224 matches
-
magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde și mare; veselie; vînt; Windows; zare; zonă (1); 800/185/73/112/0 cînta: muzică (58); melodie (50); voce (43); cîntec (36); frumos (35); veselie (24); fredona (21); talent (17); bucurie (15); fericire (13); dansează (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parc; păsări; peisaj; petrecere; pierdut; plante; plăcută; poiană; post; prietenie; priveliște; proaspăt; prune; puritate; pustietate; putere; ramă; rară; rău; recreere; rural; salariu; Scufița Roșie; spînzurătoare; de stejar; stufoasă; sunetul păsărilor; tăia; tăiere; tînără; toacă; tot; tristă; tufă; uscat; uscată; uscăciuni; uscătură; uscături; vară; vegetație înaltă; verde, umbră; veveriță; vînătoare; vulpe; zi de naștere(1); 803/191/74/117/0 pămînt: negru (93); terra (32); sol (28); viață (28); rotund (22); țărînă (21); noroi (15); iarbă (14); planetă (14); cer (13); maro
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păsări; peisaj; petrecere; pierdut; plante; plăcută; poiană; post; prietenie; priveliște; proaspăt; prune; puritate; pustietate; putere; ramă; rară; rău; recreere; rural; salariu; Scufița Roșie; spînzurătoare; de stejar; stufoasă; sunetul păsărilor; tăia; tăiere; tînără; toacă; tot; tristă; tufă; uscat; uscată; uscăciuni; uscătură; uscături; vară; vegetație înaltă; verde, umbră; veveriță; vînătoare; vulpe; zi de naștere(1); 803/191/74/117/0 pămînt: negru (93); terra (32); sol (28); viață (28); rotund (22); țărînă (21); noroi (15); iarbă (14); planetă (14); cer (13); maro (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ferești, n.n.) zvonuri lansate de propagandiști, instructori de partid (veniți de pe alte meleaguri), susținuți de obedienți locali, foști „panduri” din divizia Tudor Vladimirescu, turnători ai Securității, proaspăt promovați în munci politice și de propagandă din sat (unde este pădure fără uscături?), cum că numai colectiva poate să aducă bunăstarea în casele tuturor, cum că ei se <<defrișează>> zilnic în mijlocul poporului pentru a-l lămuri asupra binefacerilor muncii în colectivă, etc. Zadarnic a încercat tata să-i lămurească că <<defrișează>> înseamnă tăierea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mulți credeau ce scrisese rusul și tare ar fi vrut să ajungă precum „eroii” din mâzgălitură! Ticăloși au fost, sunt și vor fi întotdeauna, așa cum și din cele mai curate și mai întreținute păduri, tot strângi vreo patru-cinci care de uscături bune de ațâțat focul, dar ticăloși mai mari ca în România anilor ’48-’65, greu s-ar mai găsi vreodată! În continuare, iată ce probleme grave a mai avut de înfruntat tânărul Busuioc: „Cu hotărârea judecătorească într-o mână și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu era ziar din București ori subredacție de post de radio străin care să nu fi avut în componență ziariști plecați de la "Dialog", dar mai ales de la " Opinia...". L-ai amintit pe Tatulici, așa, autoironic, înțeleg. Dar există pădure fără uscături? Nu știu în ce măsură conflictele publice dintre diverse media sunt partea vizibilă a unor conflicte dintre patroni ori se datorează reacțiilor umorale ale redacțiilor, dar mi se par benefice, măcar pentru că alungă pericolul unei prese monolitice! Dorin Popa: Pentru mine, "Dialogul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ai dreptate, nu numai în Iași, ci și în București, la un moment dat, cei mai mulți jurnaliști buni erau cei plecați de aici. Întâi, a plecat Alina Mungiu. Apoi, George Pruteanu ... Liviu Antonesei: George Pruteanu? Spuneam că nu există pădure fără uscături! Ah, nu Alina a fost prima plecată, ci alții, Radu Eugeniu Stan, Marius Herghelegiu, Dorina Băieșu, Liviu Avram, o mulțime. Atât de mulți că nici nu mi-i amintesc pe toți. Oricum, văd adesea câte o poză de jurnalist, ori
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
să știți că mai sunt și excepții, adică șefi buni, umani, care încearcă să se apropie de umilii slujbași, ascultându-le doleanțele și ajutându-i la nevoie; de, am putea spune că pădurea are fagi și stejari falnici, dar și uscături Pensionarii normali, nu cei cu pensia de multe zeci de sute de lei, care au și slugi în casă, când o primesc, nu vorbesc, ci doar o cântăresc în palmă și se gândesc că dacă dau banii pe întreținere, nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în dezordine. Cosimo nu permitea să fie îngrijiți cum se cuvine și tăiați la timp arborii, spune Vasari. Gonea grădinarul, cum vedea că se apucă să sape în jurul lor, să-i curețe. Nici măcar smochinii nu reușea să-i curețe de uscături. Nu tăia nici vița care năpădise casa și îneca zidurile. Se simțea bine, se spune, în mijlocul naturii libere, rodind sălbatic. Crengile se aplecau până la pământ, grele de fructe, nu le culegea nimeni. Cădeau, putrezeau, într-o pădure fără capăt, neschimbată
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cea a pietrei șlefuite. De prea multe ori în istorie, noi, românii, am transformat voința în resemnare. Politicienii actuali fentează istoria, nu o înfrunta. Renașterea a reanimat antichitatea. Comunismul ne-a trimis direct în comuna primitivă. Popoarele imbecile își deversează uscăturile spre vârf. Unele tratate de pace par scrise cu mitraliera. În istorie, popoarele mici joacă întotdeauna cu negrele. Popoarele, care nu au eroi, nu pot avea nici profeți. Sunt inteligente popoarele care știu să fructifice conjuncturile istorice și geografice căzute
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Nici a mea nu este om. Prea multe valori mor în scutece. E tot mai dens vidul dintre oameni. Nu poți intra în legendă, când mori de obezitate, ori de hemoroizi. Majoritatea jurnalelor sunt "îngrășate" cu dejecții. Pădurea își macerează uscăturile. Societatea le promovează deseori. Idealurile sfărâmate hrănesc lichelele. De cei mai mulți violatori "se bucură" libertatea. Se întâmplă în multe prietenii ca unul să fie țucălarul celuilalt. Ratarea este drumul asfaltat cu clișee. Se întâmplă uneori ca scriitorul să fie sublim în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
făcut pe Ioan Bogdan să reconstruiască, prin comparație cu ceha și slovaca, un străvechi radical slav berlo, „nuia“, „băț“, căruia i s-ar fi adăugat un sufix -adi (folosit în sîrbă și slovenă), rezultînd sensul „loc plin de nuiele, crengi, uscături“. Din ținutul în care se afla această așezare ar fi fost recrutați berladnicii, războinicii seminomazi și semitîlhari, folosiți de cnejii timpului în năvălirile lor asupra ținuturilor care urmau a fi supuse (de altfel, termenul războinic are și el la origine
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pentru o pedeapsă bine meritată! Democrația e severă și fără milă când sunt în joc interesele poporului!... Țara cere muncă și cinste multă celor ce o slujesc cu pasiune!... Da, domnilor!... Și de aceea trebuie să eliminăm dintre noi toate uscăturile, să facem toate jertfele, ca astfel să întemeiem în România nouă și mare o epocă de cinste, libertate și dreptate!...99 Satira politică pe coordonatele impuse de Caragiale cunoaște o viguroasă ilustrare prin piesa lui George Mihail Zamfirescu, Schimbarea la
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
deasupra pământului... nici bufnițele nu mai pufăiau, doar, din depărtare, de pe crestele lui Mârzac venea ca un zvon în surdină, pe pale de vânt, urletul lupilor. Jderul colinda prin pădure șovăind. Se strecura împotriva vântului, pe lângă desișuri și opreliști de uscături; pe coastă cercetă vizuinile printre rădăcini, dar fără speranța de a gasi ceva. ...Februarie geros veni ca o vijelie. În partea de răsărit a povârnișului asupra căruia vântoasa începuse să se năpustească, nu era chip să se gasească vreo pradă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
că electoratul e mai mult decât nemulțumit de serviciile pe care i le oferim. În timpul războiului efectivul ni s-a împuținat, iar unii dintre băieții pe care i-am angajat pentru a remedia problema s-au dovedit a fi niște uscături și ne-au deteriorat imaginea. De asemenea, de la terminarea războiului avem un excedent de recruți, în timp ce o grămadă de polițiști cu experiență au ieșit la pensie. Două secții de poliție trebuie reorganizate complet și trebuie să oferim salarii mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mea bibliotecă particulară păstrează sub cheie un exemplar din prima ediție, non bis in idem, a acestui fascicul atât de interesant. Sobra copertă multicoloră, reconstrucția chipului de către Rojas, titlul propus de Samet, tipografia casei Bodoni, text În general curățat de uscături, În fine, un adevărat succes! Data: 30 iulie 1923, era noastră. Rezultanta a fost previzibilă: atacul frontal contra ultraiștilor, disprețul plictisit pentru răsuflata critică folosită, câte o gazetuță fără ecou și, În definitiv, agapa de rigoare de la Hotelul Marconi, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu-l tulbură nimic. Dar mie, V. tînăr, reluarea visului și atitudinea lui nu-mi aduce decît încrîncenare. Observ că, dacă mulți au predicat iubirea, între oameni, cotidianul arată numai dezbinare. Iubirile se usucă precum florile efemere. Un cîmp de uscături și putreziciune. Iar răzbunarea inițială a Justițiarului îmi pare singura încercare logică pe care-aș putea s-o reiterez. Cum să nu cred că omul e stîmb față de dreptatea în care el crede cînd, de multe ori, rîde de ce-
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
trandafiri rosii pe fond negru, rămas de la mama mea și parcă ascund cu el clipele frumoase de demult, care mă cheamă din timp în timp să deschid ușa inimii, pentru aducere aminte... O dimineață cu rouă Rătăcesc prin grădină, printre uscături și aduceri aminte... Timpul bucuriei a trecut și acum aștept doar cântecul ploilor mocănești, nesfârsite, prinse în hora monotonă de toamnă, printre vânturile reci, neprietenoase, care vin grăbite să-mi umple zilele ursuze. Mă las abandonată, undeva..pe cele cărări
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
Tara, dădaca, Își făcea de cap cu un individ care avea un tatuaj cu Metallica pe una din fesele care i se mișcau ritmic. I-am spus toate lui Judith că e vorba doar de un ghinion incredibil. O singură uscătură În Întreaga pădure falnică de dădace. — Dar dacă a văzut ceva, Kate? suspina ea la telefon. —Josh nu a văzut nimic, Judy, nu are nici trei ani. Și nu țin minte nimic Înainte de cinci ani. Dar Judith nu și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
un talmeș-balmeș, nemaipomenit. Manierele, mai ales manierele, au dispărut. - Adevărul e că se naște o societate fără Dumnezeu, fără strămoși. - Nu se știe, domnule Pavel, rostii, un popor nu piere cu una cu două. Ce vedeți nu e pădurea ci uscăturile, scoase acum la lumină de uraganul care bate. La plecare, domnișoara Marga Popescu poposi la mine, dar cînd deschise ușa grea de la intrare... ...mîinile ni se suprapuseră pe clanța de fier imaginînd un cap de șarpe și, fără a ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
e Stan Popescu. Dacă sîntem oameni onești am trebui să le-o spunem verde: "Băgați bine de samă, oameni buni, țara de care vă alipiți e locuită de un popor pacinic și de treabă, dar în orice pădure sânt și uscături. Ei bine, legile fundamentale a acestei țări permit ca din când în când să vie la putere ulița, așa-numiții roșii, adică oamenii fără de lege cari nu cunosc nimic sfânt în lume și cari ar fi în stare să vă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
De fapt, accelerarea era corectă, bergsoniană, rezumatul făcea transportul unei vieți, de la un cap la altul. Până și instrumentul cu care îl bușeai pe umeri și pe spate pe împricinat, cât îți debitai poezioara, aducea a prăpăd și bătrânețe, ca uscăturile de coroane de la cimitir. Din albumul Mariei, am ales două fotografii, singurele care vorbeau. Într-una, Maria se juca goală pe plajă cu-o minge cu felii alb-negre în formă de semilună. Dacă le-ai fi pus una lângă alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cum e reprezentat în Camere, în jurnalistică, în oficiile publice, vom găsi puțini, foarte puțini români între ei, și încă și aceștia din numărul amăgiților. Nu ni se citeze Goleștii, cari erau dintre cei pururea amăgiți, sau un Brătianu, ca uscătură din codrul verde. Pentru a reveni de unde am plecat, zicem: Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simți român. Ceea ce contestăm însă e posibilitatea multor din aceștia de a deveni români deocamdată. Aceasta e opera
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i lângă Bosfor. Se potrivește ca nuca-n perete. Ar fi vreme pierdută a discuta cu asemenea oameni, incapabili de-a pricepe ori de-a recunoaște un adevăr, precum sunt incapabili de-o faptă bună, de-o mișcare generoasă. Sunt uscături, sunt descendenții unei rase învechite și putrezite în corupție, sunt etnic bătrâni, în stadiul diselecțiunii, pe calea de a se-ntoarce la maimuța din care se trag. ["ȘI DACA NE ' NTREBĂM CARE E CAUZA... "] 2264 Și daca ne 'ntrebăm care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
duce la mersul „voluntar”, „patriotic” al elevilor, studenților, profesorilor, soldaților, în anii ’70 și ’80, să strângă recolta de pe câmp „bob cu bob”. Cine pomenește de salariu înainte de a se apuca de muncă grea, acela e un rebut uman, o uscătură care va arde în flăcările elanului colectiv. Inginerul burghez Poenaru prezintă soluții științifice și termene realiste pentru străpungerea muntelui. Inginerul de partid Dinescu pune în față elanul muncitoresc, sub îndemnul partidului. Poenaru : „Asta e treabă de 7 ani” ; Dinescu : „O s-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]