162 matches
-
văzut adunați laolaltă: avocați, magistrați, inspectori administrativi, un lăutar și preotul paroh... Fratele meu Dimitrie Pișculescu - un adevărat moștenitor al lui Nicolache Piua-Petrii din Papucii lui Mahmud - este una din columnele de voie bună, de mândrie și de glorie ale Urlaților. Filosof în felul lui, fratele meu n-a avut în fața vieții decât o atitudine: a fi încântat de viață și a o sărbători, de-a pururi, dar nu în chip mistic, ci cu paharul în mână""... În sprijinul acestui mod
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
chip mistic, ci cu paharul în mână""... În sprijinul acestui mod de a vedea viața vine și [[Ionel Teodoreanu]] cu romanul său "Să vină Bazarcă!" (1947, apărut postum), unde un lăutar localnic "prin arcușul căruia curge tot vinul vechi de la Urlați", vin care e sprinten la băut, dar și cu o ușoară melancolie care amintește buchetul marelui Cotnar . În acest Urlați, a cărui față a început să se mai schimbe în ultima vreme, întâlneam în deceniul al IX-lea al veacului
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
cu lucrări din rădăcini contorsionate (ca și viața lui, demnă de un roman), cu pictura și sub îndrumarea regretatului N. Kruch și-a găsit drumul propriu în sculptură, obținând și unele distincții care i-au răsplătit truda și realizările . Orașul Urlați este situat pe "Drumul Vinului" și face parte dintr-un areal bogat in vestigii istorice de mare importanță, înconjurate de un cadru natural de o frumusețe deosebită, caracteristică regiunii viticole "Dealu Mare". Acest atu ii confera o serie de oportunitati
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Buzău]], din [[Albești-Paleologu, Prahova|Albești Paleologu]] la distanța de 4 km, pe Drumul Județean 102 C. De asemenea, orașul este situat la o distanță de 6 km de "Gara Cricov". Inițial, orașul era deservit de gara ce purta numele de "Urlați". În trecut, conductorii trenurilor indicau călătorilor, cu voce tare, următoarea gară și numărul de minute rămas până la aceasta. Conform unei legende spuse de bătrâni, ce pare mai degrabă o anecdotă, numele gării s-a schimbat din cauza combinației hilare, strigate pe
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
indicau călătorilor, cu voce tare, următoarea gară și numărul de minute rămas până la aceasta. Conform unei legende spuse de bătrâni, ce pare mai degrabă o anecdotă, numele gării s-a schimbat din cauza combinației hilare, strigate pe culoarele trenurilor, de tipul "Urlați 3 minute". [[Categorie:Orașe în județul Prahova|Urlatți]] [[Categorie:Urlați]] [[Categorie:Orașe în România]]
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
vizir să se alăture oștii otomane la Tighina, împreună cu toți slujitorii (militarii) pe care îi avea, astfel că a pornit la 18 mai din București. Când a ajuns la Gherghița, a primit ordin să se oprească, tăbărând la Albești, gura Urlaților. Prin Hrisant Notara, marele vizir i-a incredințat domnului Țării Românești să medieze între el și țar (vezi în caseta de la dreapta textul aferent din cronica oficială). Brâncoveanu l-a trimis la Iași pe Gheorghe Castriotul, mai degrabă pentru sondarea
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
fost cedat Bulgariei, în luna septembrie a aceluiași an, prințesa Ileana a României a cerut aducerea la Bran a casetei cu inima reginei, care a fost depusă în bisericuța de lemn a castelului Bran (aflată azi la schitul Jercălăi din Urlați, Prahova). Un an mai târziu, inima reginei a fost mutată într-o criptă special amenajată în stânca Măgurii Branului din apropiere, lângă spitalul de campanie nou înființat de principesa Ileana, ce purta chiar numele "Inima Reginei". Prințesa Ileana dorea să
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
construită în anul 1731 este una din bisericile călătoare ale Transilvaniei. Mutată de regina Maria în anul 1939 la castelul Bran, biserica în scurt timp ""călătorește"" din nou ajungând peste munți, prin grija patriarhului Iustinian, tocmai la schitul Jercălăi de lângă Urlați, județul Prahova. În prezent biserica de lemn și-a păstrat atât vechiul hram, "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" dar și cel nou, primit în urma mutării la castelul Bran, "Sfânta Maria". Se află înregistrată pe lista monumentelor istorice sub codul: . Construită
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
care populația era îndemnată să asigure aprovizionarea armatei ruse cu alimente și furaje. De la Focșani, generalul Rönne s-a îndreptat către mănăstirea Măxineni, unde se credea că există un depozit de provizii al otomanilor. Aceste provizii fuseseră însă evacuate la Urlați. Corpul expediționar rus a pornit apoi în marș forțat spre Brăila la 11 iulie, ajungând după 11 ore la periferiile orașului. Generalul Rönne a încercat să evite o vărsare inutilă de sânge și i-a propus lui Daud pașa să
Campania de la Prut () [Corola-website/Science/326930_a_328259]
-
membru era din 1946. În urma anunțului s-au exercitat numeroase presiuni asupra lui să revină asupra deciziei, însă fără succes. La 28 iulie 1969 a fost arestat pentru prima dată, ilegal, fiind internat cu forța la Spitalul de psihiatrie de la Urlați. A fost eliberat după 5 zile. La 3 martie 1971, Vasile Paraschiv a trimis către Comitetul Central al P.C.R. și către Uniunea Generală a Sindicatelor din România o scrisoare cu 11 propuneri care să fie puse în discuție la Congresul
Vasile Paraschiv () [Corola-website/Science/322197_a_323526]
-
este un muzeu județean din Urlați, amplasat în Str. Orzoaia de Sus nr. 2. Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]
-
nr. 2. Conacul Bellu este monument de arhitectură, construit în stil arhitectonic vechi românesc, la jumătatea secolului al XIX-lea. A fost casa familiei baron Alexandru Bellu. În 1926 familia Bellu a donat Academiei Române întreg complexul de clădiri aflat la Urlați. În 1953 complexul a intrat în patrimoniul muzeal. Din 1954 a funcționat ca muzeu regional, până când a intrat în componența Complexului Muzeal Prahova. Din 1990 este în componența Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Muzeul adăpostește un patrimoniu mixt
Muzeul Conacul „Bellu” () [Corola-website/Science/331368_a_332697]