6,679 matches
-
prea multe, fiindcă începură să se audă niște zgomote ciudate. Timpul din spațiu al Domnului trecea mai repede decât cel de pe Pământ, așa că oamenii pe care El îi crease, se înmulțiră repede așa cum îi fusese Voia. Dar în loc să vorbească, ei urlau mai tare decât viețuitoarele mari și fioroase. Cu cât trecea timpul mai repede, cu atât oamenii se înmulțeau din ce în ce mai mult și gălăgia pe care o făceau, transformase Pământul într-un vacarm de nedescris, care se auzea tot mai des și
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
am putut să uit? Omul meu are nevoie de grai, de a vorbi, îi trebuie cuvintele. Acum merg să-l rog pe CUVÂNTUL, să-l trimit pe Pământ, pentru al învăța pe OM să vorbească. Nu se poate așa, să urle OMUL mai rău decât celelalte viețuitoare, dacă este să le fie superior! Acum merg să vorbesc cu el, să-l trimit jos pe Pământ, la ei, o perioadă. Să-și mai ia și câțiva frați de-ai lui cu el
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
își luară zborul spre Pământ. - Cum, așa? Ce să facă ei acolo, în gălăgia aia? întrebă mirat Sfântul Petru. - Să-i învețe pe oameni să nu mai facă gălăgie, Petrule dragă. - Ceee? Stând puțin pe gânduri, continuă, adevărul e că urlă de mă dor urechile și capul. Mare minune dacă vor ajunge vreodată să nu mai facă așa, pentru că în felul ăsta, omul nu le va fi niciodată, superior celorlalte viețuitoare. - Vor ajunge Petrule dragă, vor ajunge, dar nu le va
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
mărunt, și ceva mărar. „Unde îți este boldul moarte?” MERGEAM PE DRUM SĂLBATEC Mergeam pe drum sălbatec, în noaptea-nfricosată Ciocnidu-mă de stâncă, și-n ape șiruind, Rotind în minte soarta acelor ce ‘nainte-mi Murit-au din potecă, prin hăuri nimerind. Urlă plângândă noaptea pe crunta vijelie Crengi vii si frunze moarte spre mine azvârlind Și fără tihnă pasu-mi cu greu acum pășește Dorind în van limanul, și soarele visând. Ci inima-mi străpunsă în crunta bătălie, De paloșele vieții și-a
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
am adus tristețea în suflet știind cât de mult mai iubit și poate mă iubești încă zise Maria ștergând râurile de lacrimi ce brăzdau obraji singurului bărbat pe care-l iubise cu adevarat. Aurel tăcea dar în sinea lui,durerea urlă asemeni unei furtuni ce amenință să-i distrugă realitatea și dorind să aibă un punct de sprijin,o îmbrățișa pe Maria sperând că o va vindeca cu trupul său în timp ce ea,molatica fiind se lasă îmbrățișată fiind cuprinsă de un
REVEDERE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1496254401.html [Corola-blog/BlogPost/352781_a_354110]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > MI-E FRIG Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului M-am găsit într-un spațiu gol de gânduri erau afară toți și urlau pielea mi s-a făcut pătrată frigul golului minții lor m-a speriat nu-s oameni mi-am spus ei se duc unde nu vor fi niciodată sunt oameni cu fața pătată cărora nu le este frig pentru ca trăiesc în
MI-E FRIG de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mi_e_frig.html [Corola-blog/BlogPost/354208_a_355537]
-
vine și ochii ies pe ziduri privind în zarea-adâncă însă nimeni nu vede Calul Troian să vină adânc se-aud în lume doar viermii cum mănâncă [24] E-o așteptare albă ca și cum ar ninge golul ce spre centru-i viscolește urlând pietrele așteaptă-n sine marginile luminii un Cal Troian visează în golu-i orice gând [25] America ce fuse Calul Troian al lumii Columb și astăzi pare ochiul acestui Cal America ea însăși își inventează-n sine în clipa asta Calul
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
ca prin vis ningea cu nimeni peste lume un ochi ningea în sine-nchis [12] Și ca un fulger coboram 'n-adâncurilor reci câmpii ningea cu nimeni peste lume ningea cu morți peste a fi [13] Ningea și iar ningea urlând ninsoarea care se năștea pe ea din propria-i ninsoare ningându-se în veci pe ea [14] Ana, strigam, un fel de-abis în locul vechiului meu trup plutind prin lume ca apus în golul sferei ce-l astup [15] Și
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
și faptul că, datorită unui inexplicabil hazard, seamănă leit cu fostul tău iubit. Și ce ar fi fost cel mai grav, ai fost doar la un pas și ai fi reușit să-i transferi o nouă personalitate ... - Este al meu, urlă isteric Adelaida, al meu și-l voi păstra ! Ați înțeles ? Cei doi bărbați zâmbiră ironic, superior. Se apropiară de femeie. - Vei veni cu noi, zise unul dintre ei. Vei fi trimisă în galaxia exilaților ! Ne pare rău ... Deveniră amenințători și
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1471641279.html [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață./ cu brânciul ei ațâțător/ la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
cu neodihnitul lui zvon,/ din fier, din iad, din beton.../ Și sângele temniței sparge belciuge,/ și urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu /mă trag din mine și eu,/ și plec cu el, grozavu-i șuvoi, /sub ciment, înapoi...( Sângele temniței) Doinele
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mă-mbeți cu dorința-ți, Să mă umpli de vrere. Vreau să tremuri cu mine, Să mă plângi de plăcere, Să-ți strivesc răsăritul Între buzele mele. Să te-nghit în adâncu-mi, Să te-ngrop în dorințe, În păcate să urle Clipa grea a căinței. Prin plăceri te voi pierde Și prin visele mele. Colț de Lună, ești lacrima Ce Pământul o cere. Din perlele-ți plânse Să îmi fac mângâiere, Să ard ca o lavă Sub astrala-ți plăcere. Să
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
la București, ce dacă nu-mi dă mama și tata voie, ăla ce-a făcut dacă țineau atâta de mult la el, s-a dus, săracu, nevinovat pe lumea cealaltă, i-au sfârtecat celovecii corpul în mii de bucăți... Are să urle tata în pădurea Bucovului după el cât o putea... Frida, auzi tu, i-am mătrășit câinele și acum mă ascund pe sală la voi, după scândurile podului ca s-aud ce vorbesc ei în casă... Sunt de prin părțile Tecuciului
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
undă verde pentru o idee simplă de răsturnat monotonia zilnică. Două puncte: astăzi, în fața vânzătorilor, nu o să mai fiu același client protocolar, plictisitor, sufocant, insistent, sâsâitor, rutinat. * Ei, nu chiar așa de mari, chiar dacă vreau să fiu subiectiv și să urle-n mine patriotismul local. ** Stau prin apropiere, d’aia! Că doar nu o să mă duc la capătul orașului pentru o ceapă. *** Ah! Prima iubire! **** Era să scriu Bulă. 2. O să fiu altfel de cum pregătesc ei “placa” să mi se adreseze
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cat_de_piata_i_piata_mare_lica_barbu_1328290714.html [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
din genunchi și le-a împins cât a putut de violent între picioarele atacatorului ce se aplecase să-l prindă de gât. Acesta a reușit să rămână pe picioare după ce a făcut trei pași în spate, îndoit de mijloc și urlând. Femeia era mai îngrozită ca în primele momente. Se retrăsese la spatele mașinii și, răzimată de caroserie, cu o mână la gură, privea fără să înțeleagă ce se întâmplă. Sforțându-se din toate puterile, Mișu a reușit să se ridice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_8_marian_malciu_1327438590.html [Corola-blog/BlogPost/359657_a_360986]
-
al lumii din care făcea parte s-a întins pe pat și a adormit. Era un caz fericit de obicei o lovea pe mama, pe mine când eram mai mic dar de când trecusem de optasprezece ani devenea foarte rar violent, urlă gesticulă dar am văzut că avea o teamă în priviri. Cineva care ar citi aceste rânduri ar putea crede că acest om era un fel de fiara, de demon. Nu era așa era isteț, talentat într-o meserie de multeori
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_din_noaptea_vietii_eugen_oniscu_1349426651.html [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
curățenie. Era toamnă, era foarte frig și trebuia să adunăm cu mâna bețele, crengile rupte, bidoanele și alte resturi. La mătură aveau acces doar preferatele tovarășei pedagog Bălăoșiu. Îmi simțeam degetele fierbinți și mă dureau. Unde caști ochii, fă curvă? Urla din toată ființa ei, urla atât de tare încât îi ieșeau ochii din orbite. Mi-a înghețat mâna, tovarășa peda..., și nu te lăsa să-ți termini fraza, continua să țipe și lumea care trecea pe stradă ne privea lung
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
frig și trebuia să adunăm cu mâna bețele, crengile rupte, bidoanele și alte resturi. La mătură aveau acces doar preferatele tovarășei pedagog Bălăoșiu. Îmi simțeam degetele fierbinți și mă dureau. Unde caști ochii, fă curvă? Urla din toată ființa ei, urla atât de tare încât îi ieșeau ochii din orbite. Mi-a înghețat mâna, tovarășa peda..., și nu te lăsa să-ți termini fraza, continua să țipe și lumea care trecea pe stradă ne privea lung. Nu știu de ce, dar parcă
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
și tot ea își răspundea...Aha! e 12:00. Gata! Toate curvele să vie la mine câte două și până la internat să măturați strada pe care mergeți. Cine nu are mătură, să cânte! Ne privea cu scârbă după care întreba urlând: Unde-i proasta de șefă din Ialomița? Mă căuta cu privirea.. Aici sunt! Fac câțiva pași să mă vadă. Eu nu aveam mătură, măturasem parcul cu mâinile. Ascultă, fă, vacă, tu să stai în față și să le dai tonul
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
toantelor, hai, hai, hai, aprindea becul în prima cameră, acolo eram eu, și buimace de somn ieșeam pe hol pentru cinci minute de sport. Toată lumea pe hol urgent. Când holul s-a umplut cu noi în pijamale și papuci, a urlat: Pe terenul de spoooort imediaaaaat! Hai mișcă, mișcă! Prind curaj și o întreb: În papuci? E zăpadă afară! ─ Nuuuu proasta dracului, în picioarele goale, cum vrei fă, să fugi în papuci? Bălășoiu s-a repezit cu bățul la picioarele mele
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
citește punctajul! Codrin Ștefănescu îl sună pe Dragnea: - Șefu’, ce facem cu nemernicii ăia din piață? Io vorbesc cu băieții să ieșim și noi, că îmi pleznește capu’ de nervi! - Stai, mă, că se varsă imediat ăștia. Lasă-i să urle un pic, și ne vedem de treabă. - Nu-i chiar așa, că mă sună ai noștri, că vin toți neterminații și se pișe pe voturile noastre! Ce-ar vrea acum, să guvernăm cu ideile peneleului sau ce? Dacă le dau
Adevăratele stenograme din „noaptea ca hoții” by https://republica.ro/adevaratele-stenograme-din-znoaptea-ca-hotii [Corola-blog/BlogPost/338811_a_340140]
-
palma lui grea peste cap și peste față și l-am prins tocmai când îl ridicase deasupra capului și cred că voia să dea cu el de pământ. Mi-am pierdut cumpătul, am pus mâna pe un scaun și am urlat la el, ca ieșită din minți „lasă copilul jos că te omor, intru la pușcărie, dar ne-am scăpat de tine!” L-a aruncat ca pe un sac în pat și a ieșit înjurând și negru de furie, nu se
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463850858.html [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
-o într-o aură argintiu-aurie. Din ungherele întunecate ale ulițelor, de la răscruci, din copaci și șure, din umbrele înfricoșătoare ale nopții și din cotloanele cele mai sumbre țâșnesc împielițați cu coadă, furci și coarne, țipă ca din gură de șarpe, urlă și chirăie de pârjolul și arșița Slavei Dumnezeiești care se pogoară asupra satului ca o pâclă fosforescentă. Și mai înverșunați de neputința lor, dracii se înfurie pe vrăjitoarea Buha care-i tot mână spre acea așezare de unde vine o vâlvătaie
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
pe mătura din colț îi lovește fără milă. Satana-șef, iritat la culme de obrăznicia cotoroanței, scoate pe gură o flacără care-i pârlește părul și fața, iar hainele ponosite de vreme se aprind. - Văleuuu! Unde-i găleata cu apă? - urlă disperată de durere și îngrozită de flăcările focului. Unul dintre diavoli prinde vânjos găleata cu apă și o varsă peste vrăjitoare. Satan suflă foc și din apa clocotită ies aburi. Buha urlă de durere și usturime, iar pieile i se
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
se aprind. - Văleuuu! Unde-i găleata cu apă? - urlă disperată de durere și îngrozită de flăcările focului. Unul dintre diavoli prinde vânjos găleata cu apă și o varsă peste vrăjitoare. Satan suflă foc și din apa clocotită ies aburi. Buha urlă de durere și usturime, iar pieile i se jupoaie de pe față, picioare și mâini. Un altul aruncă pe ea un pumn de sare și urlete îngrozitoare răzbat până la alaiul din curtea lui Valdescu, unde se ține procesiunea de exorcizare a
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]