306 matches
-
lumânări, / Pică două, / Pică nouă, / Pică douăzeci și nouă, / Să se facă-un feredeu, / Să se Scalde Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său..."419 În cadrul sărbătorilor de iarnă, focul, alături de apă, capătă valențe profetice. În ajunul Anului Nou, fetele își caută ursitul și în vatra focului cu ajutorul perilor de porc: fiecare fată ia, pe rând, câte doi peri de porc, îi botează cu numele unor feciori și îi pun în vatra focului, care a fost curățată de cărbuni și cenușă, zicând: "C
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rând, câte doi peri de porc, îi botează cu numele unor feciori și îi pun în vatra focului, care a fost curățată de cărbuni și cenușă, zicând: "C um nu stau perii de porc pe foc, / Așa să nu steie ursitul meu pe loc!" Dacă perii de porc se întâlnesc în "fierbințeala focului", atunci se spune că tinerii respectivi se vor căsători, iar dacă perii se îndepărtează unul de altul, fata nu va avea parte de feciorul pe care "a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau o oală cu apă neîncepută pe care o așază în vatra focului și descântă: Nu învârtesc oala, / Da-nvârtesc pe ursitul meu, / Poate-i în acest sat, / Poate-i în alt sat.../ De-i în pat, / Dă-l sub pat; / De-i pa laiță, / Dă-l sub laiță; De-i la ușă, / Dă-l sub ușă; / Izbește-l, / Pornește-l, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au pus plante "cu puterea de a fermeca" busuioc, matocină, odolean, lemnu Domnului, năvalnic fetele se spală, apoi, iau apa în care s-au "lăut", o pun în oală și o așază la căpătâi pentru ca, peste noapte, să-și viseze ursitul.423 În unele părți ale Bucovinei, exista o sărbătoare numită "Ardeasca" (de la arderea focului, de la verbul "a arde" și substantivul "iască"), ce se ținea de Bobotează. După sfințirea apei, fetele și flăcăii luau cărbunii rămași de la focul făcut pentru aprinderea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Da mă spăl / De ură, / De făcătură, / Să rămân peste an: / Curată, / Luminată, / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca apa din fundul pământului, / Curată, curgătoare, / Ivindu-se pe fața pământului / La soare. / Eu mă rog, sfinte Vasile, / Să-mi trimiți ursitul meu / De trei ursite ursat, / De Dumnezeu dat, / De buni oameni îndemnat, / Să-l visez la noapte / Luându-mi inelul meu / de sub punte!"156 În ziua de Anul Nou, când răsare soarele, fetele din Bucovina se închină cu mâna la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică a Maicii Domnului] e bună de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mărgelele sub prag, să viseze noaptea viitorul soț. Asemenea și cu busuiocul; de stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise și [e] cea mai mare liniște în timpul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anul viitor, după cum se pune întrebarea. Dacă banul rămîne în sahan, atunci gîndul ei nu se va împlini în acel an. în sara de ajunul Sf. Vasile, fetele mari pun pe o vatră arsă două fire de păr de porc ursite, unul cu numele fetei și altul cu al tînărului ce voiește a lua în căsătorie; dacă firele de păr arzînd se împreună, atunci fata va lua în căsătorie pe acel tînăr, iar altfel, nu. în dimineața de Sf. Vasile, fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că cei doi se vor lua, iar dacă nu se întîlnesc, nu se vor lua. La zi întîi mart se ursesc, prieteni și rude, cele nouă babe, cîte una de persoană, numindu-se zilele în care să fie fiecare ursit, și cum va fi timpul (luminos, noros sau posomorît) în ziua unui ursit, așa îi va fi și inima lui tot anul. Se crede că dacă o fată vrea ca un flăcău să vie și să o ieie de soție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culișer, făcăleț de mestecat mămăligă cumpănă - primejdie curățitură - placentă cure (a) - a curge curechi - varză curpen - mlădiță lungă și subțire cușcă - locuință improvizată în care mănîncă evreii la sărbătorile de toamnă D dalac - antrax la vite, bubă-neagră la om dată - ursită dănac - flăcău dărac - unealtă de pieptănat lîna deroga (a) - a lua desfăca (a) - a scoate grăunțe de pe știuleți desniță - dis-de-dimineață despăși (a) - a trece înapoi peste corpul cuiva deșert - partea de corp dintre ultima coastă și osul șoldului detuna (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1975 Vladimir Streinu, Pagini de critică literară (I-II), E.P.L., 1968 Valentin Silvestru, Elemente de caragealeologie, Editura Eminescu, 1979 T. Vianu, Scriitori români (I-II), Editura Minerva, 1970 T. Vianu, Arta prozatorilor români (I-II), E.P.L., 1966 Ștefana Velisar Teodoreanu, Ursitul. Evocări, amintiri, Editura Eminescu, 1970 Paul Zarifopol, Pentru arta literară (I-II), Editura Minerva, 1971 *** Amintiri despre Caragiale, antologie și prefață de Șt. Cazimir, Editura Minerva, 1972 *** I. L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, Editura Minerva, 1990 *** I. L. Caragiale interpretat de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
altminteri, teoreticienii au subliniat natura stereotipă a acestui gen codat, în maniera adaptată vremurilor moderne a commediei dell'arte, cu o structură narativă invariabilă și niște roluri caracteristice (eroul, trădătorul, tatăl nedreptățit, tânăra femeie înșelată care-și întâlnește până la urmă ursitul etc.). Specifică romantismului, melodrama e și un gen așa-zicând "democratic", pentru că se adresează tuturor claselor sociale, deznodământul optimist ilustrând "unitatea utopică a unei lumi fericite", unde oamenii sunt egali și unde meritul personal rămâne unicul semn de noblețe 70
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ia, da’ ele nu. Mergeau la babele din sat și căutau a descânta. Făceau de dragoste. D’apoi unele prindeau, altele nu. Că, na, are și Dumnezeu socotelile Lui. Cele mai îndrăznețe țineau post trei vineri pentru a-și visa ursitul, da’ tu să nu faci așa. Tu, fata tatii, să nu faci ca ele. Ești curată ca spuma laptelui, plăcută la flăcăi. Bagă de seamă însă, că vorba cu miere nu-i mereu dulce. Du-te după Cristi a lu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
populare. Iată două exemple semnificative în acest sens: 1. fetele de măritat se leagă la ochi și merg să aleagă un par din gard. În funcție de felul cum arată acesta se poate face și portretul celui cu care se va căsători (ursitul va fi bătrân dacă lemnul era uscat, tânăr și frumos dacă lemnul era verde, cu frunze); 2. dacă în preajma casei cântă cucuveaua sau dacă va cădea din cui o icoană este semn că cineva va muri din acea casă49. Etnologii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unor vechi culte vegetale. Zeii se pot manifesta prin mijlocirea naturii. Mai precis, natura întreagă devine o mărturie a existenței lor. Această formă divinatorie este valabilă și pentru spațiul tradițional românesc, mai ales atunci când practicile divinatorii aveau ca scop aflarea ursitului 80. În perioade precise, fetele mari se legau la ochi iar apoi alegeau un par din care era confecționat gardul. În funcție de alegerea făcută, se interpreta că fata se va căsători fie cu un fecior chipeș și bogat dacă parul este
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că unele aspecte ce țin de simbolistica focului au supraviețuit timpului și se manifestă în cele mai neașteptate chipuri 85. O utilizare a focului care s-a păstrat până astăzi privește ritualurile de divinație, în general, și de aflare a ursitului, în special. La țară, oamenii încă mai fac previziuni meteorologice după para focului și după direcția în care se îndreptă fumul. Dacă flacăra se împrăștie, este semn că se va schimba vremea, iar dacă fumul se ridică, este clar că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
semn că se va schimba vremea, iar dacă fumul se ridică, este clar că va fi vreme frumoasă. Dacă sar scântei din foc, atunci familia trebuie să se pregătească pentru primirea unor musafiri. Alte practici divinatorii au ca scop descoperirea ursitului. Dintre acestea, cele mai răspândite sunt cele din noaptea Sfântului Andrei și cele din noaptea Sfântului Vasile. La lumina lumânării, fetele privesc în oglindă sau în apă pentru a descoperi chipul bărbatului ce le este ursit. Unele relatări arată că
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un stâlp (i se interpretează oscilațiile), divinația cu ajutorul fusului, al ciurului, al inelelor sau al pietrelor prețioase. Amintim aici practicile divinatorii din noaptea de Sfântul Vasile sau din cea a Sfântului Andrei, când se folosește verigheta sau inelul pentru aflarea ursitului. Verigheta se așază într-un pahar cu apă scoasă la miezul nopții din fântână și, la lumina lumânărilor, tânăra poate să distingă din jocul de lumini și umbre din interiorul verighetei chipul ursitului.86 Dacă în acest caz obiectul, respectiv
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
se folosește verigheta sau inelul pentru aflarea ursitului. Verigheta se așază într-un pahar cu apă scoasă la miezul nopții din fântână și, la lumina lumânărilor, tânăra poate să distingă din jocul de lumini și umbre din interiorul verighetei chipul ursitului.86 Dacă în acest caz obiectul, respectiv verigheta, este purtător de semnificații, vom observa, în cele ce urmează, că și apa poate fi învestită cu calități asemănătoare. 3.1.2.4. Hidromanția Este acel procedeu divinatoriu care are drept obiect
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fața apei. Când a ajuns lumânarea acolo, fata zice: Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în fața apei, Ca în vis să-l visez, Ca aievea să-l văz! Atunci apa din fântână se tulbură și fata își vede se spune chipul ursitului ei"88. Noi, românii, avem în acest sens un cod anume de interpretare a apei: când visezi apă limpede, este semn că lucrurile se limpezesc și că merg pe un făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o călătorie, un necaz mare etc., iar pietrele și metalele prețioase pot fi semn de bogăție, bun augur, dar și de necaz, lacrimi, piedici. Revenind la spațiul tradițional românesc, putem spune că oniromanția era inclusă în ritualul de aflare a ursitului. În noaptea de Anul Nou, tânăra trebuia să mănânce înainte de culcare o turtiță făcută pe plită, din părți egale: sare și făină. În timpul somnului, fiindu-i sete, ea va visa că cineva îi dă să bea apă. Or, persoana ce
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
făcută pe plită, din părți egale: sare și făină. În timpul somnului, fiindu-i sete, ea va visa că cineva îi dă să bea apă. Or, persoana ce-i va da de băut în vis se credea că va fi tocmai ursitul ei. În alte situații, fata își punea sub pernă oglinda și pieptănul, sperând să-l viseze pe alesul inimii sale. Și astăzi acordăm mare importanță viselor. Ele ne pot crea, inexplicabil, stări de neliniște sau de bucurie. Nu de puține
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rezultat interesant a fost obținut atunci când 52% dintre subiecții chestionați au enumerat câteva forme populare de divinație. În mediul urban acest fapt înseamnă foarte mult. Dintre cele mai cunoscute practici divinatorii enumerăm: "calendarul de ceapă" și "practicile de aflare a ursitului". Despre ele se crede, în primul rând, că "sunt niște tradiții vechi". Așadar, mentalitatea urbană este încă influențată de o serie de idei care fac trimitere la spațiul tradițional românesc. Ele nu mai au consistența și vigoarea pe care o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
să facă previziuni. În general, aceste spații sunt marcate de o serie de elemente care fac trimitere directă la o simbolistică foarte veche a lor. De exemplu, în nordul Moldovei încă se mai crede că fetele pot să-și vadă ursitul în noaptea de Sfântul Andrei dacă privesc într-o oglindă de apă la lumina unei lumânări. La fel se întâmplă și în cazul divinației meteorologice după fumul focurilor ritualice de primăvară etc. Astfel, locurile dominate de ape, foc, arbori, răscrucile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]