861 matches
-
umple ziua cu foșnetul discret al polenului ce amăgește moartea. Prin culorile risipite de lumină în tâmpla lumii, mereu se va lipi gândul de sângele cuibărit în atâtea naufragii efemere. LAGUNA O să-ți vrăjesc aripile Din tăceri am să-ți urzesc întoarcerea prin geamul deschis, ca intrarea într-un cuib. N-o să mai las înăuntru nicio uitare doar începutul va fi mereu bătaia inimii nici luna, nici răsăritul nu vor risipi pulberea clipei dilatată într-o lagună ascunsă de vederea unui
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Nașterii Domnului este preludiul „sine qua non” al Sărbătorii Învierii Domnului, un eveniment îl explică și îl completează pe celălalt și ambele marea taină a mântuirii neamului omenesc. Când steaua de pe cer s-a arătat magilor și păstorilor, forțele întunericului urzeau deja planuri, erau la lucru hotărîte să elimine orice competiție politică. Astfel că dintru început trebuie să intervină Însuși Dumnezeu ... Citește mai mult Se apropie din nou Sfântul Crăciun, Sărbătoarea Nașterii Domnului. Deși la naștere magii luminați și înțelepți de la
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Nașterii Domnului este preludiul „sine qua non” al Sărbătorii Învierii Domnului, un eveniment îl explică și îl completează pe celălalt și ambele marea taină a mântuirii neamului omenesc. Când steaua de pe cer s-a arătat magilor și păstorilor, forțele întunericului urzeau deja planuri, erau la lucru hotărîte să elimine orice competiție politică. Astfel că dintru început trebuie să intervină Însuși Dumnezeu ... XXXI. TEOLOGUMENA - DESPRE ISPITA CẰDERII, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2163 din 02 decembrie 2016. Copiii se nasc
MARIN MIHALACHE by http://confluente.ro/articole/marin_mihalache/canal [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Nașterii Domnului este preludiul „sine qua non” al Sărbătorii Învierii Domnului, un eveniment îl explică și îl completează pe celălalt și ambele marea taină a mântuirii neamului omenesc. Când steaua de pe cer s-a arătat magilor și păstorilor, forțele întunericului urzeau deja planuri, erau la lucru hotărîte să elimine orice competiție politică. Astfel că dintru început trebuie să intervină Însuși Dumnezeu Tatăl să le zădărniceasă planurile diabolice. Dumnezeu Tatăl trimite îngerul să sfătuiască pe Iosif și pe Fecioara Maria să ia
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1482157811.html [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
i-s oglindă chipului de dor și suspin; dar dus la război Dorin e, viața Lindei griji și teama... de-o vrea Domnul, poate vine și-n gând Linda îl tot cheamă... Întors târziu din front acas’, gând morțiu i-urziră unii: de la hora când să ias’ tăiat să fie-n rază lunii, să le rămână lor Florinda, tre înși cuțite lungi luară și când se sfârși horinda, pe Dorin l-înjunghiară... Trei junghieri până-n prașele... una-n inima, alte-n
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
sub punte volburi i-s oglindachipului de dor și suspin;dar dus la război Dorin e,viața Lindei griji și teama...de-o vrea Domnul, poate vineși-n gând Linda îl tot cheamă...Întors târziu din front acas’,gând morțiu i-urziră unii:de la hora când să ias’tăiat să fie-n rază lunii,să le rămână lor Florinda,tre înși cuțite lungi luarăși când se sfârși horinda,pe Dorin l-înjunghiară...Trei junghieri până-n prașele...una-n inima, alte-n spate
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
12 decembrie 2014. O sticlă de vin roșu sec pe masa desfrâului proaspăt consumat... prin fereastră se-aude cum strigă surd copiii din flori ai vecinului; pe cealalată parte a străzii, în grădina secătuita de cărăbuși lătra neconvingător câinele; cireșul urzește capcane pentru paianjeni două case mai jos, iar departele lumii crește exponențial cu fiecare tril înăbușit al mierlelor. Toate, iubito, sunt dovezi ale tăcerii. Ah, ce răcoroasă odihnă aici, înăuntru... ce liniște, ce presentiment al somnului fără de tulburare... Citește mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
somnului fără de tulburare... Citește mai mult O sticlă de vin roșu secpe masă desfrâului proaspăt consumat...prin fereastră se-aude cum strigă surdcopiii din flori ai vecinului;pe cealalată parte a străzii,în grădina secătuita de cărăbușilatră neconvingător câinele;cireșul urzește capcane pentru păianjenidouă case mai jos,iar departele lumii crește exponențialcu fiecare tril înăbușital mierlelor.Toate, iubito, sunt doveziale tăcerii.Ah, ce răcoroasă odihnăaici, înăuntru...ce liniște, ce presentimental somnului fără de tulburare...... IX. IERTAREA, de Răul Bâz, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
economice din toate țările europene; comportarea austriecilor în Transilvania și perspectivele unei eventuale ocupări a Țării Românești de trupele austriece; aventurile sentimentale ale lui Ludovic l XIV-lea și ale altor personalități, precum și implicațiile acestor aventuri pe diverse planuri; conspirațiile urzite de adversarii politici atât în interior cât și în exterior etc. Cunoașterea acestor realități a permis domnitorului Constantin Brâncoveanu și stolnicului Constantin Cantacuzino să aprecieze că imperiul otoman, deși se afla în acceptarea suzeranității Austriei, chiar dacă ar fi fost posibilă
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
sentimentul măreției naturii, căreia îi dedică numeroase poezii organizate pe anotimpuri și sărbători religioase ori tradiționale: ”O floare, altă floare, tot mai multe flori / Cu ochi albaștri, verzi..., cu sunet de viori, / Spre boltă fruntea lor măreț și-o-nalță, /Urzind culori de primăvară și speranță...” (Iz de primăvară). Și dacă vara-i oropsită, vitregită de poezii dedicate ei, să trecem la anotimpul următor, prin câteva versuri reprezentative: ”Copacii se răsfrâng în zare, / Ducând povara vântului în spate /Și fiecare pată
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1475703204.html [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
sancțiunea doar, si cu pedeapsa, Adesea, decăzuții nu se-ndreaptă; Satiră drept satâr că de casap s-a Învrednicit a fi mai înțeleaptă... 37.Divide et impera (Dezbina și stăpânește) „Dezbina și conduce...!” e dictonul Acelor dictatori ce prin iscoade Urzesc războaie să-și mențină tronul, Dar și principiul târfelor năroade... 38.Veritas odium paret (Adevărul seamănă ură) De când e lumea-n lume și pământul Și Dumnezu i-a dat grăirii gură, Nu e un râu mai rău decât cuvântul, Ce
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI.-.ALTE 22 DE CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA OMENIRII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1406644962.html [Corola-blog/BlogPost/349524_a_350853]
-
e valul prefăcut în unde, în care îmi ascund privirea când visez că am plecat pe mare, mister din lâni de aur cu miros de luncă; și amețit de valurile lui, mă cred cuprins de-o vrajă ce-i aievea, urzind firele destinului. luni, 8 septembrie 2014 eu nu știu cine ești, femeie eu nu știu cine ești, femeie, până nu-ți ascult dorul tău, atunci mă simt pribeag ca o pasăre în zbor nupțial și înmuguresc în mine veșnicii de pe alt pământ; atunci ție
TRIPTIC POETIC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410250026.html [Corola-blog/BlogPost/377921_a_379250]
-
război ascuns cu mine Însă nu mă tem, eu, Doamne, Mă încred de-acum în Tine. Când cu Domnul eu mă laud Și Cuvântul Său cel sfânt Ce îmi mai pot face mie Niște oameni pe pământ? Știu că îmi urzesc capcane Cu paienjeniș de gânduri Și au vrut să îmi ia viața De la mine-n multe rânduri. Că doar astfel trag nădejde Să-și găsească o scăpare În mânia lor aprinsă Ei năpăstuiesc popoare. Dar Tu-mi numeri pașii mei
PSALMUL 56 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1469111917.html [Corola-blog/BlogPost/383896_a_385225]
-
a unor vremi intrate deja în istorie. Am găsit-o pe venerabila doamnă într-o casă interbelică din Iași, în Copou. O placă pusă după 1990 pe fațada casei amintește trecătorului că aici, cu multe decenii în urmă, și-a „urzit“ descoperirile, în nopți de nesomn și căutare, fizicianul Ștefan Procopiu. În ianuarie, pe 19, își sărbătorea ziua de naștere. Nu alături de prietenii săi din tinerețe, frații Păstorel și Ionel Teodoreanu sau poetul George Topârceanu, ci alături de soție, pe la vreo mănăstire
Rădăcini uitate by http://balabanesti.net/2010/05/23/radacini-uitate/ [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
nu vrei să le dorești, Tu nu te poți abține. Ce e iubirea? E zâmbetul de dimineață Ce nu se spală cu nimic, Ștergi cu prosopul, dar e tot pe față. Ce e iubirea? O fi doar gândul de aseară Urzit din vise ne-mplinite... -Trezește-te! Bea o cafea amară, Adună-ți mintea dintre stele Și ieși afară, E ziuă! Iubirea, las-o pe diseară! Referință Bibliografică: Ce e iubirea? / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18
CE E IUBIREA? de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1408383338.html [Corola-blog/BlogPost/349408_a_350737]
-
afirmă Mircea Eliade: „Eminescu. Deasupra tuturor gloriilor efemere și deșertăciunilor legate de patimile noastre omenești, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nici o catastrofă istorică: geniul. (...) orice s-ar întâmpla cu neamul românesc, oricâte dezastre și suferințe ne-au fost urzite de Dumnezeu, nici o armată din lume și nici o poliție, cât ar fi ea de diabolică, nu va putea șterge LUCEAFĂRUL lui Eminescu din mintea și din sufletul românilor: (...)Neamul românesc simte că și-a asigurat dreptul la «nemurire», mai ales
LECTURI BINECUVÂNTATE: „DULCEA MEA DOAMNĂ, EMINUL MEU IUBIT !” de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/sabina_maduta_1421327673.html [Corola-blog/BlogPost/374380_a_375709]
-
veacuri!(Golgota românească, memoriei lui Nicolae Chisălicescu, mort în Zarca din Aiud) Aurelian Bentoiu, ialomițeanul temerar și martir a bătut la porțile luminii în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Din Caierul tinereții tors în Colegiul “Gheorghe Lazăr” și-a urzit firul vieții ca ofițer, încorporându-și Dreptul și Filosofia, ce i-au netezit calea liberală spre Parlament și Ministerul Justiției. Magistrat și avocat de renume este radiat de Lucrețiu Pătrășcanu prin reforma sa din 1948. Noua putere îi “conferă” magistratului
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
publicist, atingând toate domeniile imaginabile, văzându-l specialist în fizică, medicină, sociologie... Ziua de 15 ianuarie a devenit prin lege Ziua culturii române, unde se spun cuvântări fără acoperire.. În capitolul „Complotul” profesorul Lucian Boia combate ultima teorie a complotului urzit de spionajul austro-ungar asupra poetului. În nici un caz Eminescu nu a fost omorât de așa zișii spioni, ci a murit de o boală care bântuia în acele timpuri. Diagnosticul lui nu a fost sifilisul ci o prăbușire psihică de tip
LUCIAN BOIA-MIHAI EMINESCU, ROMÂNUL ABSOLUT- RECENZIE DE CARTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1449924560.html [Corola-blog/BlogPost/370309_a_371638]
-
vedea ceea ce este, a prevedea destinul formelor istorice care se nasc, a formula legile realității în termeni accesibili tuturora, a da o mână de ajutor celor care nu văd”. Virgil Ierunca - “În această dublă armură, a românismului și a ortodoxiei, urzită din zalele în veci necanite ale omeniei, cavalerul acesta sceptic, dar vizionar, purcede la asaltul dificil al faptelor. La Univeristate, predă logica și îndoiala, examinează certitudinea, învață virtutea. Primenitor de sisteme, el transformă cursurile în oracole. Catedra, ceva între alee
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
izolarea eului poetului este abolită, iar mediul acestuia i se apropie fără ca mijlocirea esențială de cunoaștere a societății în care glisează poetul, dar și latura ei nefericită, să devină un element constitutiv al plăcerii: "Eu sunt un monstru pentru voi/ Urzind un dor de vremuri noi/ Și-n lumea voastră-abia încap.../ Dar am să dau curând la cap". În "Serenada muncitorului" publicată în "Ilustrația națională" în ianuarie 1914, pe pagina 5, sub titlul " Serenada", găsim chiar în titlu un hedonism, fiind
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia_0.html [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
Acasa > Poezie > Credinta > PRIVIGHETOAREA Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Confecta res forte septem annos autumni frigore vesperum. La ceasul înserării, când real și crepuscul, Umbrind urzeau vremelnic un tainic univers, Când, în tăcerea ceții ce-nvăluia abisul, Visam? Era aievea? Nici azi n-am înțeles. Lumina sângerie - târziu apus de soare - Se prelingea pe arbori și picura pe drum. Eu îmi târam cu greu pașii prin
PRIVIGHETOAREA de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1477922366.html [Corola-blog/BlogPost/370711_a_372040]
-
unui vultur mare, setos de foc și sânge, Ce-aripile și-aruncă pe mase proletare ! E-un vultur răpitor ce-i schingiue pe oameni Cu-a căror sânge, valuri, doar penele le schimbă Nu și voința dreaptă! Cruzimea unor fameni Urzită-n veacuri, poporul a zdrobit și-o limbă! Din ce vreți voi cu obstinație, noi vrem nimic, Nimic mai mult decât ne este dreptul nostru Și libertatea noastră ce-ați strâns-o într-un plic Cu destinația de veacuri : cheremul
N I M I C... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1438622684.html [Corola-blog/BlogPost/373991_a_375320]
-
ca pentru o viață trăită cu cea mai curată simplitate să nu se găsească îndeajuns cuvinte, spre a i se alcătui povestea. Despre Majestatea Sa Regele Mihai I al României, scrisa aceasta e însăși o temă de scris, pentru că se urzește într-o operă dintr-un ghem care pe măsura depănării, scoate afară fluturi de molie. Ei au zăcut acolo și au ros, neașteptându-se ca la întâlnirea cu lumina libertății să fie prinși. În exterioritatea oricărui sistem de convingere, combinând
MAJESTATEA SA REGELE, 93 DE OFRANDE, ÎN 93 DE TOAMNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413961369.html [Corola-blog/BlogPost/341070_a_342399]
-
i-s oglindă chipului de dor și suspin; dar dus la război Dorin e, viața Lindei griji și teama... de-o vrea Domnul, poate vine și-n gând Linda îl tot cheamă... Întors târziu din front acas’, gând morțiu i-urziră unii: de la hora când să ias’ tăiat să fie-n rază lunii, să le rămână lor Florinda, tre înși cuțite lungi luară și când se sfârși horinda, pe Dorin l-înjunghiară... Trei junghieri până-n prașele... una-n inima, alte-n
BALADA LINDA FLORINDA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1429592866.html [Corola-blog/BlogPost/376032_a_377361]
-
Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem un neam de truditori ai gliei, cum spunea Goga, ... un popor de plugari, «urziți din lacrimi și sudoare», Puiule. Alte neamuri au pasărea-liră, pasărea-paradisului... Nu se zărește țipenie de om. Ca anul trecut la Sfânta Maria, când, după plecarea sătenilor în pelerinajul organizat de părintele Andrei la Mănăstirea Strâmba, au resimțit acut senzația că
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Confesiunea_amintire_ca_retori_al_florin_tene_1377619057.html [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]