1,096 matches
-
noapte fără de cuvinte te îmbrățișez acum. - Dorule - spune-mi dorule ce ai de alergi, alergi năuc peste zorii tulburați peste nopți care se duc. dorule, ce-mi stai pe suflet ? pleacă în adâncul mării ori pe ramul veștejit, și boscheții uscăciunii. pleacă, ce te mai reține ? mă tot strângi nestingherit, și te ții mereu de mine tot cu lacrimi ai sosit ! Referință Bibliografică: Poezii / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349101_a_350430]
-
unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
tine umilit în rugăciune, Dacă tu în seara asta mai aștepți și o mai ceri. Iată, dacă stai pământul să-l cojești și să-l despături, Te întreb și eu ca omul, unde-i locul meu făcut, Cel ferit de uscăciune și de ploi și de omături Și în care poate însumi în alt timp am petrecut? Unde-i viermele ce mușcă și tăcerea ce se spune Că apasă peste omul numai oase și noroi, Viermele făcut de tine într-o
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
nostru prieten Dorin, Trecând ca pe lângă invincibilul de Alin, Zburând ca pasărea și peste patul Mălin, Se întinse la orizontală parcă deja odihnind.. Ceilalți doi schimbau priviri într-o doară, Căci nu mai era acel Dorin ce se-nfioară, Ca de uscăciuni sufletești nu mai zboară, De scurtcircuite metalicești ei se blocară... Dorin tot murmură ceva în patul de sus, Și părea că ține un odor în brațe nespus, Când începu să zică mai tare: - Madălina, Oh, Mălina, ce ești tu, că
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
Dar o fac într-o lume bolnavă, aproape moartă, care își duce, parcă, agonia mai departe dintr-un soi de încăpățânare maladivă. Sau, poate, din inerție. Frunzele de toamnă au căzut pe alei, transformându-se într-un covor plin de uscăciuni. Speranța zilei de mâine nu e cu nimic mai presus decât deșertăciunea zilei de astăzi. Și atunci îmi dau seama, cumplită revelație, că sunt, la rându-mi, muribund, că încerc să-mi alimentez speranțele și idealurile, dar nu mai am
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > IMPERIU DEȘERTIC Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Imperiu deșertic Porneau spre aventuri stârnind ciulinii Prin Bărăgan de praf și uscăciune - Întindere aridă - un tăciune - Rostogolește vântul mărăcinii. Angoasă de final...amărăciune... Imperiul tiranic al luminii Absoarbe și substanța rădăcinii; Crepusculul se stinge-n rugăciune . Hălăduiau senini tămădăienii; În cârduri mari - ispititoare dropii... Prin timp uitarea și-a nălțat troienii: Niciunde
IMPERIU DEŞERTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362113_a_363442]
-
cred că tot ce am citit mai sus nu este altceva decât... un vis urât, un coșmar și atunci când mă voi trezi, el va dispare. Orice pădure are uscăturile ei... Oamenii buni, cinstiți și prietenoși sunt mult mai numeroși decât ”uscăciunile pădurii” de aceea, mă încăpățânez să cred mai departe în onestitatea și bunătatea românilor! Peste tot în lume există și aspecte negative însă atunci când acest ”și” dispare, ce mai rămâne...? Dorința mea, atunci când voi reveni ACASĂ, este aceea de a
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Religie Spirituală, Creștină , Apostolică, Trinitară. Slujirea ei preoțească, sacramentală, se descoperă în Biserica Hristică, Universală. Oficierea actelor sacerdotale este spornică prin pietate, în câmpul celei mai intense acuități Evenimențiale. “Intelectualii vestici“ sunt binari , ca și preoțimea nesanctificată, cea căzută în uscăciune, din lipsă de har. Ce restaurează în sufletele laice, preoții saprofiți, printr-o monumentalizare egocentrică ? Dezrobirea de păcat, eliberarea din robia luciferică, mântuirea prin asceză, acestea sunt rosturile creștine. De aici, pornesc protestele calviniste și deci ereziile... 9-AB: Care sunt
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
diferenței de temperatură între vară și iarnă, plantelor și sălbăticiunilor li se cere o adaptare drastică. Și totuși după topirea zăpezii, prin pădure ies diferite gingașii colorate. Pădurea e compusă aproape în întregime din conifere. Copacii cam piperniciți, răsuciți de uscăciunea verii sau a frigului iernii. Unii au forme de-a dreptul bizare. Interesant aici că cerbii și căprioarele, vin la turiști și le iau mâncarea din mână. Tot așa de prietenoase și obișnuite cu publicul sunt și veverițele. De câte ori mă
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
zicea. Oare nu-i adevărat? Atunci ea de ce s-a întors din Germania, după ce plecase de aici? Ne arata chiar și casa unde a stat. Doamna: Ei, nu știu exact, dar ea era altfel cumva, după cum orice pădure își are uscăciunile sale... Ea caută un motiv, probabil, că nu prea îi plăcea să muncească, iar bărbatul ei era că noi și nu a suportat să stea lângă ea așa, ca ei îi plăcea băutură... Ei, lasă, Dumnezeu s-o ierte! Nu
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
alei de stropii de ploaie curați de-o coajă de pâine coaptă pe vatră să fie acolo, pe masă dar în liniștea fără de seamăn a dragilor, munților mei... nu mai vreau briză, nici mare nu vânt purtător de nisip nu uscăciune, nici cedrii sau pini nu stânci dantelate pe maluri nu urme de zei, nu ruine nu, nimic din străini măicuță, vreau munții, grădina noastră pe tine așteaptă-mă-n toamnă și-ascultă-mă bine căci vin în curând întâmpină-mă, dragă măicuță
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
pământ Lumina blândă-a unor salbe Coboară îngerii și-și lasă Un strat de pur și diafan Și plângem fiecare an De răutatea ce ne-apasă Și-atâta pace-ncet se cerne Din înălțimile albastre Pe triste sufletele noastre Cu uscăciunile lor terne Referință Bibliografică: Iarnă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 400, Anul II, 04 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
IARNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346655_a_347984]
-
ești tu. Așa că să ne întoarcem la noi și vom avea bucurie, mergând cu mai multă îndrăzneală, îndrăzneală pe care am avut-o în lume, până la a veni în Biserică când am lăsat-o la poartă și am îmbrăcat toată uscăciunea asta, care este străină de Ortodoxie. Asta nu este Ortodoxie. Nu așa a fost Biserica. Am moștenit acum câteva secole, tocmai de care nu ne sunt proprii nouă și vin și se bat cu pumnul în piept și zic: „Uite
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
nouă și vin și se bat cu pumnul în piept și zic: „Uite ăștia aduc modernism și ne calcă nouă ceea ce ne-or lăsat părinții noștri. Da părinții noștri ne-or lăsat, avem de două sute de ani toată moștenirea asta, uscăciunea asta”. Să ne întoarcem la Sfânta Evanghelie, la Sfinții Apostoli, la slujbele noastre bisericești. Dacă le vom citi, vom fi mai atenți la Liturghie, chiar și la Vecernie și la rugăciunile care le avem. Sunt minunate și să ne învățăm
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
și fiertură, iluzie și foame, nectar și sete, iată raționamentele cărnii,filozofia venelor și teoria arterelor. Marile biblioteci ale lumii contra bucătăriilor - micile biblioteci ale lumii.Farfuriile contra astre, tacâmurile contra constelații, gust contra dezgust, mirodeniile contra mironosițe, saliva contra uscăciunii.Pâinea, colacul, turta și mămăliga au fost și sunt evangheliile gurii citite zilnic de tot flămândul și însetatul. Am senzația, deloc papilo-gustativă, că nu în cerul cosmic, ci în cerul gurii, LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL ! Janet Nică Referință Bibliografică
CERU-I CER ŞI LERU-I LER de JANET NICĂ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355698_a_357027]
-
ca să te văd în virtual Pentru c-aștept să fii acasă, ca să te simt în mod real ! Refuz să vii pe un ecran ! Cer lui IISUS în Rugăciune Să-ți dea să simți ce simt și eu : doar dorul ! fără uscăciune... Și nu uita de visul nostru : fiicele și-al tău fecior Îți spun strigând, dar cu Nădejde : ni-e dor de tine ! taare dooor !!! ........ Străinătatea. Nu-l copiez pe Eminescu, spunând că-n străinătate Ești mai sărac fără ai tăi
DIN SCRISORILE NETRIMISE ALE UNOR COPII PENTRU MAMELE LOR DIN STRAINATATE... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368934_a_370263]
-
găsind cele mai potrivite cuvinte pentru a defini un stil sau o modalitate de expresie. Iată o mostră: „Strigatul" lui Munch exprimă spaima și o disperată solicitare de ajutor. Portretul cardinalului Fernando Nino de Guevara, semnat de El Greco, ilustrează fanatismulșsi uscăciunea sufletească a slujitorului bisericii. În „Ivan cel groaznic și țareviciul", Repin îl înfățisează pe sângerosul țar în clipele de disperare și durere, îngrozit de uciderea fiului său într-un acces de furie. Frida Kahlo își pictează portretul cu trup de
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
străpungă stratul de pământ ieșind la suprafață. Erau viguroși și acest lucru îl bucura pe horticultorul amator, pentru că au ieșit bine din iarnă și nu a pierdut nicio tufă. Cu foarfeca de grădină a îndepărtat acele ramuri slabe sau cu uscăciune la capete, lăsând între cinci și zece ochi de trandafir, funcție de vigoarea plantei. Își procurase din timp de la magazinele de specialitate azotat de amoniu și fertiliză terenul în jurul tulpinii odată cu îndepărtarea stratului de pământ protector. Crinii săi imperiali ca și
ROMAN , CAP. CINCISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370109_a_371438]
-
două picioare, învață-ne din nou să fim buni și demni de încrederea Ta. Învață-ne din nou dragostea dintâi aceea care face doar bine și pune flori până și în scaietele din deșert; dragostea Ta, care pune culoare în uscăciune și face să cânte pietrele. Doar lângă dragostea Ta putem fi. Aici, însă—singuratici, zburătăciți funigei— n-are rost să ne dorim nemurirea. ( Iunie 29, 2015) Referință Bibliografică: ZBURĂTĂCIȚI FUNIGEI... / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1642
ZBURĂTĂCIȚI FUNIGEI... de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352833_a_354162]
-
mai orăcăia din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile pepenilor, se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Dragă Niculaie, tot om merge, mai stai și tu o țâră jos, ce Dumnezeu! BĂTRÂNUL: După cum văd, urciorul vostru s-a spart. Dar nu-i nimic, dacă vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă potoliți uscăciunea din cerul gurii, precum și arșița din suflet. Ca mâine o să zac și eu sub glie și atunci apa care v-o dau astăzi îmi va potoli arșița din sufletul meu. Scoate plosca și îi desface dopul, dar constată uimit:) Iaca
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
formarea unor pânze freatice abundente și, de asemenea, o rețea hidrografică densă asociată - 0,7 - 0,9 km/kmp, conform Șoneriu și Grecu, 1987. ... 2.2.2. Influența hidrografiei asupra speciilor și a habitatelor Situl este dominat de specii și habitate adaptate la condiții de uscăciune, ca o consecință a expoziției versanților și a iradierii solare accentuate, astfel că, din punct de vedere al hidrografiei se poate vorbi de o influență directă asupra acestora din perspectiva menținerii unui regim hidric optim în sol. Stratele impermeabile de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
prestanță, cu civilizația lor fără cusur, cu enigmaticul lor pas ferm, dar cuminte. Eh, dar noi totuși suntem români, eu unul nu am dubii în această direcție și știu că sub mantia acestei condiții stau și flori, dar stau și uscăciuni. Iar parte din aceste uscăciuni, cel puțin în situația mea, s-au conturat în ultimii ani din cauza unor neajunsuri și dificultăți pe care le-am tot întâmpinat trăind în propria mea țară. Nu vreau să discut neapărat despre neliniști filosofice
Nu am fost niciodată genul protestatarului. S-ar putea ca tocmai asta să vrea statul de la mine: absența () [Corola-blog/BlogPost/338442_a_339771]
-
cusur, cu enigmaticul lor pas ferm, dar cuminte. Eh, dar noi totuși suntem români, eu unul nu am dubii în această direcție și știu că sub mantia acestei condiții stau și flori, dar stau și uscăciuni. Iar parte din aceste uscăciuni, cel puțin în situația mea, s-au conturat în ultimii ani din cauza unor neajunsuri și dificultăți pe care le-am tot întâmpinat trăind în propria mea țară. Nu vreau să discut neapărat despre neliniști filosofice privind textura condiției de român
Nu am fost niciodată genul protestatarului. S-ar putea ca tocmai asta să vrea statul de la mine: absența () [Corola-blog/BlogPost/338442_a_339771]