234 matches
-
moartă, cu covorul au ajuns imediat la ea, iar floarea a Înviat-o. În basmul Cele douăsprezece fete de-mpărat și palatul cel fermecat, se narează o situație specială. Un flăcău orfan, ce se născuse În ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea Împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea În fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se născuse În ceas bun și era ursit să ajungă ceva, se duce la curtea Împăratului. Slujba lui de căpetenie era să dea În fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru a scăpa de cei doi trântori și i se face dreptate. La Înapoiere, moșul aude un glas de fată chiuind și cântând Într-un câmpuleț. El s-a temut că e ceva dumnezeiesc (cum erau sfintele care zboară și ursesc lumea și de rău și de bine) și s a gândit cum să le binecuvânteze. Văzându-le cum se jucau În poiană, noaptea, pe lună, el le face următoarea urare: Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mobilitatea, instabilitatea, dificultatea de a-l surprinde Într-un anumit punct al spațiului: nu se știe de unde sare iepurele. Povestea cu femeia care a trăit cu ursul este foarte răspândită. Începutul poveștii este abrupt: o fată zice că a fost ursită s-o iaie ursul. Două surori trăiesc În pădure; Într-o noapte ursul prinde pe una din ele În brațe și o duce În vizuina lui, acoperind vizuina cu cioate și copaci; ursul Îi aduce acolo gâște, miei; s-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
au scos-o pe femeie și au dus-o acasă. Ursul a venit la casa ei urlând, iar ea plângea În casă după el. După uciderea ursului, a murit și copilul, iar la scurt timp și femeia Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l Împușcau, trăiau pân' la sfârșit. Tot din Datinele și credințele poporului român adunate și așezate În ordine alfabetică aflăm că: De Stretenie, nu se cade să doarmă mirele cu mireasa, nici bărbatul cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
planul natural, planul inteligibil și cel sensibil; destinul pare un curent de continuă modelare a vieții. Vasile Băcilă susține că factorul metafizic rămâne factorul principal în această ecuație și că în limba română destinul are mai mult înțelesul de "menire" ("ursită", "rost adânc", "luptă cu împrejurările determinate de la un moment dat", "stăruință pe același drum", dar și de "creație"). În aceeași constelație spirituală se situează și Romulus Vulcănescu cu studiul Mitologie românească. Soarta este numită la români Menire, Noroc, Scris, Dat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele nouă femei care ursesc sau urzesc, adică croiesc ursita, ursa, urseala sau soarta noilor născuți, în întâia noapte a nașterii, după unele socotințe - în cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți: a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat." Acțiunea din basmul Aflatul [Pop-Reteganul] se petrece "în vremurile cele bătrâne, când umblau ursitoarele-n lume printre oameni și le ursea soartea pre viața-ntreagă, de la leagăn și până la mormânt". Un boier cere găzduire la o căsuță unde i se spune că muierea se trudește să nască și nu este primit în casă. Boierul se așează pe o laviță, lângă fereastră
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
referă la necazurile prin care va trece copilul, dar de "fata din par" și, în cele din urmă, îi destăinuie soției sale că zorise însurătoarea numai pentru a schimba scrisa ursitoarelor. ("- De, bărbate, cică așa se întâmplă omului, cum e ursit el de mic [...]. Ai fost om bun la Dumnezeu, d-ai auzit tu glasul ursitorilor, cum nu-l aude nimeni. D-aia ai și avut noroc".) Suie-te mărgăritari mare, Doi feți-logofeți cu părul de aur, Trei feți-logofeți cu părul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
românească." Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de "o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind în programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce în prim plan acțiunea stihiilor naturii. "Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare îl ursesc astfel: "să hie bogat și norocos"; "să fie hoț și criminal"; "lăsați să fie ca mine, că io sun cam șchioapă și nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat să-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul - creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou-născutul. Răspunsul dat ("Viața lui va fi cum sânt eu în seara asta" [Oprișan, IV]) atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. "Față de el, Dumnezeul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, întocmai cum "au prorocit ursitoarele". Sim. Fl. Marian amintește faptul că, înainte vreme, mulți oameni puteau vedea și auzi cum ursesc, "cu deosebire însă moașele, care privegheau pe copiii nou născuți, precum și pe mamele acestora"; acum nimeni nu știe și nici nu vede când sosesc ursitoarele și "nici nu e bine ca omul să-și știe înainte ursita sa, căci după cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o strângia cu brâuu șî stăteai trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî [...]." Constatăm aici atât rolul moașei, cât și importanța așteptării ursitoarelor. La naștere, moașele ursesc, adică închină pe nou născuți ursitoarelor. Acțiunea moașei, în afara precauțiilor luate înainte de venirea pe lume a copilului, cuprinde elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese în lume; să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de muncă", iar, dacă e fată, "pune unelte trebuitoare la tors, cusut și țesut". Se mai lasă două lumânări aprinse care ard toată noaptea. Din lucrurile de mâncare să se ospăteze ursătorile, iar cu argintul să le trateze, pentru a ursi bine. Înfățișarea acestora ("trei fete mari cu puterea de a destina, fiecare zice câte ceva, dar se întâmplă ceea ce spune ultima sau cea mai mică"; trei femei, care "determină zilele, norocul și viitorul omului"; "niște duhuri care locuiesc în cer și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cer și se prefac în femei, când sunt poruncite a decide ce trebuie să devie cel născut"; "trei femei foarte frumoase cu vestminte albe ca zăpada. Una e șchioapă"; "suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum îi va fi viața lui și cu deosebire ce moarte va avea și cât va trăi". Din cele două povestiri, se desprinde rolul important jucat de moașă la naștere. "Ea primește copilul la venirea lui pe lume, îl ridică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din "scrisa" sau "data" copilului, lucru care apare mai clar în basme, unde norocul și mintea sunt puse în cumpănă dreaptă. "Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și nu l-ar fi ținut cu minciuni "până a trăsnit în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
până a trăsnit în acel moment numai clianțul". După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le îmblânzi, a le îmbuna); în cazul în care ele nu găsesc "sare, pită și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că înainte vreme, înainte de botez, uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește în sat întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește în sat întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a înecat. Femeile cred însă că ursitoarele ursesc și-acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc în ceasul rău și cărora le merge rău toată viața." Desprindem câteva constatări din textul de mai sus
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Bunica nu vrea să-și salveze nepoata de la moarte] [Oprișan, IV], când Dumnezeu și cu Sf. Petru participă la o nuntă, iar "mamaia, mă-sa lu tatăl fetii", refuză să dăruiască douăzeci și cinci de ani nepoatei ei, cea care a fost ursită să moară după cinci zile de la cununie. Dumnezeu, cel care a dorit astfel să-i prelungească viața fetei, conchide: "-Ai văzut, Petre, că nu vrea să-i dea? Dar eu cum să-i dau? Dacă ea nu i-a dat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prelungească viața fetei, conchide: "-Ai văzut, Petre, că nu vrea să-i dea? Dar eu cum să-i dau? Dacă ea nu i-a dat fetei lu fecioru ei, eu cum sî-i dau la fata aia. [Sî rămâi] cum a ursit-o Dumnezeu și ursâtorile." O altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani " Băiatul își făcuse loc sub spini și acolo murise." [Pamfile] Tot în Mitologie românească, T. Pamfile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în ordinea sorții. Sim. FI. Marian consemnează, în monografia consacrată nașterii, că soarta, odată rostită și scrisă într-o carte numită "Cartea Sorții", rămâne veșnică, neschimbată, "nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu..., nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată; ori să-l scape de pericolul sau moartea care i-au predestinat-o. Un singur mijloc prin care s-ar schimba ursita unui om e numai acela dacă, auzindu-le ce au ursit unui om, s-ar ruga
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]