1,059 matches
-
lumii, într-o Apocalipsă de nimeni văzută, de nimeni numită. Pînă atunci însă paharul concordiei și al speranței. La mulți ani! 1999 Cu, pardon, creionul prin București 1 ianuarie O tempora! ... o Moritz! zicea minunatul pictor Craiu, bonomul, ut pictura... ut pictura... aveam să-l aud tot drumul. Era Ajunul și urma să trec pe la el, s-o rog pe distinsa doamnă mamă să-l învoiască, să coborîm pe la Observatorul lui Stere, pe la Pompieri, pe la Bojdeucă, în jos, hop-țop. hop-țop... Ningea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Repedea! Urcam, ce aer! ne-am oprit pe marele promontoriu, dedesubt, hăurile albe, ningea ca-n Cămăruț, din cer veneau cîntece îngerești, am fugit mărunt în cerc, să ne dezmorțim, ne-am aprins țigările, am îngînat cuvinte neînțelese, delenda Carthago... ut pictura... mă-ntorc în Bermude, i-ha, i-ha, i-ha, ne-am apropiat de buza stîncii și... și... Cuciureanu a alunecat, agățîndu-l și pe Craiu, i-am văzut cum cad în hăul alb și dintr-o dată, îngerul, dolofanul din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin depunerea unor bunuri, dar sunt de o mai mică valoare În raport cu cele distruse pentru a fi astfel dăruite zeilor În timpul unui sacrificiu. Aceste acțiuni rituale sunt marcate de o logică a reciprocității („dă și ți se va da” - do ut des), În care transferul a „ceva” dinspre om spre divinitate funcționează ca un text (comunică ceva) și ca un protocol (obligă partenerii la ceva). Astfel, C. Bell (1997, pp. 108-109), care oferă o sinteză a acestor interpretări, vorbește despre „riturile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
căuta refugiu la goți dac' ar putea lua cu sine puțina avere ce-o posedă; căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, de-a asupri nepedepsiți pe cei mici (Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris patribus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt sed ut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris patribus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt sed ut ad cos confugiant, nos relinquunt ). Nimeni n-a numit pe acest călugăr trădător sau nebun pentru că constata că starea de nedreptate în Imperiu făcea pe poporul roman să prefere domnia barbarilor. Bizantinul Priscos fu trimis în solie, la anul 448
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care le-a avut, mira - ne - vom de mărturisirea publiciștilor că românii emigrează, mira - ne - vom că preferă o domnie străină barbară în locul celei pseudocivilizate ce se pretinde a fi a lor? "Non solum transfugere ad nos omnino nolunt, sed ut ad eos confugiant, nos relinquunt", zice Salvian și același cuvânt se aplică și la noi. Nu vă prefaceți a vă supăra pe ceea ce zicem, supărați-vă mai bine pe ceea ce se 'ntîmplă, pe realitate. Ceea ce se 'ntîmplă în viața materială
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de hoți" a zis într-o zi d. Ioan Brătianu, iar fratele său, Dumitru, i-a caracterizat și mai energic. În ce consistă dar lupta, în ce deosebirea de vederi? D. C. A. Rosetti zice pur și simplu: aut sint ut sunt, aut non sint, vorba ce-o zicea papa despre iezuiți. Sau roșii să fie așa cum sunt, o adunătură de ignoranți și facem-treburi, sau să nu fie deloc. Puterea lor, rațiunea lor de-a fi este tocmai aceasta; în virtutea unui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai turci decât turcii - "suntem turci", esclama foaia partidului - împingeați guvernul conservator la rezistență absolută în contra punerilor la cale de la Reichstadt și în același moment erați înțeleși cu factorul de căpetenie al acestor puneri la cale. Guvernul conservator a că ut atunci jertfă bunei sale credințe, jertfă hotărârii sale de-a păzi cu sfințenie Tractatul de la Paris, de-a nu se amesteca în certurile celor mari, tocmai pentru a nu face din țară un obiect de compensațiune. Cei mari își urmează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căuta refugiu la goți daca ș-ar putea lua cu ei puțina avere ce-o posedă. Căci acolo nu li-i permis celor mari, ca la romani, să asuprească pe cei mici. (Salvianus: Una et consentiens illic Romanae plebis oratio, ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris partibus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt; sed ut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ut liceat eis vitam, quam agunt, agere cum barbaris. Et miramur, si non vincuntur a nostris partibus Gothi, cum malint apud eos esse quam apud nos Romani? Itaque non solum transfugere ab eis ad nos fratres nostri omnino nolunt; sed ut ad eos confugiant, nos relinquunt. ) ["BIZANTINUL PRISCUS... "] 2270 Bizantinul Priscus fu trimis la anul 448 la Curtea lui Attila, regele hunilor, în Ungaria de azi. Prisci excerpta. ["SALVIANUS, PREOT DIN MARSILIA... "] 2270 Salvianus, preot din Marsilia, născut la 390 dintr-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o încurajare a orientării antreprenoriale, căci fiecare manager de firmă poate opta pentru ceea ce crede că este mai potrivit pentru el și oamenii săi. Toate aceste elemente de confort trebuie interpretate într-un context managerial modern, tradus prin dictonul do ut des: „Dă-mi ca să îți dau!”. Firma oferă condiții și așteaptă loialitate și performanță. Este evident că față de oamenii săi își asumă riscuri și îi creditează moral. Mediul intern, înclinat spre performanță, și cel extern, înalt competitiv, obligă la menținerea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
creativity: Its recognition and development (pp. xiii-xix), Wiley, New York. Tavlor, C.W., Bairon, F. (eds.) (1963b), Scientific creativity: Its recognition and development, Wiley, New York. Taylor, C.W., Ellison, R.L. (1966), Alpha Biological Inventory, Institute for Behavioral Research, Salt Lake City, UT. Taylor, C.W., Ellison, R.L. (1967), „Predictors of scientific performance”, Science, 155, pp. 1075-1079. Taylor, C.W., Holland, J. (1964), „Predictors of creative performance”, în C.W. Taylor (ed.), Creativity: Progress and potential (pp. 15-48), McGraw-Hill, New York. Taylor, C.W
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
descifrare a încâlcitelor leg)turi dintre lucruri și evenimente, înainte de a ne face griji cu privire la construirea teoriilor. În același timp, avem nevoie de o teorie - sau de câteva teorii - pentru a ști ce tip de date și conexiuni s) c)ut)m. Cunoașterea, se pare, trebuie s) precead) teoria, si totusi prima poate s) decurg) doar din ultima. Această seam)n) destul de mult cu dilemă sugerat) de afirmația platonician) c) nu putem cunoaște nimic pan) nu știm totul. Dac) înțelegem literal
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s-ar putea întreba cineva, sau vedem doar ceea ce știm? Mințile noastre nu pot înregistra și produce ceva din toat) avalanșă de lucruri pe care, într-un anumit fel, o vedem. Suntem, prin urmare, înclinați s) vedem ceea ce deja c)ut)m, s) descoperim ceea ce intuiția noastr) cu privire la cauzele lucrurilor ne determin) s) consider)m a fi semnificativ. Schimbarea teoriei produce modific)ri în semnificația termenilor, atât a celor teoretici, cât și a celor factuali. Teoriile nu doar definesc termenii; ele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este mai puțin vizibil. Acceptarea normelor internaționale, sau socializarea statelor în sistemul internațional, pot, desigur, există. Kaplan convertește acest prezumtiv rezultat într-o asumpție a sistemului. El transform) o variabil) dependent) într-una independent). Am putea foarte bine s) c)ut)m regularit)ți ,,legale” în treburile statelor. Totuși, dac) sunt g)site câteva, trebuie f)cut) cu grij) distincția dintre legi care exprim) un rezultat și reguli de acțiune care produc unul. Kaplan, ca și Hoffmann, scrie ce scrie ca si cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se adapteze unei distribuții variabile de putere, schimbându-și partenerii cu o ușurinț) devenit) posibil) prin absența clivajelor ideologice, sau de alt) natur). În schimb, confirmarea ar trebui dobândit) prin intermediul observ)rii cazurilor dificile. Ar trebui, de exemplu, s) c)ut)m exemple de state care se aliaz), în conformitate cu aștept)rile c)rora le d) naștere teoria, chiar dac) au motive puternice s) nu coopereze unele cu altele. Alianța dintre Franța și Rusia, devenit) oficial) în 1894, este un astfel de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu ale ei (Art 1973, p. 16). Efectele competiției nu sunt strict limitate la domeniul militar. Ar putea, de asemenea, s) apar) socializarea fâț) de sistem. Apare ea? Din nou, pentru c) putem aproape întotdeauna, în cazul în care c)ut)m insistent, s) descoperim exemple confirmatoare, vom încerca s) d)m peste cazuri prin care este puțin probabil s) se acorde crezare teoriei. Ar trebui s) c)ut)m exemple de state care se conformeaz) practicilor internaționale comune, chiar dac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Din nou, pentru c) putem aproape întotdeauna, în cazul în care c)ut)m insistent, s) descoperim exemple confirmatoare, vom încerca s) d)m peste cazuri prin care este puțin probabil s) se acorde crezare teoriei. Ar trebui s) c)ut)m exemple de state care se conformeaz) practicilor internaționale comune, chiar dac), din motive de ordin intern, ele ar prefera s) nu o fac). Comportamentul Uniunii Sovietice în anii s)i de început constituie un astfel de exemplu. Bolșevicii, în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
5ta currentis exaratas rite mihi exhibuit huc adveniens defuncti Principis Antiochi Filius, quem amanter excipere eidemque favere etsi connaturalis mea suadeat inclinatio, nihilominus amicabilis V-ae E-ae requisitio atque singularis mea erga Eandem consideratio, majus ad id mihi Stimatum addit. Faciamque ut is experiatur quanti aestimem dignissimam hancce pro ipso factam instantiam, et eo magis pateat, quo studio et promptitudine ferar erga Vestram Excellentiam, cujus singulari cum observantia maneo Excellentiae Vestrae Bukuresti 23 X-bris S.V: 1724 Humil<lim<us et Oblig
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
descrierii Despre morală în Iov, dedicată lui Leandru de Sevilia: „consider că nu e deloc un lucru de laudă să silești cuvintele oracolului lui Dumnezeu să se supună regulilor lui Donatus” (faimosul gramatic din secolul al patrulea: „indignum vehementer existimo ut verba caelestis oraculi restringam sub regulis Donati”). O astfel de afirmație de principiu contrastează, cum se întâmplă adesea la scriitorii creștini, cu practica efectivă urmată apoi de Grigorie. Iar în acel pasaj, scriitorul afirmă și că nu se îngrijește să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1997, 373; Teodor Vârgolici, „Figuri ale imaginarului poetic”, ALA, 1999, 465; Simion Bărbulescu, Starea de vis a limbajului, LCF, 1999, 36; Teodor Vârgolici, Comentarii eminesciene, ALA, 2000, 547; Tudor Cristea, Figurile criticii, CNP, 2000, 12; Petraș, Panorama, 309-312; Simion Bărbulescu, Ut horticultura poesis, LCF, 2003, 26; Ionel Necula, Poetul în grădina lui Athis, CNT, 2003, 30. T.V.
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
18 noiembrie 2002, p. 4. 78. Ibidem. 79. Jordan, Z. Pallo, discurs inaugural la Întâlnirea din 1997 de la Cape Town cu tema „Transboundary Protected Areas”. 80. Kliot, Nurit, „Transborder Protected Areas in Europe: Environmental Perspective to Cross-Border Cooperation”, HYPERLINK "http://www.ut.ee/SOPL/english/border/nk.btm"www.ut.ee/SOPL/english/border/nk.htm, University of Haifa. 81. „Wonderland: Touring Yellowstone Before the Automobile”, „Lying Lightly”, HYPERLINK "http://www.cr.nps.gov"www.cr.nps.gov, The National Parks Service
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Jordan, Z. Pallo, discurs inaugural la Întâlnirea din 1997 de la Cape Town cu tema „Transboundary Protected Areas”. 80. Kliot, Nurit, „Transborder Protected Areas in Europe: Environmental Perspective to Cross-Border Cooperation”, HYPERLINK "http://www.ut.ee/SOPL/english/border/nk.btm"www.ut.ee/SOPL/english/border/nk.htm, University of Haifa. 81. „Wonderland: Touring Yellowstone Before the Automobile”, „Lying Lightly”, HYPERLINK "http://www.cr.nps.gov"www.cr.nps.gov, The National Parks Service. 82. Sandwith, Trevor, Shine, Clare, Hamilton, Lawrence, Sheppard
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Despre morală în Iov, dedicată lui Leandru de Sevilia: „Consider că nu e deloc un lucru de laudă să silești cuvintele oracolului lui Dumnezeu să se supună regulilor lui Donatus” (faimosul gramatic din secolul al IV-lea: Indignum vehementer existimo ut verba caelestis oraculi restringam sub regulis Donati). O astfel de afirmație de principiu contrastează, cum se întîmplă adesea la scriitorii creștini, cu practica efectivă urmată apoi de Grigorie. în acel pasaj, scriitorul afirmă și că nu se îngrijește să evite
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Anticristul tiran de la sfârșitul istoriei Fragmentul cu care se deschide dosarul Anticristului face parte din 2Tes. (2,3‑4) și se referă la trufia nemăsurată a personajului: qui aduersatur et extollit se super omne quod dicitur Deus aut colitur, ita ut in templo Dei sedat, ostendens semetipsum tamquam sit Deus. Două considerații se impun în privința acestui fragment. Mai întâi, nu este prima dată când Irineu invocă acest pasaj. În III, 6, 5, de pildă, acesta este adus în sprijinul teoriei potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]