160 matches
-
aură legendară în istoria națională prin Lupta de la Vaslui (Podu Înalt 1475). În această perioadă s-au întărit Curțile Domnești ridicate anterior, s-au acordat privilegii târgoveților și țăranilor, s-au încheiat tratate comerciale, s-au emis numeroase zapise și urice de către Cancelaria domnească. Orașul Vaslui a avut o evoluție sinuoasă, în funcție de condițiile istorice: dacă în secolele XV-XVII asistăm la o perioadă de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Racova prin târgul Bârladului...?” „Trei sunt documentele de cancelarie, din cele 499 ce se cunosc din timpul lungii sale 273 domnii, care menționează prezența lui Ștefan ce l Mare, împreună cu marii boieri din sfatul Moldovei, în capitala Țării de Jos...” „Uricul din 5 decembrie 1460 a fost publicat pe ntru prima dată de prof. Gheorghe Ghibănescu în 1904, când s‐au împlinit 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, i ar ultima dată în 1976 în Editura Academiei. Din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
78 mm în diametru) atârnată cu șnur roșu de mătase. Este cea mai veche pecete mare din timp ul domniei lui Ștefan cel Mare care se mai păstrează, ceea ce îi conferă o mare valoare din punct de vedere sfragistic.” I ...”Uricul a fost scris de Isaiia al lui Șișman, iar mare 274 logofăt a fost Dobrul. La redactarea uricului a participat însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ul domniei lui Ștefan cel Mare care se mai păstrează, ceea ce îi conferă o mare valoare din punct de vedere sfragistic.” I ...”Uricul a fost scris de Isaiia al lui Șișman, iar mare 274 logofăt a fost Dobrul. La redactarea uricului a participat însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost scris de Isaiia al lui Șișman, iar mare 274 logofăt a fost Dobrul. La redactarea uricului a participat însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei între Ivașco comisul, ginerele boierului Ion vistiernicul, pe de o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bălăbănești, din fostul județ Tutova, astăzi situat în nordul județului Galați. Satul Românești era pe atunci ... „hotar în hotar cu târgul Bârladului...Litigiul a fost soluționat în favoarea lui Ivașco comisul, rămas singur stăpânitor pe ambele sate”... ...” Pentru importanța pe care uricul lui Ștefan cel Mare din 5 decembrie 1460 o prezintă pentru satul Bălăbănești, nu poate mira pe nimeni, că două fotocopii în mări me naturală ale acestui document se găsesc la primăria și la școala din sat. Cu acest document
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primăria și la școala din sat. Cu acest document, păstrat nealterat, timp de peste 520 de ani, se pot mândri atât locuitorii din Bârlad, cât și cei din satul vecin Bălăbănești, pentru acesta din urmă constituind și prima atestare documentară.” II. „Uricul din 30 iunie 1467 este de asemenea redactat la Bârlad în prezența lui Ștefan cel Mare și a 23 mari boieri din sfatul țării nominalizați, la care se adaugă „ș i toți ceilalți boieri ai noștri și cu megieșii”. Este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației”, înzestrate prin hrisoave și urice vechi, urmare ale unor merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu punctul de vedere exprimat de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]