180 matches
-
a fost inclusă în componență comunei Gură Șutii prin Legea 2 din 16 februarie 1968. Locuitorii acestui sat sunt în proporție de 100% de naționalitate română.Conform recensământului populației făcut în martie 2002 În zonă, localitatea mai este numită și Ursoaia. Diplomă cavalerilor ioaniți menționează pentru prima jumătate a sec. al XIII-lea existența "Țării lui Seneslau", situată la răsărit de Olt și care cuprindea, cu siguranta, cea mai mare parte a județului Dâmbovița. În momentul constituirii statului feudal Țară Românească
Speriețeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301190_a_302519]
-
Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Arva, Coslegi, Dârvari, Pantazi, Rachieri, Radila, Schiau, Valea Călugărească (reședința), Valea Largă, Valea Mantei, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Popii, Valea Ursoii și Vârfurile. </ref>. Valea Călugărească este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din 15 sate, cel de reședință fiind Valea Călugărească. Comuna este așezată pe malul stâng al râului Teleajen, în zona cursului său inferior, partea de nord
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
râului Ilva, a cărei obârșie depășește cu puțin limitele administrative până în pasul Bârgăului. Pe parcursul unui an, pâraiele ce străbat teritoriul satului au un debit inegal ca volum. Afluenții în hotarul satului Lunca Ilvei a râului Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
județ. Fostele localități târgul Sulița și satul Sulițoaia formează în prezent o sigură unitate administrativă sub denumirea de satul Sulița. Fostul târg este așezat pe culmea și botul unui deal, ce se termină la confluența pârâului Burla, numit de localnici Ursoaia, cu râul Sitna. Fostul sat Sulițoaia este așezat pe coasta unui deal ce prezintă numeroase denivelări de teren, din care cauză sistematizarea lui este imposibilă. Acest aspect a făcut ca satul să fie pus sub interdicție din anul 1968. Prin
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
la sud-vest cu satul Dracșani. La recensământul din 1860, Sulița era oficial a 24-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția N-S și este formată din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul Dracșani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna și are o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului. Are o suprafață totală de 66 ha din care 44 ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969. În timpul verii, Ursoaia seacă. Fiind așezată pe culmea unui deal, Sulița are apă freatică la mare adâncime. Toate fântânile ce se găsesc pe platoul localității sunt foarte adânci 15-20 m. Apa conține o cantitate mare de săruri minerale, din care cauză nu prea
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul Față sunt următoarele denumiri topice: Dealu’ Feții, Peri, Țarini, Fântâna Picului, Corni, Râtu’ lui Iștoc, Coastea Sarhizii, Râtu’ Neamțului, Mijlocul Fețelor, Muncel, Terase, Via lui Iuănaș, Dealu’ lui Iștoc, Tăurile lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Icoana este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Floru, Icoana (reședința) și Ursoaia. Icoana este așezată la limita de est a județului Olt pe malul drept al râului Vedea, în cursul ei superior, în apropierea zonei de contact dintre Câmpie și Podișul Getic. Vecinii: Numele localității Icoana provine, din spusele bătrânilor, de la icoana
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
52%). Pentru 5,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,05%). Pentru 4,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna Icoana este formată din trei sate: Icoana, Ursoaia, Floru. Comuna este constituită administrativ după anul 1950, aparținând de raionul Slatina. Din anul 1909 până în anul 1926 centrul a fost în comuna Floru. Din 1926 - 1950 Ursoaia a fost comună singură, iar din 1926 până în 1938 centrul comunei a
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
este cunoscută apartenența confesională. Comuna Icoana este formată din trei sate: Icoana, Ursoaia, Floru. Comuna este constituită administrativ după anul 1950, aparținând de raionul Slatina. Din anul 1909 până în anul 1926 centrul a fost în comuna Floru. Din 1926 - 1950 Ursoaia a fost comună singură, iar din 1926 până în 1938 centrul comunei a fost stabilit în satul Icoana. Din anul 1935 până în anul 1945 acesta s-a mutat din nou în Floru, iar după anul 1940 se mută la Icoana unde
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
1926 până în 1938 centrul comunei a fost stabilit în satul Icoana. Din anul 1935 până în anul 1945 acesta s-a mutat din nou în Floru, iar după anul 1940 se mută la Icoana unde există și astăzi. În anul 1950 Ursoaia este atașată de comuna Icoana. Ursoaia este cel mai vechi sat atestat documentar; apare în documentele din 16 ianuarie 1655, când domnitorul Constantin Șerban dăruiește lui Pătrașcu Pârcălabul moșia Stanislaveștilor după cum reiese din monografia județului Olt. Denumirea satului Ursoaia nu
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
fost stabilit în satul Icoana. Din anul 1935 până în anul 1945 acesta s-a mutat din nou în Floru, iar după anul 1940 se mută la Icoana unde există și astăzi. În anul 1950 Ursoaia este atașată de comuna Icoana. Ursoaia este cel mai vechi sat atestat documentar; apare în documentele din 16 ianuarie 1655, când domnitorul Constantin Șerban dăruiește lui Pătrașcu Pârcălabul moșia Stanislaveștilor după cum reiese din monografia județului Olt. Denumirea satului Ursoaia nu reiese din documente scrise, dar se
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
1950 Ursoaia este atașată de comuna Icoana. Ursoaia este cel mai vechi sat atestat documentar; apare în documentele din 16 ianuarie 1655, când domnitorul Constantin Șerban dăruiește lui Pătrașcu Pârcălabul moșia Stanislaveștilor după cum reiese din monografia județului Olt. Denumirea satului Ursoaia nu reiese din documente scrise, dar se păstrează de la bătrâni mai multe versiuni: Satul Icoana este format din doua cătune: Icoana și Călugăreasa. Satul Floru si-a luat denumirea de la pârâul Florișoru pe valea căruia creșteau multe flori. Suprafața vetrei
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
cătune: Icoana și Călugăreasa. Satul Floru si-a luat denumirea de la pârâul Florișoru pe valea căruia creșteau multe flori. Suprafața vetrei locuită de cele trei sate ale comunei Icoana este de 349 ha, repartizată pe vetre astfel: Icoana 148 ha, Ursoaia 139 ha și Floru aproximativ 100 ha. Suprafața teritoriului este de peste 2.500 ha. Lungimea pe care se întind cele 3 sate depășește 15 km. La jumătatea distanței între satele Ursoaia și Icoana se unește pârâul Plapcea cu răul Vedea
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
349 ha, repartizată pe vetre astfel: Icoana 148 ha, Ursoaia 139 ha și Floru aproximativ 100 ha. Suprafața teritoriului este de peste 2.500 ha. Lungimea pe care se întind cele 3 sate depășește 15 km. La jumătatea distanței între satele Ursoaia și Icoana se unește pârâul Plapcea cu răul Vedea. Comuna Icoana este străbătută de drumul județean DJ703. Vezi pe hartă. Comuna Icoana se găsește la o distanta de 45 km de Slatina, reședința județului Olt. La 55 km se află
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
de curgere temporară. Principalul component al rețelei hidrografice de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Argetoaia este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Argetoaia (reședința), Băranu, Berbeșu, Iordăchești, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia, Teascu din Deal și Ursoaia. Este cunoscut faptul că familia Argetoianu este atestată în documentele vremii încă din anul 1668, atunci când, într-un document privitor la Cerneți în care apare și semnătura lui Mihaiu Hargetoianu care avea titlul de vel stolnic. Tot de la sfârșitul sec
Comuna Argetoaia, Dolj () [Corola-website/Science/300388_a_301717]
-
Negomir este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Artanu, Bohorel, Condeiești, Negomir (reședința), Nucetu, Orzu, Paltinu, Raci, Ursoaia și Valea Racilor. Denumirea comunei vine de la întemeietorul ei: în această vale trăia o bătrâna cu numele de Mira care avea doi fii, Neagu și Dragu. Dragu s-a căsatorit dincolo de deal si a intemeiat comuna vecină, Dragotești. Neagu s-
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
Cotmeana (în trecut, Drăguțești-Săpunari, Săpunari sau Drăguțești) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bascovele, Bunești, Costești, Cotmeana (reședința), Dealu Pădurii, Drăgolești, Lintești, Negești, Pielești, Săndulești, Spiridoni, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
aici trei biserici și o școală rurală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Argeș a aceluiași județ și comuna Bascovele, formată din satele Bunești, Buzoești, Ciorești, Dragolești, Grajdurile, Lintești, Bascovele, Negoești, Pielești, Săndulești, Ursoaia, Valea Porcului, Vârloveni și Zamfirești, având în total 1465 de locuitori; existau și aici o școală rurală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Drăguțești-Săpunari se numea acum "Săpunari
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
două comune în plasa Uda a aceluiași județ. Comuna Drăguțești-Săpunari se numea acum "Săpunari" și avea 2360 de locuitori în satele Drăguțești, Cotmeana și Săpunari; iar comuna Bascovele avea 1845 de locuitori în satele Bunești, Drăgolești, Grajdurile, Lințești, Negoești, Pielești, Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești și în cătunele Buzoești, Chiorăști și Săndulești. În 1931, comuna Săpunari și-a schimbat din nou numele în "Drăguțești" și cuprindea satele Costești, Cotmeana, Dealu Boului, Săpunari și Spiridoni; iar comuna Bascovelele a fost desființată și comasată
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
1968, au revenit la județul Argeș; comuna Bascovele a fost atunci desființată și satele ei incluse în comuna Cotmeana. În comuna Cotmeana se află mănăstirile Bascovele și Cotmeana, ansamble monument istoric de arhitectură de interes național. Prima, aflată în satul Ursoaia, datează din 1695, refăcută fiind în 1845, și cuprinde biserica „Intrarea în Biserică” (1845), chiliile, anexele, turnul-clopotniță și zidul de incintă (1695). A doua, aflată în satul Cotmeana, datează din secolele al XIV-lea-al XVII-lea și conține biserica
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Papiu Ilarian (în maghiară: "Mezőbodon", în germană: "Boden") este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Dobra, Merișoru, Papiu Ilarian (reședința), Șandru și Ursoaia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Papiu Ilarian se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (56,91%), cu o minoritate de români (41,74%). Pentru 0
Comuna Papiu Ilarian, Mureș () [Corola-website/Science/310660_a_311989]
-
Flnațe, Tisa) sau care amintesc că își adună izvoarele din regiuni despădurite (Runcu, Izvorul Arsului, Arșița, Ciotina etc. = pîraile zonelor despădurite). Multe din apele curgătoare poartă numele masivelor din care izvorăsc (Chicera, Muntelui, Măgura, Tomnaticul etc.) sau au semnificație zoo-geografică (Ursoaia, Lupului, Cioroiului. Cerbul etc.) Numeroase sînt hidronimele cu semnifucații în antroponimie (Bucur, Marta, Măria, Strugarului, Pîrîul lui Ioniță etc.) și mai puțin frecvente cele care reflectă litologia (Ilva, Glodului, Illvețul, Iliuța Calului, Colbul), cu precădere argiloasă. Caracterele fizice și chimice
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]