172 matches
-
din România. O fericită, prin urmare, fuziune între spiritul științific și cel istoric, la o adeptă a frumosului. În construcția ei, cartea dedicată vechilor București pleacă de la micile meserii, oltenii cu cobilițe și coșuri, frizerii cu frizeriile lor, flașnetarii, florăresele, ursarii, lampagiii, brutarii vestiți, dar și anonimii bragagii. Apoi cârciumile, bodegile, restaurantele, hotelurile, cofetăriile, barurile - un soi de ghid într-un oraș care nu mai există decât pe mici porțiuni, un Babilon îngropat în uitare și, desigur, o cetate captivantă prin
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
prozatorul valorifică încă o dată, într-o narațiune esențializată și epurată de defectele anterioare, aceleași două mari teme în jurul cărora și-a construit întotdeauna epicul: războiul și călătoria prin lume (dincolo de țară) ca o aventură fără țintă. O șatră de țigani ursari, ajunsă la marginea unui sat din Câmpia Dunării, unde campase temporar, primește brusc ordin să urmeze imediat un traseu obligatoriu spre Răsărit, fără a primi alte detalii, despre drumul pe care îl are de urmat sau despre motivele acestei constrângeri
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
detalii mărunte: copiii duși de mână de mamele lor... vânzătorii ambulanți care, la fel ca astăzi, pot fi zăriți în toate cotloanele Istanbulului, ...tânărul care aruncă undița în apele calme ale mării, la debarcaderul unei case de vară din Beșiktaș ... ursarul de pe dealul Kandilli și ajutorul său, care zdrăngăne din tamburină...”. Dorința de a crea, pictând, „un miracol și a-i determina pe cei din jur să-l accepte” e declarată fățiș: „Nu desenam după natură, privind obiectele, străzile, ci reproduceam
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
ziua aceea, multe alte distracții. Era ziua națională a Pakistanului; o mulțime la patru ace se scurgea spre locul sărbătorii: bărboși fericiți pe biciclete multicolore, cu surâsuri largi și turbane cu egretă, țânci gălăgioși, mozoliți cu sirop, adunați în jurul unui ursar, țărani zâmbăreți care-și priponeau bivolii între tunurile folosite la asediul Kabulului. În dimineața aceea, poporul se bucura. Eram bombardați cu saluturi uimite, dar cordiale. Camionul n-a mai apărut; gunoierii sărbătoreau și ei. Un jandarm călare ne-a explicat
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
stropite cu apă din ulcioare și străchini, dansând goale și negre, cu șoldulețe deja de femei, cu ugerele sinilor începînd să se umfle, acoperindu-și rușinea curată încă de păr cu câteva frunze de bozii. După dans erau date țiganului ursar și celui cu vioara, care le duceau în pădure și le violau pe rând ca să plouă. Țăranii se jurau că erau date și ursului, care le zdrobea oasele subțiri în crânguri de zmeură. Copilă, mama nu se temea de nimic
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Iar pe Manuel, il caro, Văd că mi-l numesc Costică. Dară cumc-a imitat-o Neci n-o [s]pune, neci n-o scrie. Ci pe mine mă silește Să recit la versuri rele Ca[re] sună ca drimbala A ursarilor gitani. [POETUL] De-a făcut asta Negruzzi Cu madona lui Moretto Atunci ești nenorocită, Dona Diana, dona Diana! {EminescuOpVIII 358} COMEDIILE ÎN PROZĂ GOGU TATII Comedie în 3 acte 2254 [PERSOANELE] D[om]nul SUBPAPUC STRATOMIR "FRIGE LINTE" proprietar mare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de pe stradă curioși să vadă un urs care dansează de se rupe în figuri, culcându-se pe jos imitând mișcările ordonate de țigan, se adunau ciucuri și aplaudau, iar la finalul reprezentației aruncau câte un bănuț în tingirea multifuncțională a ursarului. Fascinat de capitala Ardealului, recomand celor care vizitează Clujul, să nu uite a intra măcar pentru o oră în renumita Grădină Botanică, un verosimil paradis natural de neînchipuit. Concluziile examenului medical de la spitalul clujean au fost încurajatoare: în afara lipsei de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
îi întâmpinau și-i admirau. Aceste formații aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îi întâmpinau și-i admirau. Aceste formații aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aveau un ceva special ce te făcea să le acorz atenție. Tânărul Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să zică că-s români... Da' ai dumitale, bădie Gheorghe, o spun numai așa cu jumătate de gură și se uită împrejur ca să nu-i audă prea multă lume. Și atunci, unde-i patrihotismul? Spune și dumneata!... Dar obiceiurili strămoșești?... Ursarii, Capra, Bătuta de la Mitoc? Hora Pătrăuților, vioara, acordihonul, țambalul unde îs, bade? Cine le păstrează? Cine? Dar credința în Domnul unde îi? Steaua și Chiraliza, Icoana... unde-s?! Spune! Da' zâua de mâni a țării nu-i tot la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în primire. Băut. „L-am omorât pe frate-tu, vrei să te omor și pe tine?“ - „Dar cum ai făcut?“ - „Uite-așa. Tovarășul meu nu l-a omorât, m-a ajutat la pitit“. Ăștia s-a dus la poliție, țiganii. Ursari. Se duce la poliție, la circa șaișpe, aicea, la Progresu’. Avea blaturi. Acuma, poliția, dacă ăsta a recunoscut, tot în ziua aia, că a făcut fapta, m-a luat pe mine, că sunt mai mare. El avea cinșpe ani atuncea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
lanț și punea lacăt. Dar făceam cu toporul. Mă scăpa. M-a scăpat de patru ori. Dar acuma n-a mai putut, că era în concediu. Că mă scăpa și de data asta. Găsea, că avea el mare boală pe ursarii ăștia și mă scăpa. Era pâinea lui Dumnezeu. M-am lăsat un timp. Lucram cu omu’ cu moara - tractor d-ăsta, băga porumb, măcina floarea-soarelui, de toate. Făceam prin vecini, peste tot unde avea, pe la unități militare. Puneam doi saci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
obligațiile cetățenești - fiindcă un Carnaval nu poate exista fără privitori. Numărul lor trebuie să fie mai mare decât al celor care se produc, și aceștia destui: muzicanți, gimnaști, acrobați, dansatori, Regine ale frumuseții din treizeci de orașe, atleți și magicieni, ursari, călăreți și înghițitori de săbii, yoghini. Magistratul, al patrulea om în ierarhia aparentă a notabilităților Stațiunii, după Primar, Șeful Gărzilor Reunite și Comandantul Garnizoanei, vrea să arate că, în mod sigur, e primul! Nici un locuitor nu va face parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
rece, pielea de pe mâini ia aspect de piele de găină iar fruntea și obrajii suferă niște transformări și-i simt cum iau o înfățișare ciudată fiind acoperiți de o oarecare mască, din aceea asemenea pe care le pun pe figură ursarii la Anul nou și Crăciun, de care scap abia după ce ies din pădure. Tatbătrân, te rog frumos ,să lăsăm impresiile acestea, pentru că eu cred că tuturor acelora care intră cu gând curat în pădure pățesc la fel, nu numai eu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Iar pe Manuel, il caro, Văd că mi-l numesc Costică. Dară cum c-a imitat-o Neci n-o spune, neci n-o scrie, Ci pe mine mă silește Să recit la versuri rele Care sună ca drimbala A ursarilor gitani. A. - De-a făcut asta Negruzzi Cu Madona lui Moretto, Atunci ești nenorocită Dona Diana, Dona Diana! {EminescuOpIV 480} 17. DIN OCEAN DE VISE... (cca 1870) Din ocean de vise ferice strălucitoare Ai apărut în viața-mi femee răpitoare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată de 30 parale pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată de 30 parale pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către plutași, și pe uscat de către birnici. Lucrările
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Românească, la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, țiganii sînt sclavii coroanei sau ai persoanelor particulare. Primii se repartizează după activitățile lor, urmînd o tipologie propusă de Kogălniceami și reluată de autorii francezi. Ubicini urmează prezentarea lui Kogălniceanu: există țigani aurari, ursari "care merg din oraș în oraș și din sat în sat cu urșii pe care-i prind de pui din Carpați și pe care-i învață diferite dansuri". Există lingurari și lăieși, oameni fără Dumnezeu și fără căpătîi. Aceștia din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
veselă și să grăiască tot vorbe de-a noastre. El da țidulă pentru rachiu. Aveau ei un crîșmar, Șmil, cu care se înțelegea, în ascuns. Crîșma era într-un bordei, colo peste gard, cam unde-i ocolul gițeilor. Cîntau trei ursari: doi cu cobza și unul cu scripca. Ehei, da ce cîntare cîntau, săracii! Ieșea și conu Gheorghieș să vadă. O scotea și pe oloaga aceea, pe Harieta, că-i era și ei drag să prăvească. Conașu Mihai sta mai deoparte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]