424 matches
-
seama de sentimente altfel decît supradeterminîndu-le prin calcule raționale, chiar dacă trebuie semnalat faptul că în materie de alegeri raționale "pa-siunile" încep să fie luate în considerare (Frank, Livet). Odată cu această abordare economică a invidiei, reapare problema care a susținut evoluția utilitarismului: comparațiile interpersonale ale utilității. Modelînd simpatia lui Hume, Sen propune compararea stadiilor sociale uti-lizînd preferințele fiecăruia pentru a aprecia astfel situația celuilalt. Dar cum se poate determina o normă de justiție în absența unor veritabile comparații interpersonale ale preferințelor? 4
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
preferințele. Altfel spus, preferințele morale sunt cele determinante pentru fiecare dintre cei aflați în postura de spectator imparțial. Comparațiile interpersonale în privința utilității devin atunci posibile. În acest sens, interesul tentativei lui Harsanyi este de a reconcilia cele două ramuri ale utilitarismului privite de sus, în ocurență cu spontaneismul lui Hume și artificialismul lui Bentham. 4.1.3.3. Rawls: o procedură de justiție perfectă? Teoria justiției a lui Rawls este fundamentală nu numai pentru că e printre primele ce au abordat problema
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
abordarea fenomenelor morale. Ulterior, poziția autorului a evoluat într-o manieră sensibilă. Ea poate, totuși, fi prezentată în raport cu cîte-va elemente centrale. În primul rînd, Rawls adoptă o concepție kantiană privind individul, pentru a putea rejecta într-o manieră mai elegantă utilitarismul, pe care el îl identifică cu intuiționismul rațional al lui Sidgwick. Acesta din urmă presupune existența unor principii morale primare, pe care intuiția este rațional-mente aptă să și le însușească. Rawls opune ideii unui individ rațional și calculat cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
necontrolat al istoriei? De aceea, extinderea legii utilității marginale descrescînde la toate situațiile din economie și toate raționamentele bazate pe această extindere sunt neștiințifice. Această "lege" nu reprezintă decît "un reziduu accidental al asocierii istorice a economiei politice engleze cu utilitarismul" (Lionel Robbins). Meritul principal al științei economice este acela că ne oferă posibilitatea de a alege în deplină cunoștință a implicațiilor alegerii noastre. Ea ne dă posibilitatea să ne exercităm voin-ța înarmați cu cunoștințele necesare, să alegem un sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
2. Ideologia: o abordare pragmatică 137 3.2.3. Întoarcerea la ideologie: o abordare apriorică 145 3.2.4. Economistul și ideologia 149 4. ECONOMIE NORMATIVĂ ȘI FILOSOFIE MORALĂ 152 4.1. Teoria alegerii sociale 152 4.1.1. De la utilitarism la economia bunăstării 153 4.1.1.1. Ce este utilitarismul? 153 4.1.1.2. Utilitatea și economia bunăstării 156 4.1.2. Noua economie a bunăstării 157 4.1.2.1. Utilitatea și noua economie a bunăstării 157
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ideologie: o abordare apriorică 145 3.2.4. Economistul și ideologia 149 4. ECONOMIE NORMATIVĂ ȘI FILOSOFIE MORALĂ 152 4.1. Teoria alegerii sociale 152 4.1.1. De la utilitarism la economia bunăstării 153 4.1.1.1. Ce este utilitarismul? 153 4.1.1.2. Utilitatea și economia bunăstării 156 4.1.2. Noua economie a bunăstării 157 4.1.2.1. Utilitatea și noua economie a bunăstării 157 4.1.2.2. Testele de compensare 160 4.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
stimuli condiționați descris de reflexologi și behavioriști. De aceea, „legea transferului asociativ”, enunțată în 1913, a fost „promovată” cu prioritate în stimul conexionist revizuit de Thorndike în 1935. 1.8. Controlul învățăriitc "1.8. Controlul învățĂrii" Thorndike a respectat tradiția utilitarismului cu origini în Mill și a pragmatismului american. În viziunea sa, cercetările psihologice trebuiau să ofere căi pentru optimizarea comportamentului uman prin controlul învățării. Expresia control of learning are la el sensul de dirijare a comportamentului uman. Thorndike a intuit
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
necomerciale, comunitate locală etc.) implicate Descrieți raporturile dintre ele (contractuale sau nu, angajat - angajator, companie - client, companie - consumator etc.) și identificați sursele generatoare de conflict Diagnosticul etic: definiți conflictele morale din cele trei perspective etice - etică deontologică (conflicte de datorii), utilitarism (conflicte de interese) și etica valorilor (conflicte de valori) Decizie: evitarea sau minimizarea conflictelor 1. Ești responsabil financiar al unei fabrici. La un moment dat afli că reprezentanți ai companiei îi mituiesc pe unii distribuitori pentru a promova produsele fabricii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
decident dispune de toate atributele dreptului de proprietate pe care le exercită cum dorește, în interes exclusiv individual, dar care trebuie să coopereze în cadrul pieței pentru armonizarea intereselor divergente<footnote Rezultă un sistem care realizează o economie bazată pe individualism, utilitarism și liberalism, compatibilizate prin mecanismele concurențiale ale pieței. Sistemul economiei cu piață concurențială este deci tipul de organizare a economiei în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de prioritate în producerea bunurilor, metodele de organizare și de combinare
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
-l răscolește deci prea mult. Privirea pe care tânărul De Gaetano o aruncă asupra lucrurilor, în marea sa aventură, este cu atât mai poetică, cu cât trăiește și se exprimă la un nivel puțin spus practic: este vorba despre nivelul utilitarismului pur, pus în slujba celei mai absolute necesități. În timp ce lumea burgheză trăiește apocalipsa, De Gaetano se gândește doar cum să facă rost de o bucățică de pâine sau de o zdreanță cu care să se acopere. Inconștient de enormitatea disproporției
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rezerve. Paralelismul dintre filozofie și poezie este încă și mai îndoielnic. Nu trebuie decât să ne gândim la poezia romantică engleză care a înflorit într-o perioadă când gândirea engleză și scoțiană erau complet dominate de filozofia bunului-simț și de utilitarism. Chiar și în epoci în care filozofia pare să fie în strâns contact cu literatura, unitatea reală dintre ele este mult mai puțin sigură decât consideră Geistesgeschichte. Mișcarea romantică germană este studiată mai ales în lumina filozofiei elaborate de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
o folosire inflaționistă a termenilor "sfera moralității" și "drepturi". Problema extinderii este abordată diferit și în funcție de sistemele de etică avute în vedere. Astfel, într-un sistem normativist, dacă a fost acceptată, extinderea trebuie să fie completă, așa cum ar fi cazul utilitarismului hedonist. În cazul unei teorii consecinționaliste și al unei etici deontologice extinderea va putea fi parțială. Așadar, avem două probleme. Prima, până unde să extindem sfera moralității, a doua, dacă extinderea să fie completă sau parțială. Teoreticienii care limitează extinderea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
principii pe baza cărora decidem care anume obiecte au valoare intrinsecă și apoi să arate de ce contează anumite proprietăți și nu altele. În funcție de criteriile pe care le stabilim recunoaștem dreptul unei entități de a aparține sau nu domeniului moralității. Bunăoară, utilitarismul hedonist ia durerea drept criteriu, utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anume obiecte au valoare intrinsecă și apoi să arate de ce contează anumite proprietăți și nu altele. În funcție de criteriile pe care le stabilim recunoaștem dreptul unei entități de a aparține sau nu domeniului moralității. Bunăoară, utilitarismul hedonist ia durerea drept criteriu, utilitarismul preferințelor ia în considerare nevoi și dorințe, iar etica de tip kantian acceptă în comunitatea morală numai ființe raționale autonome. Criteriile de mai sus sunt consonante cu poziția teoretică generală specifică individualismului etic. Există teoreticieni ai mediului care resping individualismul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
După Sober, eticienii mediului ar încerca o asemenea reîntoarcere la ideea de stare naturală, mișcare intelectuală care, în opinia sa, ar fi cel puțin desuetă din perspectiva dezvoltării științei. Toate aceste obiecții duc la căutarea unei alternative. Drept alternativă la utilitarismul hedonist al lui Bentham, nejustificat de vreme ce este ilegitimă trecerea de la criteriul biologic naturalist al durerii la principii etice, Sober 86 ia în considerare ca fundament al teoriei mediului utilitarismul preferințelor. Potrivit acestei concepții, un obiect dobândește statut etic dacă are
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Toate aceste obiecții duc la căutarea unei alternative. Drept alternativă la utilitarismul hedonist al lui Bentham, nejustificat de vreme ce este ilegitimă trecerea de la criteriul biologic naturalist al durerii la principii etice, Sober 86 ia în considerare ca fundament al teoriei mediului utilitarismul preferințelor. Potrivit acestei concepții, un obiect dobândește statut etic dacă are interese, nevoi sau preferințe. Stone 87 consideră că obiecte naturale precum pajiștile, lanțurile de munți, ori speciile, ne pot indica prin felul lor de a fi ce nevoi au
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atare, ca entități colective sau ca populații, de exemplu, dacă doresc să crească sau să scadă numărul de membri, ori poate doresc să dispară, dacă luăm în considerare că și alte specii au dispărut până acum. Rezultă de aici că utilitarismul preferințelor nu ar reuși să asigure speciilor un statut etic autonom. Lucrurile se complică și mai mult dacă luăm în considerare teoria selecției naturale a lui Darwin. Această teorie a descris și a explicat anumite procese evolutive din lumea vie
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și teza eliberării animalelor avem mari diferențe, că ele reprezintă, în anumite privințe, chiar demersuri contrare, iar consecințele practice sunt cu atât mai divergente, chiar opuse. Mă întorc la un susținător tipic al holismului etic, Callicott 110. Acesta pornește de la utilitarismul lui Bentham și de la criteriul suferinței pentru a arăta limitele unei asemenea abordări. Teoria utilitaristă a lui Bentham, care stă la baza tezei eliberării animalelor, așa cum a formulat-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ființele care au interese și au capacitatea de a fi parte într-un contract. Și teoriile comunitariene au în vedere cooperarea între agenți raționali, chiar dacă, eventual, acordă o valoare și unor ființe non-umane, așa cum ar fi animalele de companie. Abia utilitarismul, prin Bentham, creează o breșă prin întrebarea sa cu privire la suferința pe care o resimt animalele și favorizează ideea unei posibile extinderi a domeniului moralității astfel încât să cuprindă nu doar ființele raționale, ci orice ființă care poate suferi. Pe scurt, în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este o chestiune de alegere, iar nu una de adevăr. Mă opresc asupra a cinci asemenea căi de construcție pe care le consider dominante în literatura de specialitate. O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea strategie se originează în diverse demersuri de tip antropologic care pornesc de la specificul ființei umane ca ființă culturală, reflexivă, socială și politică. În fine, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
va acționa corect din punctul lui de vedere. Apare astfel ideea de a trăi conform unui model etic. Dar cele mai mari avantaje explicative în raport cu evaluarea semnificației etice a unor diverse comportamente le are teoria utilitaristă. Singer ajunge la un utilitarism minimalist care admite universalizarea eticii pornind de la anumite interese universalizabile, aș spune eu. În filosofia morală contemporană perspectiva utilitaristă domină în diversele încercări de extindere sau de aplicare a eticii și era de așteptat ca și etica mediului să apeleze
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
puțin implicit, ideea valorii estetice a naturii și a relației dintre trăirea estetică și moralitate, este cel al criticii societății contemporane. Bunăoară, Clark discută despre a trăi în frumusețe în sens moral, tradiționalist, după virtute, ca alternativă la egoism, umanism, utilitarism și obiectivism modern 172. 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase Pot credințele religioase să întemeieze o etică a mediului? Dacă luăm în considerare faptul că diversele religii propun și un cod etic, atunci devine evident faptul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
drepturilor animalelor, așa cum o înțeleg teoreticienii mediului, este dezvoltată în detaliu de Varner 207. Distincția ține de angajamentele filosofice profunde ale celor două teorii. Singer este un utilitarist și nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor deoarece, în general, utilitarismul și teoria drepturilor morale sunt incompatibile. Dacă acordăm cuiva un statut moral, atunci acceptăm că putem deosebi între tratamente bune sau rele față de acel individ, dar mai cu seamă, înseamnă că îi acordăm o demnitate morală, ceea ce presupune că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
suntem consecvenți în raport cu punctele de pornire de natură principială ale celor două teorii. Dar Singer este un utilitarist, prin urmare el nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor. Este neîndoielnic că în articolul Eliberarea animalelor Singer optează pentru un utilitarism hedonist. El asociază fericirea cu absența durerii și susține implicit. ideea maximizării plăcerii ca principal beneficiu. Ulterior, în Practical Ethic, Singer 208 va discuta în capitolul 5 cazul ființelor cu conștiință și va susține de pe poziții individualiste un utilitarism preferențial
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]