4,529 matches
-
au scăpat de muncit cu ziua pe la oamenii mai cu stare din comună, își făceau planul de zilele de muncă la C.A.P. Catinca a murit înaintea lui, dar a trăit peste 80 ani, la ei nu lipsea mujdeiul de usturoi, pe care-l mâncau cu mămăligă, iar boala nu se prindea de ei. După ce a murit Catinca, Anghelina l-a luat pe Aron la ea acasă pentru a nu-l lăsa singur. Anghelina s-a măritat cu Vasile al lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
În grădina bunicii Bunica fetelor are în grădină un strat frumos de căpșuni mari, tufe de zmeură și coacăze pe lângă gard. Sigur că are și alte straturi: ceapă, pătrunjel, usturoi... Lucy și Shelley sunt în vizită la bunica și grozav le mai place prin grădină. Se joacă toată ziua cu câinele, cu pisica, aleargă prin iarbă, se cațără prin copaci. − Azi mâncăm căpșuni cu smântână și mămăligă, anunță bunica. Ce-
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
spune? Întoarse post it-ul spre ea brusc. Puțin agresiv. Cum scoate eroul pistolul, în filme. Lovitură de spectacol ieftin. Bilet de matineu. Brusc plonjaseră împreună în caricatură. Ca două personaje din Twilight. Post it-ul era frânghia lui de usturoi. Și pe urmă vocea ei. Moale. Caldă, aproape. Obosită. — Iartă-mă, nu văd ce scrie... poți să mi-l dai puțin sau... — The Lairg, 11, Coates Garden. E un hotel, ți-am zis. Știi ceva de el? E în Edinburgh
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fi "livrate la domiciliu". Mielul era cum nu se poate mai bun nici mic, nici prea mare, purcelușul era cum se cuvine și Petre se puse pe treabă la bucătărie. Va să-zică borș și friptură de miel! Carne, borș, zarzavat..., usturoi și ceapă verde, ulei... Trebuie s-o văd pe Carmen, își zise, să-mi aducă borș și verdeață. Și hribi pentru o ciorbă și o ciulama, ceva zacuscă și ceva de salată. Cum Carmen primise cadou de la viitorul mire un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
s-au răcorit și s-au primenit, fiind toți flămânzi, au trecut la masă. Fiind înainte de Înviere, Petre se gândise să-i "purifice" puțin culinar, așa că-i trată cu un borș de verdeață și ciulama de urzici, cu orez și usturoi, iar la desert le servi bostan copt. Nu prea le-a plăcut meniul și primul care reacționă fu "amiralul": Ne mai dai și altceva? Nu, pentru acum cam asta-i. Bun, nimic de zis, dar cam aduce a mănăstire. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Primăvara își intrase în drepturi și, ca să-și umple timpul, Petre se gândi să-și cultive grădina din spatele casei. Teren era destul și de bună calitate, făcu straturi și de la târgul din Văleni aduse răsaduri de roșii și ardei, arpagic, usturoi, semințe de dovleac, fasole... Pe lângă gard semănă ici-colo porumb, să aibă de fiert și floarea soarelui, pentru frumusețe. Tot pentru frumusețe, în fața băncuței de sub nuc, răsădi flori vâzdoage, bumbișori, portolac, gura leului, regina nopții... Se bucura de pe acum de bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
porcului și pomana porcului, care era o masă comună cu apropiați. Cei care posteau amânau tăierea porcului în zilele Crăciunului, obicei care se păstrează și astăzi. În seara de Sf. Andrei (30 noiembrie), ca și de Crăciun, se ung cu usturoi vitele și grajdurile, ca nu cumva spiritele rele să omoare animalele. Tot în acea seară, fetele se uitau în oglindă pentru a-și vedea ursitul. Nu aveau voie să măture și să scoată gunoiul din casă, să se pieptene sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și cântând: „Paparudă, rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se spune că Dumnezeu era impresionat de forța și gingășia copiilor și dezlega baierile cerului, lăsând să curgă ploaia mult așteptată. - Calendarul foilor de ceapă este „confecționat” în preajma
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
strunit, prin negură privea La trupul rătăcitului ce se covrigea-n nisip, Greul ochi al Stăpânului - Adonai. Țin minte totul: jelirea râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
mai interesant e restul - un vocabular și ghid de conversație extrem de bogat, propus de un autor cu simțul limbii populare și al dramatizării. Textul cuprinde, de exemplu, lungi conversații în jurul felurilor de mîncare - carnați, jambon, biftec, costițe, macaroane cu parmezan, usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
industria semipublicitară negocierilor pentru uși dotate cu detectoare de tot felul, decide să-și lămurească trecutul tulbure: o despărțire neanunțată (neprovocată de fapt) și un ritual de arhivar al smintelilor bătrânești. Trece prin chinurile cozilor de la graniță, prin mirosul de usturoi al unui preot de țară, autostopist nițel cam doctrinar, dă peste o tragedie familială (scena descarcerării celor doi viitori soți, cu rochii de mireasă și costume elegante șfâșiate, e cât se poate de puternică), întâlnește, la hotel, proxeneții de rigoare
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
regiunea Dél-Alföld deținea cea mai mare suprafață destinată cultivării cepei roșii, a morcovului, pătrunjelului, roșiilor și ardeiului, iar cea mai mare parte a cantităților produse provenea tot din gospodăriile regiunii. În Regiunea Vest, suprafața destinată cultivării cepei roșii și a usturoiului însuma 11%, respectiv 12% din totalul suprafeței semănate din țară, regiunea contribuind cu o cotă de 11%, respectiv 12% la totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
bănățean: avliecurte la casă sau la biserică; sobă- cameră; arvuna-avans; chicita- îmbrăcată de sărbătoare; bina- scenă; bumb-nasture; duiumbelșug; aramiz- mătase ; barabule-cartofi; paradaiseroșii; apipia- a pipăi; apoteca-farmacie; coleașămămăligă; spais- camară; arbeica-cratiță; apă acrăapă minerală; amușina- a mirosi; amunca- greu, dificil; ai- usturoi; papricaș- ardei; CONTRIBUȚIA UNOR OAMENI DE CULTURĂ DIN CARAȘ SEVERIN LA DEZVOLTAREA CULTURII ROMÎNEȘTI, LA SFÎRȘITUL SECOLULUI AL XIXlea-ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-lea Constatând dimensiunile de masă ale mișcării culturale bănățene, nu trebuie să omitem contribuția unor personalități din Banat
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
care s-au trezit ca "peștele pe apă". După Platon, însă peștele este în apă dar el nu știe acest lucru. Sau, cel puțin, nu a avut încă ocazia să o spună. Festivaluri au fost. De la "Enescu" la... cel al "usturoiului". Ba chiar și baluri de binefacere, de la cel "vienez" la cele mioritice. Ca să recunoaștem (după atâția ani) că nu avem încă o clasă politică, că nu înțelegem separația puterilor într-un stat de drept era firesc să ajungem cu nedumeririle
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
zilei, un monstruos spectacol al sfidării și nerușinării. El continuă la Primărie unde, funcționarii, dragii de ei, nu știu nimic, nu pot să spună nimic, să-mi dea cuvenite lămuriri, programul audiențelor la primar este cvasiaccesibil. Cu alte cuvinte, nici usturoi n-au mîncat, nici gura nu le miroase. Deja vlăguită și disperată, plec la Casa de Asigurări de sănătate ca să iau un aviz pentru obținerea, cu reducere, a unui medicament protezic pentru o prietenă de peste optzeci de ani. Tot pe
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
o gaură potrivită cu mâna omului. Lângă unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de ceapă și un șirag de chipăruși roșii ca stacojul, din care crâșmărița punea dinaintea mușteriilor când avea borș de fasole... Vizibil mulțumit, moș Dumitru și-a tras pălăria pe frunte și a înaintat către tejghea, salutând mușteriii aflați la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
dea de băut și de mâncat la botezul de mâine seară, dacă nu finii? a vorbit moș Dumitru, râzând satisfăcut că i-a fiert bine pe cei doi viitori cărăuși. Apoi așa spuneți, oameni buni. Ce ne pisați ca pe usturoi? a vorbit Gheorghe Amnar, bucuros că a priceput unde băteau cei doi bătrâni. Să știți voi că din această clipă nu mai pun în gură decât apă. Mâncare și băutură? Mâine seară! Si atâta vă trebuie: să mă lăsați însetat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și de acum încolo - le-a urat moș Dumitru. Să dea Dumnezeu! Numai să ne ferească de zile ca aiestea - a răspuns Pâcu, stors de vlagă. Apoi au mâncat în liniște, stingând din când în când cu vin mujdeiul de usturoi.La sfârșit, Pâcu a întrebat cu glas mieros: Costache, flăcăul tatii! Mai ai tu prin fundul beciului niște vinișor, așa măcar pentru un descântec? Fă-ți milă de un om aflat la mare necaz și îți va fi recunoscător. Este
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în seara asta canci poveste, Dumitre... Ce ai de spus, finule? Cum ți s-o părut primul rachiu băut ca un cărăuș botezat? l-a înterebat moș Dumitru pe Iordache. Ar fi el bun, da’ are un gust de...de usturoi - a răspuns Cocoșitu, privind într-o parte, ca de obicei. Dacă asta ai comandat, asta ai băut - l-a lămurit moș Dumitru, privindu-l ghiduș. După ce și-au pus burțile la cale, cărăușii au rămas cu ochii ațintiți spre Pâcu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
colea, peste deal. Mă chitesc așa, că-n două-trei zile ajung înapoi acasă. Tu, Smarandă, în vremea asta mai mână cei handralăi la pădure; niscaiva hribi sau hulubițe s-or mai găsi pentru o fiertură ca lumea. Câțiva căței de usturoi ceri peste gard, la mătușa Marița. Și-apoi până adunați și faceți voi toate acestea tocmai bine cad și eu c-o traistă de făină, și-ntindem o masă, știi colé, pe săturate. Ei, bună vorbă? SMARANDA: Vorba o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se recomandă holbatul și pentru a se evita represaliile ulterioare ale victimei în caz că mutilatul mai păstrează un rest de vedere. Se recomandă deplasarea în sufragerie de unde, 4-5 metri mai hacana de incident, se poate viziona în siguranță după regula: „Nici usturoi n-ai mâncat...“. Se observă sub fereastra bucătăriei ouăle clefăite de câțiva maidanezi a căror speranță de viață e în continuă descreștere. De asemenea, se observă la 24 de metri distanță de locul presupusului impact, în curtea interioară mai exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
zahăr & pahare & linguriță - fierbător de plastic - trusă de șurubelnițe - carnețel & pix - brichetă & chibrit - saci plastic & saci rafie & cădiță - șuncă & ouă & untură - mănuși & fular & căciulă - sifoane - săpun de casă - umbrelă de soare - cântar de mână - lanternă - sare pentru pește - ardei usturat, usturoi, sare pentru saramură - telefon - butelie & apărătoarea de vânt - lingură de lemn - burete - grătar & cărbuni - balonzaid kaki - cratiță - zdrobitor usturoi - tuci pentru mămăligă Un nou început politic pentru Emil Constantinescu Echipat într-un halat foarte dichisit, tușind ușor și plimbându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ouă & untură - mănuși & fular & căciulă - sifoane - săpun de casă - umbrelă de soare - cântar de mână - lanternă - sare pentru pește - ardei usturat, usturoi, sare pentru saramură - telefon - butelie & apărătoarea de vânt - lingură de lemn - burete - grătar & cărbuni - balonzaid kaki - cratiță - zdrobitor usturoi - tuci pentru mămăligă Un nou început politic pentru Emil Constantinescu Echipat într-un halat foarte dichisit, tușind ușor și plimbându-se gânditor prin bucătăria în care băltesc vagi vapori de cafea, Emil gândește. Din când în când, se deplasează până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
depus la prefectură. Până la urmă, au rămas scărpinându-se în cap și privind unul la altul. Simțeam că își zic: „Măi, cu aista nu ne-o mers!” Când am terminat tot tărăboiul, Vrăbioi m-a întrebat, ca acela care „Nici usturoi n-o mâncat, nici gura nu-i pute”. „Da’ cine v-o pălit așa frumos, că sunteți cam stâlciți. Fostul primar cu capul spart, iar tu cu umărul strâmb... Aiestea sunt semne de bună purtare. Așa pățește cine nu-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să facă un duș, să pună ceva pe ea și la ora opt să fie la Universitate. "Aș vrea să încep examenele cu lucrarea dumitale", îi spusese conducătorul științific. Autobuzul e plin de bărbați ce duhnesc a țuică și a usturoi, toți îi suflă în gură, e mai mică cu un cap decât cei din autobuz, vrea să se strecoare în spate, dar nu e chip să răzbată printre trupurile mătăhăloase, parcă înadins se îngrămădesc printre scaune, unii chiar încearcă să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]