328 matches
-
ai măritat. — Mă căsătorisem atunci? Am dat din cap, aprobând-o. Atunci îl cunoscusem și pe soțul ei. Era un fel de trepăduș pe la studențime. Se tot agita să ajungă prin prezidii de tot felul. Doar pentru a se foi urzicat pe scaunul de la masa roșie. — Ciudat... Parcă și eu încep să-mi amintesc câte ceva. E totuși destul de mult timp dus de atunci, nu? Știam că mințea. Îmi plăcea însă minciuna ei. Chiar mă bucura. De ce nu și-ar aduce totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
săreau ochii din găvane și limba din gură, cum exploda țeasta din pricina creierilor fierți... Mă sperie - și-ți mărturisesc asta abia acum când, chiar dacă vei simți nevoia să râzi de mine, eu n-am să fiu prin preajmă ca să mă urzice zâmbetul de primată ce-și arogă mult mai multă inteligență decât ar fi posibil să Înceapă sub frunticica cea teșită - mă sperie, zic, gândul de a fi băgat Într-un lădoi de scândură la doi metri sub nivelul solului, Înconjurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în mai multe localități: Tașbunar, Anadol (Ismail) și Valea Ursului (Argeș). În 1945 se înscrie la Liceul „Gheorghe Roșca Codreanuʺ din Bârlad, pe care l‐ a absolvit în anul 1952. Trimite primele încercări poetice revistelor: Tânărul Scriitor, Gazeta Literară și Urzica unde își face debutul în 195 4. Se înscrie la Facultatea de medicină din Bucure ști și își ia doctoratul în 1962. Parcurge toată ierarhia treptelor medicale, alături de reputații corifei ai medicinii românești, de la cea de medic intern până la cea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
așa, că mie mi-a rămas spinarea la frig - Duda pe dată mă cuprinde cu o mână fierbinte peste spate, pe gât, la ceafă și mă trage frumușel la ea; cu cealaltă se desface la piept și-mi apasă obrazul urzicat de țânțari la căldicel și răcorel - și la binișorel. - Uită-te-n sus, că nu se cade să vezi În jos. Îmi dezlipesc obrazul de caldul ei de sus și, cu ochii Închiși, Înalț capul, sub cuvertură. Sub cuvertură, Duda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
atenuat și au dispărut și durerile din șale, fără a le trata. Aceasta a dovedit că toate durerile mele aveau o cauză comună și că organismul uman este un tot unitar. În această lună și jumătatea am băut ceaiuri de : - urzici plus coada calului, pojarniță, - coada șoricelului, - salvie,cimbrișor. Zilnic, dimineața făceam o cană de jumătatea de litru de ceai de urzici, proaspete și coada calului, uscată. După ce o beam, făceam o altă jumătatea de litru de ceai de pojarniță și
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Ghiuș, Sofian Boghiu, Ilie Cleopa, Constantin Galeriu, Teofil Pârâian, Dometie Manolache de la Râmeți, Paisie Olaru de la Sihla, Iachint Unciuleac de la Putna, ajungând la Ioan I. Ică Jr., Paul Gherasim, Andrei Pleșu, Cristian Mandeal, Teodor Baconski, Horia-Roman Patapievici și, firește, Mihai Urzică și Iulian Stoicescu - magistrul, respectiv duhovnicul autorului -, afli că „nu îndoiala reprezintă statura duhovnicească constitutivă a lui Toma“, ci, dimpotrivă, „siguranța totală, neumbrită și molipsitoare“, că trei tineri evrei s-au convertit la ortodoxie grație lui Ioan Alexandru (botezați acasă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
încercat să-i explic cum se folosesc plantele, dar nu știam numele egiptene ale ierburile și ale rădăcinilor. Așa că Meryt a venit cu trusa ei de plante și am început să traducem împreună. I-am povestit cum foloseau mamele mele urzica, chimenul și coriandrul și apoi ea a bătut piețele în căutarea frunzelor și a semințelor pe care nu le mai văzusem din copilărie. Meryt mi-a adus mostre din fiecare floare și tulpină care se găsea de vânzare pe chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Ea Îl ținea de mâini și Îl rotea În jurul ei, apoi se prăvăleau amândoi În iarba proaspăt cosită. Michel se ghemuia la pieptul ei cald; Brigitte purta o fustiță scurtă. A doua zi, erau acoperiți cu bășicuțe roșii, cu pielea urzicată de mâncărimi cumplite. Trombidium holosericum, numit și rujet, e foarte răspândit, vara, pe pajiști. Are un diametru de circa doi milimetri, corpul solid, cărnos, foarte bombat, de un roșu viu. Își Înfige rostrul În pielea mamiferelor, provocând mâncărimi insuportabile. Linguatula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
În tren și am fugit la măgina. Acolo era singura scăpare pe care o cunoșteam, poarta legată de Însuși misterul existenței mele : cimitirul din vârful dealului. Am ieșit pe portița de lemn din spatele curții, pe lângă tufa de zmeură, fărĂ ca vreo urzică să mă mai deranjeze, căci căzuse deja bruma și Își dăduseră duhul cu toate, lăsând liber drumul spre cer. Am urcat cu sufletul la gură dealul spre cimitir. Întotdeauna când ceva nu mergea eram tentată să mă las legănată de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în tren și am fugit la măgina. Acolo era singura scăpare pe care o cunoșteam, poarta legată de însuși misterul existenței mele : cimitirul din vârful dealului. Am ieșit pe portița de lemn din spatele curții, pe lângă tufa de zmeură, fără ca vreo urzică să mă mai deranjeze, căci căzuse deja bruma și își dăduseră duhul cu toate, lăsând liber drumul spre cer. Am urcat cu sufletul la gură dealul spre cimitir. Întotdeauna când ceva nu mergea eram tentată să mă las legănată de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu apa adusă În gură o buturugă uscată. Efort sisific, Într-un peisaj de-o uscăciune și dezolare biblică: „E numai cîmp de petre, gol, trist, secat de soare De care fug și vulturi și feare răpitoare. Nici scaiul, nici urzica, pe sînul lui nu crește, În veci dorita ploaie, nici rouă nu-l stropește, Iar dac-un nor se sparge deasupra-i cîteodată, Cu lacrimi lungi de sînge e ploaia-amestecată. De cîmpul cel de groază chiar gîndul se ferește; Chiar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Biogeneza are loc sub acțiunea a numeroase bacterii din sol și a bacteriilor intestinale, necesarul zilnic de vitamină B12 (1μg/zi) ar fi acoperit în mod fiziologic de această sursă. O altă sursă naturistă importantă de ciancobalamină la îndemână este urzica, una din cele mai bogate plante în vitamina B12. Atât vitamina B12, cât și acidul folic, în absența acidului ascorbic, un puternic antioxidant, sunt contraindicate în dietă favorizând apariția și dezvoltarea tumorilor maligne și a leucemiilor, prin exces de sinteză
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
Salată de legume cu sos acrișor Brioșe cu măsline și salată verde Pizza cu ceapă și măsline Roșii umplute cu orez negru Paste cu dovlecei și ardei grași Pateuri vol-au-vent cu legume și măsline Dovlecei și mozzarella în coșulețe crocante Urzici Supă cu găluște de urzici Orz Supă de cereale cu legume Salată de orz cu păstăi verzi Pâine Tartă sărată cu roșii Budincă de legume cu ardei grași Salată de andive cu crutoane picante Cremă de dovleac și varză roșie
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia cracea), coada-șoricelului (Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni), loboda (Atriplex), știrul (Amarantus retroflexus), lăptuca (Lactuca virosa), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), urda-vacii (Lepidium draba), urzica și multe altele. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant influența antropică. Posibilitățile de întreținere și de adăpost pe care le-au oferit lunca, balta și pădurile, izvoarele cu apă potabilă, terenurile pentru așezări omenești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cir de mămăligă amestecat cu grăsime de pasăre, cu ulei, untură de porc, lapte dulce, cald amestecat cu grăsime de gâscă, cu un ou crud ori numai cu gălbenuș de ou, cu miere de albine sau floare de la planta pucioasă, urzică creață cu zahăr candel, vin fiert cu piper sau ardei iute. Băi fierbinți la picioare cu apă sărată. Inhalații cu fum de rădăcini de brusture, cu făină de porumb, cu vapori de bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gaz, cu mămăligă caldă și sare. Clătiri și gargare cu fiertură de busuioc roșu, sânișoară, năprasnic, lemn galben, sunătoare, mac de grădină, cu piatră acră și apă sau cu gaz. Se bea mult ceai de mușețel, sunătoare, măceș, pătlagină, tei, urzică sau lapte dulce fiert, se poartă la gât cataplasme cu camfor. Se ia o lingură de lemn, se Înfierbântă coada În foc și se frige umflătura. Pentru a-i scădea temperatura, bolnavul este Învelit bine În cearceafuri ude, ori i
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe fond nervos (nevroză) Ceaiuri din coada șoricelului, hamei, leuștean, limba mielului, mentă, pătrunjel de câmp, roiniță, salvie, usturoiul ursului, odolean, vârnanț, cimbrișor, cimbru de cultură (grădină), păducel, sulfină, urzică moartă. Palpitații Ceai de arnică, ienupăr, mărar, odolean, roiniță, rozmarin, urzică moartă, vârnanț, vetrice, lăcrămioare, angelică, limba mielului, crețișor, păducel, verbină. Apă cu zahăr sau cu dulceață, miere de albine, plămădită cu ceai de iarbă mare. Ceaiuri de barba Împăratului, barba ursului, brădișor, conuri de brad, păstăi de fasole albă uscată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
făină de secară, cu untură de porc sau stropită cu rachiu; cu leuștean, menta calului, mutătătoare, frunze de otrățel, rădăcină de rocoină, amestecate cu cepe fierte În grăsime, cu care se fac cataplasme. Legători cu trifoi, troscot, untul pământului și urzică vie; cu frunze de măr, verzi; de salcâm și pin; cu sfeclă roșie, rădăcini de brusture și cucută amestecate cu scorțișoară, cuișoare, praz, ceapă, usturoi, piper negru, mentă neagră, toate pisate, peste care se pune hoștină de albine, fierte În
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și tulpini de busuioc, cu ceai concentrat de cimbrișor de câmp, cu zeamă de gutui sau de măr dulce. Benefice sunt și ceaiurile de pătlagină, păpădie, de brâncuță, năsturel, din frunze de pătrunjel verde sau uscat, din plescăiță, sunătoare, șovârv, urzică vie sau moartă, din coajă sau frunze de stejar. În multe zone ale țării noastre, contra blândelor se folosesc ridichea neagră și trandafirii negri prin tamponări cu zeamă din aceste plante. Bube pe față (coșuri, acnee) Tratamente populare Se aplică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de tei, sulfină albă, troscot, urzică moartă, coajă de ulm și vâsc. Amestecuri pentru infuzii: cimbru de casă cu rădăcină de pătrunjel, cimbru de câmp cu zburătoare, mătase de porumb cu semințe de mac, mlădițe de tei (de la tulpina arborilor) cu sulfină albă, flori de tei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-ți freci dinții. De gălbinare: să iei rădăcină de păpădie și s-o bagi Într-un pahar cu apă, să stea 24 de ore și se va bea, că-ți va trece. Pentru vacă să dea lapte mult și bun: urzică să tai mărunt și să amesteci cu tărâțe și să dai vacii să mănânce. Lapte să stea dulce vara: cum l-ai muls, cald fiind, să bagi În el o frunză de busuioc și va sta laptele multă vreme dulce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
viitor la Administrație, redacția din 158 București ocupându‐se numai de adunarea materialelor de la scriitorii din capitală.” Anul 1 de apariție a ziarului : 1917. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. Iată cuprinsul câtorva numere din 1925: „M.S. Regele și Poporul” de D. Urzică; poeziile „Zile de toamnă” de Gh. Ponetti și „Alarmă” de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
M.S. Regele și Poporul” de D. Urzică; poeziile „Zile de toamnă” de Gh. Ponetti și „Alarmă” de G. Tutoveanu - „scrisă în vremuri de zbucium , dar și de glorie a regelui nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și în nordul Moldovei, în Bucovina, pe la „fostul ministru averescan Dori Popovici" și pe la „redacția ziarului dlui Ion Nistor pe atunci opozant liberal" cobora în rândul alegătorilor de la Bârlad, cărora îi era destinat, și-i îndruma: „Votați lista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Urații” - Gh. Salmogeanu; „Cântec de război” - Vasile Dobrescu; „Povestiri și legende” - N. Mateescu, Ion Martin, C. Gr. Chirica, Lucian Costin; „De‐ ale copiilor”: Dorina P. Beldie, Lucian Costin, Iosif N. Dumitrescu; „Boala la oameni și animale” - de A. M. Grigoraș, D. Urzică, A. Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A. Cosma; „Ghicitori” - I. Paraschivescu, C. Gr. Chirica, I. Martin; „Glume, jătii și taclale” - N. I. Dumitrescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]