529 matches
-
spre lumea cealaltă! Eu am rămas să merg pe acest Pământ, Fără să înțeleg ce se întâmpla! Până la urmă am uitat să plâng, Continuând ce mi-a hărăzit Ursita! Moldova Nouă 17 ianuarie 2010 Referință Bibliografică: Aceasta mi-a fost Ursita! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 468, Anul II, 12 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ACEASTA MI-A FOST URSITA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Aceasta_mi_a_fost_ursita_mihai_leonte_1334291741.html [Corola-blog/BlogPost/358443_a_359772]
-
de la bunicul meu că, tocmai în creierul munților, la răscrucea vânturilor, la îngemănarea nopților cu zilele, mai sus de Cetatea Vulturilor și dincolo de Țara Norilor, scobită într-o stâncă ascuțită, se află chilia lui Moș Vreme, cel care toarce caierul Ursitei, stăpân pe soarta oamenilor și pe viitorul lor. - Ei și? Ce-i cu asta? zise nerăbdător unul, văzând cum le bălmăjește moșul. - Păi așa spuneau ciobanii. Și bunicul îmi spunea că Moș Vreme are un caier cu miliarde de fire
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421406197.html [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
nemuritoare. Nu are rost să simt de ce e inutilă orice răzvrătire, iar învinuirea ar fi o dovadă că nu m-am înțeles nici pe mine însumi. Așa a fost să fie. Rolul meu s-a confundat până la contopire cu voința ursitei necruțătoare și nu-mi pare rău, nu regret nimic. În toate am fost, în toate sunt, în toate voi fi așa cum s-a vrut, așa cum m-am vrut, cu lumini, cu umbre, cu nimic diferit de grăunțele care cad una
UN DAR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1457812949.html [Corola-blog/BlogPost/352666_a_353995]
-
cu drag, Eu sunt suava floare , tu înger ești și mag. Simt vraja ta intens , mă umple de lumină Cad pradă ție toată , mă simt ca o regină ! Nu am nici un regret , așa sunt fericită Ești calea spre-adevar , iubirea mea ursita Sorbita din priviri , mă simt ca o crăiasa Pășesc la dreapta ta , visând să-ți fiu mireasă. Uniți să fim mereu , în valsul lin al vieții Să ne trezim în zori , doi zei ai dimineții ! Citește mai mult Tresar timid
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA by http://confluente.ro/articole/roznovan_amelia_lavinia/canal [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
cern Amintiri intermitente Risipite în etern Și de burniță măruntă Plouă cu păduri de brad Că s-a rupt ultima punte De iubire, dinspre vad De trei zile trec prin sită Norii, ploi în sol jilav Plouă ca dintr-o ursită De Bacovia bolnav Referință Bibliografică: Plouă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ploua_ion_untaru_1326705026.html [Corola-blog/BlogPost/362108_a_363437]
-
o idee Cum nu e frunză verde un voal suav de fee Ci doar un joc de umbre, care ne amăgesc Precum lumină vie cu straiul ei ceresc Că nu avem chemarea de-a fi și dumnezei Ne-a hărăzit ursita să fim doar semizei 8 LE POEME DE GRIGNAN Le Poeme de Grignan L-am citit mai alt'an, Erau florile coapte Mă pierdusem în noapte Iarbă verde foșnea Grea de visuri și ea, Ce de gînduri aveam Și ce
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_zece_poeme_fantasm_ioan_lila_1363644868.html [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > TIMPUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 434 din 09 martie 2012 Toate Articolele Autorului TIMPUL Timpul merge înainte, Niciodată înapoi, Ce ți-e scris ție în frunte, Tot vei suferi apoi. Nu-ncerca să schimbi ursita, Pentru vremea ce s-a dus, Cum te-ar îndemna ispita, Să urmeze un alt curs. Mergi cu timpul înainte, Spune tot ce ai de spus, Prin fapte și prin cuvinte, Chiar de vremea ți-a apus. Referință Bibliografică: Timpul
TIMPUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_mihai_leonte_1331279714.html [Corola-blog/BlogPost/354782_a_356111]
-
toate de nu-l încape o eternitate! Întoarce-te! (Lui Adrian Păunescu) Acolo unde ai plecat nu e nici soare, nici păcat. Nici n-or să poată ochii tăi să vadă negrul din scântei! Acolo unde mi te-au dus ursitele într-un apus Nu e nici rouă și nici stea, nici uriașă, Umbra ta! Acolo unde drumul tău s-a frânt ca inima de Zeu Nu e nimic, nici timp nu e, nici vise și nici dragoste! Și dacă-atât
A FOST ODATĂ UN OM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/A_fost_odata_un_om.html [Corola-blog/BlogPost/360904_a_362233]
-
nalți, Alungă umbra, satisfac dorințe, În cârdășii îți înlesnesc viața. Și cumperi ce poftești, că-i de vânzare. Mizeria din jur când o contempli, Plăcerea ta e mult mai rafinată. O: N-ai două vieți, prietene. Trăiește Pe placul Domnului. Ursita nu ți-o schimbi! A mea să cercetez a fost tărâm Ciudat, cu tines cai, ca să-mi sporești, Înveninat durerea. Taci acum, Iar dacă presupui că eu mă plâng, Mai mândru este, află, să trăiești, De spaime bântuit, nu ferecat
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
lume dorul românesc Și-a împletit speranța cu credința Că va găsi iubire-n tot ce-i omenesc Și-a pus în joc tot sufletul, ființa. Și nicăieri nu și-a găsit perechea... Că aici din naștere i-a fost ursita... Văzând românii cum după el tânjesc, S-a-ntors acasă dorul românesc. Cluj Napoca, 8 august 2015 Cu brațele Cu brațele nevăzute ale cuvântului Îmbrățișez buzele veșniciei... Râuri de priviri Cântă odă bucuriei... Visele sunt pașii misterioși ai dorințelor curate pe nisipul ardent
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1439193545.html [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor și ale vecinilor. Ei poartă lanțuri și clopote înconjurând gospodăria de 3 ori și strigând: „Țuraleisa/ Roadă-n
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se mai păstrează, au avut rolul de a apropia măritișul fetei sau însuratul băiatului, de-a le indica timpul, locul, sau persoana care îi era rânduită. Cu doar 20 de ani în urmă se întâlnea în localitatea Batarci practica ghicitului ursitei sau ursitului, a viitorului, folosindu-se diferite obiecte: pahare cu apă, palma, mătura, cărbuni din vatră, etc. De asemenea, practica vrăjitoriei a fost și este în continuare o cale de a prevesti orânditul sau orândita. Cel care apela la femeia
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
vechi familii de boieri - Fălcoianii - prezenți în toate cronicele de altădată ale Valahiei”"). Își petrece copilăria și adolescența la vatra Văcăreștilor de lângă Târgoviște. ("„Dintre toate locurile unde au viețuit poeții, Văcăreștii din Dâmbovița duc mai mult cu ei semnul unei ursite și vraja unei amintiri”"). Primește o educație aleasă. Prin 1891 se află în Italia în exil, pentru ca după un scurt popas în țară, în 1895 să se stabilească definitiv în Franța, unde se distinge în viața literară pe mai multe
Elena Văcărescu () [Corola-website/Science/299025_a_300354]
-
Crăciun în Maramureș (e); Țara colindelor (e); Nicolae Grigorescu - pictorul de biserici (e) - cu Barbu Brezianu, Radu Bogdan, Horia Bernea; Bârlogul lui Faust (d) - cu Nicolae Balotă; Pașii credinței în Țara Sfântă (e); Biserica din scrum (d); Gurasada (d); Mănăstirea Ursitelor (d); Biserica din poezie (e) - a semnat și i.; Mesia din noi (e); Andrei Șaguna - un Mesia al românilor (e) - cu pr. Mircea Păcurariu; Vetre providențiale (d); Lumea ca sămânță (e) - și i.; Miorița sau Rostuirea jertfei (e); Apostolul cărții
Grid Modorcea () [Corola-website/Science/313882_a_315211]
-
de a-și depăși condiția umană și de a pătrunde în Absolut. „Domnișoara Christina” este o nuvelă cu un filon fantastic îndepărtat extras din folclorul românesc și din poezia și proza eminesciană. Mircea Eliade a valorificat motive folclorice românești (strigoiul, ursita, ritualul magic, blestemul mistuitor, basmul povestit de Simina, descântecul băbesc din final), inspirându-se și din creațiile eminesciene. Autorul introduce citate din poeziile „Luceafărul” și „Strigoii” de Mihai Eminescu, dar și din nuvela „Sărmanul Dionis”. Tentația de a depăși propria
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
plină de duh: Uneori versurile sunt pătrunse de jalea despărțirii, a dragostei neîmplinite: O caracteristică a poeziei populare este ascultarea de părinți, ca și sentimentul de dreptate, ospitalitate, cinste: În culegerea lui E. Hodoș apare și credința populară în scris, ursită, soartă: Cântecele vesele, glumețe, satirice din această colecție biciuiesc în primul rând nepriceperea și lenea: El era nemulțumit că în poeziile populare, nu era satirizat obiceiul "„de a se albi și rumeni”". Cu toate acestea, unele versuri din colecție amintesc
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
în plin deșert, în luna august, sub un soare de patruzeci de grade. Cu rafinamente care-ți dădeau fiori, Catarina descria masacrul suferit de armata lusitană, ce cuprindea mii de mercenari veniți din diferite țări. Văzându-mă chinuit de o ursită atât de teribilă, bunica mă încuraja spunând că Regele avea să se întoarcă odată, în zorii unei zile, ieșind dintre cețuri. De atunci îmi place să mă trezesc în diminețile înnegurate. Mă simt ocrotit față de precizia excesivă a formelor și
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Haralamb și ceilalți sânt pentru noi morți și noi nu ținem seamă nici de zilele celor morți, nici de zilele celor cari nu s-au născut încă. [3 martie 1879] ["DEZILUZII ȘI DEZAMĂGIRI!... Deziluzii și dezamăgiri! așa le-a fost ursita mazariștilor. A prezinta în modul cel mai formal un proiect de lege ca acela despre înrăutățirea monopolului de tutunuri, a cere să fie cercetat de urgență, dar a dobândi un refuz categoric, a mai aștepta câteva săptămâni ș-a vedea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
termenii cei mai potriviți. Octogenarul lasă în urmă frământările omenești și izbucnirile pătimașe, scrisul său desfășurându-se calm, adesea luminat de înțelepciunea vârstei. SCRIERI: Meditațiile lui Gr. Alexandrescu, București, 1896; O carte de vizită, Iași, 1898; Gura lumii, Iași, 1909; Ursita, Iași, 1911; Din caietul de note și reflexii, I-III, Iași, 1929-1932; Prin munții și văile Moldovei, București, 1943; Amintiri. Momente și siluete, București, 1944. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 5, 51; Profesorul Ion Găvănescul la 85
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
i magice În perioada În care artistul nutre?te Inc? Încredere ?i n?dejde de iubire " . Numai fiin?ele alese, zânele ?i ursitoarele, au privilegiul de a purta aceast? pre?ioas???i unic? podoab?: „ Dar de-ndat? din p?rete Ies ursite că pe-o poart? Flori albastre au În plete, Câte-o stea În frunte poart?". (Miron ?i frumoasă f??? corp) Că ?i steaua din crea?iile folclorice, floarea albastr? Încununeaz? fiin?ele alese; devine astfel simbol al transcenderii, prin iubire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cel care a căutat, în ciuda lumei, de-a fi inițiatorul acelei idei. [18 martie 1881] ["ÎNTRE LEGENDELE NOASTRE... "] Între legendele noastre naționale e una (în colecția Ispirescu ) de străveche origine desigur și de o mare adâncime. Un om primește de la ursite privilegiul "vieții fără moarte și tinereții fără îmbătrînire ". Acesta trece pe lângă un oraș și întreabă pe un târgoveț, ce culegea mere într-o grădină, de când sta orașul acela? - De când lumea, răspunse omul culegând mai departe. Peste cinci sute de ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este creația elevilor din clasele V - XII de la Școala Normală “Vasile Lupu” Iasi, sub îndrumarea profesoarei Maria Agapi. Expoziția înfățișează în imagini cele mai cunoscute ritualuri ce au loc în ziua de 30 noiembrie: aflarea rodului, colacii de Andrei, aflarea ursitei, noaptea strigoilor. Potrivit credinței populare în această noapte se deschid mormitele si se întorc spiritele rele, iar ca mijloc de apărare, se ung cu usturoi geamurile, ușile și grajdurile animalelor.(Eugen Corban) PRACTICI DE SÎNTANDREI Cotidianul „Evenimentul”, 29 noiembrie 2002
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
readuce acea nostalgie după trecut în sufletul fiecăruia dintre noi. In cadrul expoziției au fost prezentate și cântece psaltice, populare sau din repertoriul internațional, jocuri populare, scenete, de către elevii Școlii Normale care nu au uitat să meargă și la masa ursitelor. Ce-i drept, cu regrete după covașă și plăcintă cu bostan și varză, dar nu și după usturoi, am trăit o experiență frumoasă. Ursitoarele au prezis un an deosebit pentru Școala Normală și deja Practicile de Sântandrei au devenit o
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
imagini cu aspecte de la edițiile anterioare. Etnologul Marcel Lutic prezintă în fiecare an câte o parte din vechile obiceiuri și practici. Dacă anul trecut a vorbit despre strigoi, anul acesta ne-a descris întâmplări despre noaptea premaritală, vergelatul fetelor sau ursita. Întotdeauna încântător și foarte bine documentat, ne onorează cu prezența, el însuși transpunânduse în atmosfera de alătadată, alături de invitații iubitori de artă populară autenică. Trebuie să amintesc de colaborarea cu Cristian Bandi, Ioana Bolocan și Daniel Sofron de la Seminarul Teologic
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
sale, cântând câteva prelucrări după vechi cântece bătrânești. Jocul de capre și de urși a întregit atmosfera specifică Sărbătorilor de iarnă. La fiecare ediție, etnologul Marcel Lutic prezintă câte o parte din vechile obiceiuri și practici: despre strigoi, vergelatul sau ursita fetelor. Colaborarea cu Seminarul Teologic Ortodox « Sfântul Vasile cel Mare » este iarăși un punct de atracție din proiect, deoarece viitorii teologi expun în fiecare an icoane lucrate de ei, pe suport de lemn ori sticlă. îcoanele sunt îmbrăcate cu ștergare
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]