mâncăm, cu atât mai repede scăpăm de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ajute să găsesc pești și țestoase... Vorbește mai departe și o trage la pieptul lui, strângându-i mâinile. Ea ține minte că încăperea avea tavanul înalt. Pereții de culoarea noroiului. Pe jos erau pietre bătătorite. Semăna cu spinarea unei țestoase uriașe. Îmi place acest chip, fața cu frunte plină. Un cap minunat. Un cap care, pentru Chiang Kai-shek, valorează milioane în aur și argint. Mă uit în ochii aceștia. Pupilele de un căprui închis. Formele și liniile seamănă cu cele ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu stau mult! o asigur și ies aproape alergând, aerul de afarè înviorètor trece că un fluid electric prin trupul meu tulburat de prezența ei, spune-mi pe nume! Ana? Maria? cobor în grabè scèrile Muzeului apoi o iau pe sub uriașă poartè, iatè-mè în stradè, sè nu mè mai întorc! spunându-mi, dar Matei ripostând, își va da seama ce s-a întâmplat cu mine și mè va socoti nevrednic! orice bèrbat în fața unei astfel de situații nu are decât douè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
euro sport se transmit în direct luptele de sumo, nu acum! Pe cnn o emisiune despre alegerile dintr-o țarè asiaticè, pe discovery despre împerecherile la reptile, frumoasè orè de difuzare și-au gèsit! cine poate urmèri înainte de culcare târâtoare uriașe încolècite în jocuri erotice perverse?! explorând, mai departe, o telenovelè din America de sud, un reality show în care realitatea se confundè cu spectacolul, pe tvr cultural un film alb negru, psihologic, complex și rafinat că un meniu cu scrumbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
curtea și terenurile de sport, e multè animație acum în curtea școlii, e posibil sè fie pauzè! ea, amuzatè, îmi povestește cum ajungea întotdeauna cu întârziere dimineață la școalè, iar eu încerc sè-mi imaginez o școlèrițè fragilè, sosind grèbitè la uriașă poartè de lemn sculptat cu arabescuri, purtând în spate povară unui ghiozdan mult prea greu pentru puterile ei, ea mè contrazice, spunându-mi cè școală era pentru ea o mare bucurie, cè, în ordinea prioritèților ei de fetițè, școala venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o țară pe care o cârmuise ani de zile și trăise chiar în mijlocul deșertului, nu-și putuse imagina niciodată, nici în cele mai rele vise, că pe pământ există o asemenea mare de dune, o întindere de nisip așa de uriașă, un erg al cărui capăt nu se vedea nici dacă te cățărai pe cea mai înaltă dintre acele ghourde. Nisip și vânt era tot ce exista acolo, în împrejurimile „marelui pământ pustiu“, și se întreba cum putea targuí-ul să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
azuriu, madrepori albi și sferici ca niște bulgări de sare. Când am trecut pe lângă viermi, Gina s-a prefăcut că varsă, deși unii erau deosebit de frumoși: purpurii și de culoarea ambrei, cu nenumărate falduri și ondulații. Moluștele aveau ca vedetă uriașa caracatiță, palidă și grețoasă în borcanul ei gros cât o conductă de canalizare; alături se afla nautilul cu cochilia sa portocalie striată cu negru, cu mănunchiul său de tentacule pornind chiar din ochi. Și apoi nenumăratele insectare, prin fața cărora am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de câte ori pomenește de agresiunea germană). Răspund că nu mi se cade în aceste clipe și în aceste împrejurări să intru într-o discuție de politică generală. Vâltoarea războinică în care sunt atrase toate popoarele, unul după altul, este atât de uriașă, masele ce își stau față în față, cu interese potrivnice și vrăjmașe sunt atât de numeroase, încât pare să fie o tristă fatalitate că nici un stat mic sau mare nu poate scăpa de urgia războiului. În ce mă privește, nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în el, ca și cum am preface plumbul în aur. Dar lucrurile nu stau așa - diferența dintre bine și rău e absolută - cei doi poli nici nu pot fi văzuți - nu suntem dumnezei. Crezi într-adevăr în această diferență absolută, în această... uriașă distanță? — Cred că o experimentăm clipă de clipă. Da, cred în ea. Dumneavoastră nu credeți? Rozanov tăcu un moment, apoi spuse: — De ce să fim chiar atât de siguri de asemenea departajare? Este oare genul de problemă despre care putem fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se apropia de el, era chiar foarte aproape. Plutea spre el ca o vâlvătaie pârjolitoare, o conflagrație catastrofică pe cerul înserării, trimițând jeturi prelungi de flăcări. Și pe măsură ce ardea cu raze ascuțite ca niște suliți de foc năucitoare, în miezul uriașei stele incandescente începu să crească un cerc negru, făcând ca astrul să semene cu o orbitoare floarea-soarelui. George își spuse: „Am să privesc numai partea neagră din mijloc și atunci n-am să pățesc nimic“. Dar în timp ce o privea, partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ascunzându-mă de prietenii mei din SDS ("duplicitate", când ne ai în pază), l-am urmat pe profesorul meu de filosofie de la universitatea din Strasbourg, Lucien Braun, pentru a asculta lecția lui Heidegger la ultimul seminar al lui Gadamer. În ciuda "uriașei lui prostii" politice, opera sa magistrală continuă încă de atunci să irige, în profunzime, gândirea mea. Este acolo, cu rotunjimea sa bonomă, fiul paracliserului din Messkirch. Parcă îl aud chemându-ne la ordine, la austeritate, la asprimea gândirii. Nu mă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dat seama, mai mult din instinct, că nu putea trăi în continuare în singurătate și izolare. A prins a se aduna om cu om și a întemeia mici colectivități. Așa s-a petrecut și în acea uriașă albie a fostei uriașe grote. Generozitatea naturii și puterea omului au conlucrat la punerea primelor pietre de temelie la edificiul societății omenești. Așa au apărut micile așezări, nuclee ale viitoarelor localități. Evident, tot grotele au fost primele adăposturi. Spun specialiștii care au studiat evoluția
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
poate de limpede situația. De aceea, ținea cu ghearele și cu dinții de ea. Îi simți încolțiți. Le vedea disperarea din ochi. Îi fu clară postura. Se aflau la mâna lui. Îi freca precum voia. Iar asta îi stârnea o uriașă producă o imensă satisfacție. Vorbea cu emfază. Fuma afectat. Îi lua peste picior. Se distra copios pe seama lor. Iar bâlciul părea a nu se mai sfârși... În cele din urmă, procurorul nu mai suportă. Surâsul i se șterse de pe chip
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
nici un pahar, știind să se ferească de ștrengarii care se luaseră la harță, elegant, cu părul dat cu fixativ, știa că Vilma Îl urmărește cu privirile. Și Vilma, Într-adevăr, nu-l pierdea din ochi. Stătea jos lîngă o fereastră uriașa și alături de ea stăteau Cinthia, care tușea Într-una și Julius, Întors cu spatele și privind spre interiorul casei, spre coridorul plin de armuri de cavaleri, de spade și scuturi. În clipa aceea se ivi mătușa Susana, care arăta Îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
gîndea: dacă el are șaizeci, eu am o sută, cînd deodată o Înjurătură cu un accent foarte ciudat Îl făcu să coboare numaidecît și să-și murdărească pantofii, Dumnezeu știe de ce, fiindcă n-avea de gînd s-o pleznească pe uriașa blondă care se dădea jos iute dintr-un MG sport și care, Înaltă și Îmbrăcată cu pantaloni și cu un accent și mai ciudat decît Înainte, striga la el: „Dă Înainte și lipește-ți mașina de colină, nătărăule“. Lastarria simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
țevi prin care curge apă rece. Și șifonierul mai mult chiar decît patul. Probabil că l-au demontat complet ca să-l poată băga În cameră. Tot uitîndu-se la șifonier simți că-l prinde toropeala, Cano trăia sub efectul acelei mobile uriașe, ce liniștit citea, aplecat deasupra mesei; la lumina unui singur bec care atîrna sus de tot, În tavan. Julius abia reușea să urmărească poveștile cu Rățoiul Donald, somn lung, profund și liniștitor... În sufragerie, o Cina cea de taină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sfor țare de care nu s-ar fi simțit în stare urcă totuși mai departe, iar acum stătea pe palierul celui de-al doilea etaj unde totul era neschimbat, neschimbat! Ușile celor ce locuiau acolo îi păreau tot așa de uriașe. Contorul de gaze era la locul lui, la fel și băncuța, pe care Victor se așeză și stătu multă vreme nemiș cat. „Ingrid“, spuse într-un târziu, și era ca și cum ar fi fost singurul cuvânt care s-a auzit vreodată
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]