413 matches
-
Lysis că toți îi vor fi prieteni de se va face înțelept. Exemplul citat din Lysis e împrumutat, și încă pentru același motiv, de Aristotel în Etica Nicomahică: „Trei sunt deci rațiunile ce stau la baza prieteniei (binele, plăcutul și utilul - n.m.). Dar atașamentul față de lucruri inanimate nu-l desemnăm prin termenul de prietenie, pentru că nu este posibil ca ele să ne răspundă cu același sentiment, nici ca noi să le dorim binele (ar fi ridicol, dacă e vorba de vin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca inoperante în acel caz); 3. originalitatea este expresia noutății, a inovației; când vrem să testăm această calitate a cuiva, ea se poate constata prin raritatea statistică a unui răspuns, a unei idei (desigur, ne gândim la raritatea a ceva util, altfel ar trebui să apreciem favorabil bolnavii mintali, care au tot felul de idei bizare). Fiecare dintre aceste trei caracteristici are însemnătatea ei; principală rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare. Întrucât influențează performanțele obținute în multe profesiuni, imaginația
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În stare să realizăm.” (J.W. Goethe) Evident, este vorba de acele „dorințe” care sînt sincere și realiste, și nu de visările amăgitoare ale celor care se complac să trăiască doar cu iluzii. * „Își atinge orice scop acela care amestecă utilul cu plăcutul.” (Horațiu) Cel care reușește această combinație, lucrează fără a realiza un sentiment al vîrstei sale, al presiunii timpului existențial. Actul de creație este, În primul rînd, un răspuns la ceea ce-ți propui cu maximă intensitate: „aptitudinea” este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
creditează ofranda cu o eficacitate fără nume. De ce se interzice același ceremonial cu femeile? Nu cu sperma feminină - o invenție a lui Aristotel - ci cu sângele menstrual? într-adevăr, lichidul seminal corespunde emisiunilor fluxurilor menstruale. Astfel, discipolii se împărtășesc asociind utilul cu plăcutul, desigur, dar și masculinul cu femininul, o găselniță ontologică de primă importanță, întrucât ea asigură reconstituirea unității pierdute. Nicolae pare a fi inventatorul acestei împărtășanii a sfinților de un gen particular. 2 Pateul de fetuși. Pentru a-și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
istoria ideilor timp de multe veacuri: Epicur sau Cicero, Seneca sau Lucrețiu, alegerea echivalează foarte adesea, în ochii adepților filosofiei oficiale cu o mărturisire a moralității sau a desfrâului... Binelui suveran stoic identificat cu virtutea, Antonio îi opune plăcutul și utilul. Poziția oficială a Magistrului Grădinii. Pentru că plăcerea este în acord cu natura. De unde și necesitatea de a-i înțelege lecțiile: animalele și copii se supun în mod firesc mișcării care-i duce spre bucurie și-i face să deteste neplăcerea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
presupunându-se că-ți permite să te bucuri de bunurile de pe lumea asta aici și acum. în acest caz, trupul senzual oferă singura cale de acces la mântuire. Credincios și în această privință lui Epicur, Antonio Beccaldi îndeamnă la căutarea utilului, întrucât toate legile presupun urmărirea interesată a unui țel disociabil de virtute - plăcerea. Nimeni nu se supune niciodată pentru că legea e lege, ci pentru că prin această supunere obții mai multă satisfacție decât insatisfacție. De exemplu, neîncălcând legea, nu mai riști
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nimănui. Legea civilă, care este instituită, obligă și constrânge, în timp ce legea naturală ține de principiul necesității: una restrînge libertatea, cealaltă o face posibilă, o face să înflorească și-i permite să se manifeste deplin. Obiectivele acțiunii sunt viața, plăcerea și utilul, împletite în una și aceeași energie. Poziția antiphoniană presupune o răsturnare a valorilor: preferă natura legii pentru a face să apară libertatea... Supunerea în fața legilor e antihedonistă, ea generează dureri, le sporește pe unele și creează altele noi. Astfel, la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a procedeelor clișeizate de construire a unei astfel de scrieri. Articolele de critică literară ale lui I., mai ales Principiele criticei, au ca sursă estetica hegeliană, cunoscută fie direct, fie prin intermediari francezi. Delimitată net de știință, care se dedică utilului, arta se bazează, în concepția criticului român, pe principii absolute, deduse din evoluția literară. Situată între percepție și inteligență, ea are ca scop revelarea unei „aparințe frumoase”, a unei „forme a idealului”, pe care o ia din lumea înconjurătoare. Manifestare
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
cu gândul la cântecul popular În care tânăra țărancă Îl admiră pe „badea” pentru mersul lui legănat, și mi-am dat seama că ea nu-și dorește un intelectual, ci un om, cum ar spune D.D. Roșca, subjugat de „mitul utilului”... Doru Pop: Chiar mersul legănat ar ține de studiul calitativ - ar fi interesant de studiat ce se află În spatele mersului legănat. Ar fi pasionant de cercetat câteva grupuri montane, de consemnat și analizat care sunt obiceiurile lor peripatetice, de ce și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poezie îl determină pe cititor să repete în sinea lui de mai multe ori ceea ce citește și, în acest fel, înțelege acest lucru în profunzime. Astfel, Sedulius propune din nou un vechi topos referitor la funcția poeziei (aceasta face ca utilul să se îmbine cu plăcutul) și îl transferă într-un context creștin. De aceea, și în poem se face simțită de mai multe ori intenția didactică (acesta trebuie considerat mai mult un poem didactic decât unul epic). Nu lipsește alegorismul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Chisoi, Ghib, Inero, Mărgineanul, Meșterul Manole, Morna, Nichifor Norma, Doctorul Romanus, Rozmarin. R. s-a făcut cunoscut mai ales datorită polemicii cu C. Dobrogeanu-Gherea în jurul principiilor estetice ale „Contemporanului”. El reproșa criticului întâietatea acordată ideilor sociale față de arta propriu-zisă, amestecul utilului cu poeticul, noțiuni care în filosofia lui H. Spencer (utilizat de R.) se exclud. Nega existența unei direcții a „Contemporanului”, relevând discordanța dintre principiile programatice și literatura revistei, de nivel artistic scăzut, prin epigonism eminescian și naturalism, și sublinia inconsecvența
ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289300_a_290629]
-
de studii și eseuri despre personalități exemplare și despre probleme puse de societatea și reflecția modernă, dezbătute de un gânditor cu vocația deontologiei și a pedagogiei: Linii și figuri (1943), Puncte de sprijin (1943), Oameni și climate (1971) etc. „Mitul utilului” este radiografiat critic în virtutea ideii că „utilul nu are valoare și sens decât în măsura în care servește inutilului”, gratuitului. Concomitent, autorul apără șansele de supraviețuire și funcțiile vitale ale filosofiei și ale artei în fața asaltului științei, convins fiind că „atitudinea de la care
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
și despre probleme puse de societatea și reflecția modernă, dezbătute de un gânditor cu vocația deontologiei și a pedagogiei: Linii și figuri (1943), Puncte de sprijin (1943), Oameni și climate (1971) etc. „Mitul utilului” este radiografiat critic în virtutea ideii că „utilul nu are valoare și sens decât în măsura în care servește inutilului”, gratuitului. Concomitent, autorul apără șansele de supraviețuire și funcțiile vitale ale filosofiei și ale artei în fața asaltului științei, convins fiind că „atitudinea de la care pornește știința «creează» realitate calitativ alta decât
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
care, după Athanase Joja, „nu admite traduceri, ci interpretări: e ceea ce a făcut D.D. Roșca”. SCRIERI: L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et de l’art, Paris, 1928; ed. București, 1968; Actualitatea lui Descartes, Brașov, 1933; Mitul utilului. Linii de orientare în cultura românească, Cluj, 1933; Existența tragică. Încercare de sinteză filosofică, București, 1934; ed. București, 1968; ed. pref. Achim Mihu, București, 1995; Linii și figuri, Sibiu, 1943; Puncte de sprijin, Sibiu, 1943; Europeanul Bărnuțiu, Sibiu, 1944; Însemnări
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
București, 1970; Oameni și climate, Cluj, 1971; Prelegeri de istorie a filosofiei antice și medievale, îngr. și introd. Vasile Muscă, pref. Călina Mare, Cluj-Napoca, 1986; Atitudini, îngr. Călina Mare, București, 1995; Introducere la „Viața lui Isus”, tr. Dumitru Țepeneag, Mitul utilului, îngr. și postfață Marta Petreu, Cluj-Napoca, 1999. Traduceri: Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Vie de Jésus, pref. trad., Paris, 1928, Prelegeri de istorie a filosofiei, I-II, București, 1963-1964, Știința logicii, București, 1966, Prelegeri de estetică, I-II, București, 1966, Studii
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
44-50; Doinaș, Poezie, 106-112; Grigurcu, Teritoriu, 23-27; Sasu, Progresii, 39-45; Vlad, Convergențe, 262-268; Horia Stanca, Radu Stanca și Sibiul, T, 1973, 1; Ion Vartic, Note despre condiția livrescă a teatrului lui Radu Stanca, T, 1973, 1; Balotă, Umanități, 390-394; Nemoianu, Utilul, 34-38; Poantă, Modalități, 80-84; Al. Piru, Teatrul lui Radu Stanca, RL, 1974, 10; Oarcăsu, Destine, 96-99; Tomuș, Istorie, 131-144; Nicolae Ciobanu, „Forme” ale baladescului, LCF, 1975, 32; Negoițescu, Engrame, 112-118; Piru, Poezia, I, 292-303; Tașcu, Incidențe, 123-126; Balotă, Arte, 195-213
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
religioase. Plăcerea procurată de poezie îl determină pe cititor să repete în sinea lui de mai multe ori ceea ce citește și, astfel, înțelege acele lucruri în profunzime. Așadar, Sedulius repropune un vechi topos referitor la funcția poeziei (aceasta face ca utilul să se îmbine cu plăcutul) și îl transferă în contextul creștin. De aceea, și în poem se face simțită de mai multe ori intenția didactică (acesta trebuie considerat mai mult un poem didactic decît unul epic). Nu lipsește alegorismul, chiar dacă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
14; Nicolae Manolescu, „Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga”, CNT, 1970, 15; Zaharia Sângeorzan, „Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga”, CRC, 1970, 19; Balotă, Labirint, 422-426; Caraion, Duelul, 204-209; Piru, Varia, I, 330-332; Nemoianu, Utilul, 123-124; Tomuș, Răsfrângeri, 63-67; Al. Balaci, „Gândirea lui Goethe în texte alese”, CNT, 1974, 7; Popa, Dicț. lit. (1977), 546-547; Cornel Ungureanu, Literatura română azi: Mariana Șora, O, 1990, 29; Simona Sora, „Souvenirs d’égotisme”, RL, 1993, 5; Ov. S.
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Târgoviște, 1999; Cum se face, Târgoviște, 2002. Ediții: I. L. Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 1993. Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 81-86; Ardeleanu, „A urî”, 144-149; Stănescu, Cronici, 195-200; Protopopescu, Volumul, 225-229; Vlad, Convergențe, 320-328; Corbea-Florescu, Biografii, I, 199-203; Nemoianu, Utilul, 39-44; Dimisianu, Valori, 119-121; Iorgulescu, Rondul, 203-206; Titel, Pasiunea, 79-84; Vlad, Lectura, 204-212; Ungureanu, Proză, 196-201; Ștefănescu, Preludiu, 214-220; George, Sfârșitul, II, 332-335; Mihai Zamfir, Ironia contemporană: condiția ei stilistică, VR, 1978, 7-8; Negrici, Figura, 111-135; Iorgulescu, Firescul, 197-201; Zaciu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
model și tipurile psihomorale de personalitate care Îi corespund. Astfel, autorul citat remarcă existența unei ierarhii valorice a modelelor-tip, o veritabilă scară axiologică reprezentată prin următoarele valori: aă agreabilul sau valorile de lux, cărora le corespunde tipul artistului; bă utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale sau valorile culturale, cărora le corespunde tipul geniului; eă sfințenia sau valorile religioase având ca reprezentant tipologic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
continuu o anumită cantitate de material organic propriu (praful Explorarea relațiilor între dimensiunile corpului omenesc 95 existent în locuințe este alcătuit în mare parte din celule umane) sau aparținând altora (luat pe îmbrăcăminte sau încălțăminte) astfel încât a distinge ADN-ul util de cel străin și a evita contaminarea probelor nu este un lucru foarte simplu. În prezent, o evaluare cantitativă este solicitată în multe domenii. În instrumentarea cazurilor complexe este necesară o abordare statistică solidă, care să evalueze dovezile în mod
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
tineri similar dotați și formați cultural, care conturau imaginea virtuală a unui cuplu de complementarități. La Universitatea din Cluj, unde leagă o prietenie durabilă cu Horia Stanca, e studentul preferat al lui D. D. Roșca, care va dedica lucrarea Mitul utilului (1933) lui Ț. și lui Grigore Popa. Raționalismul și naționalismul superior proprii magistrului au o influență determinantă asupra tânărului, care se orientează de pe acum către filosofia culturii, chiar dacă, deocamdată, nu se află în posesia unor repere foarte clare. Alt model
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
care autorul se dovedește un maestru al vorbei în pilde, cu variate și surprinzătoare subînțelesuri, un mânuitor iscusit al carnavalescului, cartea are drept miză apărarea valorilor etice perene. Epica se axează pe o antrenantă dispută în problema frumosului și a utilului, dusă de două personaje - Serafim Ponoară și Anghel Farfurel - aparent diferite, totuși asemănătoare, până la un punct chiar identice, mai întâi prin nume. Istoria cumpărării de către Serafim Ponoară a unui „bou-bouleț”, apoi a peripețiilor acestora devine curând un spectacol fabulos, aluziv
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
în planul secund și lasă copiilor libertatea de a-și planifica și organiza timpul liber. Pentru a face cu succes acest lucru este necesar să îi învețe la vremea potrivită cum trebuie planificat, chibzuit și folosit timpul, urmărind continuu îmbinarea utilului cu plăcutul în valorificarea lui. Educația pentru pace și pentru cooperare se constituie ca o educație a atitudinilor și mentalităților, a conduitei în societate, în școală, în familie. Ea își propune, ca finalitate, autoconștientizarea facultăților și proceselor fiecărui individ, pentru
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]