44,772 matches
-
îmbunătățirea fluxului. Aplicând metoda SMED, am redus timpul de schimbare a unei scule cu 45%. Tot prin șantiere 5S orientate spre îmbunătățirea fluxului, am redus dimensiunile stațiilor de lucru, reducând timpul de realizare pe bucată - cu 10% și a spațiului utilizat - cu 15%, creând noi standarde pentru stațiile de lucru, acestea fiind deja implementate și în celelalte fabrici. Și exemplele ar putea continua. Mergem pe principiul pașilor mărunți și suntem conștienți că marile schimbări sunt de cele mai multe ori consecințe ale unor
Virgil-Traian Roman, director general Hirschmann Automotive România, dezvăluie cum reușește o firmă din industria auto să progreseze în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/22196_a_23521]
-
simte că se poticnește e denivelat de roci prețioase. Liricul întrezărit în poemele-imn se dezvelește straniu-folcloric în poemele-baladă. Ritmul seamănă aici cîteodată cu acela din Nunta Zamfirei, dar Nunta Zamfirei ca poezie a traducătorului lui Dante și nu a poetului utilizat poate abuziv și grăbit la serbările școlare. Baladă fără sfîrșit (2) este ultimul poem din volum, închizînd cercul care începe cu Baladă fără sfîrșit (1), din care sînt reluate într-o tonalitate ușor coborîtă cuvinte, sintagme, într-o stranie horă
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
romanul istoric parodic O sută de ani de zile la porțile Orientului, care, publicat în foileton, are ecou în rândurile publicului cultivat.) între 1978-1988, Ioan Groșan este profesor de limba și literatura română la o școală generală din București (experiență utilizată, fără îndoială, în descrierea atmosferei din prima parte a nuvelei Marea amărăciune), iar după 1989 face parte din conducerea a diverse publicații - Contrapunct, Cațavencu, Cuvântul de ambe sexe - și publică un SF parodic, Planeta mediocrilor, 1990. în ultimii ani semnează
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
și a modului în care sînt predate. Prescurtarea, ca modalitate de manifestare a "principiului economiei" lingvistice, afectează, în exprimarea elevilor și studenților, de preferință, termenii corelați cu diverse aspecte ale procesului de învățămînt: mate, lit. univ., bac, prof(ă) etc., utilizate sistematic de elevi, sînt adesea preluate de persoanele cu care comunică zilnic, de părinți în primul rînd, dar și, mai în glumă, mai în serios, și de cadrele didactice. O formă de abreviere a exprimării o reprezintă și folosirea, generalizatoare
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
română) în diversele ei ipostaze - ortografie, ortoepie, gramatică, lexic etc. Explicația acestui uz o oferă introducerea - de-a lungul multor ani de studiu - paralelă și îngemănată a cunoștințelor aparținînd acestor domenii. O extindere semantică generalizator nediscriminatorie cunoaște și termenul gramatică utilizat generic (în opoziție cu literatură) pentru variatele categorii de cunoștințe lingvistice impuse de programele școlare. Concursurile de admitere ale multor facultăți cuprind și o probă de gramatică (limbă română), ale cărei subiecte presupun, conform programei, și cunoștințe (de lexic, de
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
coroborează pentru a încropi concluzia autoarei. E ca și cum pentru a alcătui un anume portret, ea ar prelua nasul epistolierului și urechea diaristului, distrugând astfel tocmai "masca unui Janus bifrons" pe care o descoperise. Portretul e deci unul forțat, iar textul - utilizat, nu interpretat. Acest fapt e însă unul dintre efectele unei perspective constant fluctuante; jurnalul, ca incizie în intimitate, "pune o capcană" în care pare să fi căzut și autoarea acestei monografii: diaristul poate fi văzut ca persoană - și atunci se
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
potrivit este cel al termenilor de desemnare a călugărilor: aici s-ar putea stabili disocieri între formele folosite în interiorul comunităților și formele mai obiective și exterioare; între cele specifice unei confesiuni (mai ales arhaismele ortodoxe) și cele generale; între termenii utilizați doar pentru desemnare și cei care sînt în același timp și termeni de adresare; între formele specializate după diferențele de vîrstă, perspectivă, registru stilistic etc. În Dicționarul de sinonime (Mircea Seche, Luiza Seche, DSR 1982), pentru cuvîntul călugăr se indică
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
al cărnii sau/ este al memoriei dumneavoastră?" (Oraș înclinat). Poemele devin astfel expoziții ale senzorilor care tind, candid-orgolios, a se compune în imagini (imaginile reprezentînd un soi de mitologie a vieții trupești, cutezător ascendentă spre propria-i izbăvire estetă). Materia utilizată e suculentă aidoma unui fruct copt, scurgîndu-se, precum un lichid, printre degetele celui ce încearcă a o strînge în pumni: "din sînii desenați cu stîngăcie pe varul/ adăposturilor curge lapte îndoit cu nisip" (Sînt un popor neguvernabil). Sau: "Dar nu
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
anii dictaturii comuniste rămînea într-un plan secundar. Și totuși, discuția ar fi putut continua, pe aceeași temă... Chiar astăzi, în cursul atîtor ani după 1989, procesul continuă: neacceptarea (sau ținerea la distanță) a celor care ar fi putut fi "utilizați" cu mult folos în viața României actuale (culturale, politice, poate și economice) se observă încă. Am mai scris despre aceste probleme. Au vorbit despre ele, și au scris, și alții. Atunci cînd, în Constituția 1991, art. 16, alin. 3 - se
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
Internet"; Există cîteva instrumente de bază pe care le putem folosi în Internet"; Tot mai multe companii își deschid "vitrine" în Internet" ș.a.m.d.; pentru pe: "Vrei să-ți prezinți ofertele pe Internet?"; Prima afacere pe Internet"; "cele mai utilizate browsere (...) disponibile pe Internet" etc. O concurență similară se înregistrează și în alte limbi, dar raportul poate fi diferit. O investigație la fel de rapidă și cu același instrument de căutare oferă cifre comparabile, chiar dacă pe corpusuri de dimensiuni diferite; în franceză
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
său este enorm: și datorită lui limba latină a devenit una din limbile filozofice prin excelență. Dar, el n-a înțeles că un vocabular filozofic apare numai atunci când există și gândire filozofică originală. El recunoscuse că "pentru idei noi trebuie utilizate cuvinte noi", dar n-a formulat nici un gând propriu. Filozofia rămâne încă într-un stadiu foarte incipient la Roma. Cât a mai trudit bietul Cicero pentru a-i înfrânge sau măcar egala pe greci în acest domeniu. Cât de frustrat
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
antimistic. Declarîndu-și "rușinea de a fi sfînt", poetul nu suprimă transcendența, ci o întoarce pe dos, o transmută în silă, chin, afurisenie, nu fără o iactanță a decăderii, respecînd, precum o imagine oglindită în raport cu cea reală, simetria mîntuirii. Firește, limbajul utilizat e în bună descendență romantică, dar și în duhul aluviunilor expresioniste, bizuit pe acel sistem de aluzii consacrate, pe care E. R. Curtius l-a numit "alegoreza biblică". Viziunea catabolică poate fi astfel subsumată Apocalipsei, menținîndu-se în cuprinsul ei un
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
și al imaginilor, "a rămas la ușă". Mariana Bojan - Arta înfocării, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, 130 p., f.p. Ca orice dicționar de acest gen, și acesta se vrea o plasă, care să prindă și să fixeze, principalele vocabule, utilizate "cu valori semantice poetice", ale limbii poetice românești de la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș. "Ne mărturisim speranța, afirmă autorul, că Dicționarul limbii poetice românești nu este o "necropolă" a limbii, ci /.../ o imagine-tezaur a ființei limbajului nostru poetic". Intrăm pe
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
prin scris, dogmele oficiale. Apoi s-au revăzut chiar de mai multe ori. Au inventat pseudonime pentru unii scriitori din țară și pentru unii politruci (Eugen Florescu a căpătat numele de Smerdeakov). Lista n-a servit la nimic, nefiind niciodată utilizată. Au stabilit și o parolă pentru persoanele în care soții Ierunca trebuie să aibă încredere. Dar soții Ierunca au uitat-o, așa întîmplîndu-se de fiecare dată cînd o persoană spunea că Manolescu avea nevoie de o ediție Baudelaire, i-o
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
echivalentului rusesc; numeroase sînt și listele ilustrînd aceeași regulă ortografică (cf. cheltui, mâine...), ortoepică (deficient, infiltra, piesă...), același tip flexionar (părea, cafenea, poliță...) etc. (Merită să fie relevată grija autorului de a impune atenției cititorului prin tipul de caractere tipografice utilizate, poziția față de normă a diverșilor termeni.) Prin gruparea pe tipuri a dificultăților autorul urmărește ameliorarea într-un mod mai cuprinzător a cunoștințelor de limbă literară: listele propuse au fost gîndite ca modalitate de introducere și fixare, prin repetare și exercițiu
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
încît n-am putut publica scrisoarea cu pricina). Sau cum mi-a fost refuzată viza, timp de aproape șase luni, chiar în 1989, la vol. I din Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu pentru că era citat, fiindu-i utilizată o tipologie a romantismului, dl Virgil Nemoianu, autoexilat în S.U.A. (Și, atunci, autoexilații nu puteau fi citați.) Finalmente, autorul cita un autor citat și de dl Virgil Nemoianu și cartea a căpătat viză. Dar aceste exemple erau cazuri limită în
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
noi, adesea figurate: așa sînt cele care desemnează acțiunea de a produce o rană, o pierdere, o pagubă (a da buzunar, a da cep, a da gaură, a da țeapă etc.), sau cele care indică metonimic un act prin instrumentul utilizat: a da cu mangla, a da cu vastul = "a fura" (prin extindere glumeață și a da cu porcu' = "a sforăi"); alte construcții se recunosc în a da din buze, a-și da cu stîngul în dreptul, a-și da cu firma
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
la viață privată și a respectului datorat persoanei decedate, unii jurnaliști au încălcat brutal normele etice în ceea ce privește relatarea jurnalistică în cazuri de sinucidere. Considerăm ca deosebit de periculoasă și iresponsabilă detalierea procedeului presupusei sinucideri, mergând până la prezentarea publică a substanței chimice utilizate și a produsului comercial care o conține”, se arată în comunicat. Organizațiile de media invocă articolul 12 din Codul deontologic unic al jurnalistului: „Jurnalistul va evita descrierea detaliată de tehnici și metode infracționale, tehnici suicidale, vicii și nu va utiliza
Organizaţii de media condamnă jurnalismul agresiv în cazul morţii Mădălinei Manole () [Corola-journal/Journalistic/28002_a_29327]
-
baza următoarelor acte: copie de pe certificatul de înmatriculare la Registrul comerțului sau după autorizația eliberată taximetristului independent; copie de pe licența de transport, respectiv licența taxi eliberată sau vizată de Autoritatea Rutieră Română; copiile licențelor de execuție pe vehicul ale taxiurilor utilizate, eliberate de A.R.R.; dovada că fiecare taximetrist este angajat al operatorului de transport sau că taximestristul independent este proprietarul taxiului, precum și că aceștia dețin certificatul de atestare a pregătirii profesionale eliberat de A.R.R. Aceste norme vor intra în
Agenda2003-6-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280659_a_281988]
-
pulovere, bluze, cămăși, tricouri, pantaloni, fuste, rochii, jachete, scurte, veste, diverse accesorii: mănuși, căciuli, fulare, pălării, umbrele, curele, dar și încălțăminte. Culorile preponderente ale acestei colecții sunt roșu, negru, bleu, roz, gri, bej, alb, grena, olive și bleumarin, iar materialele utilizate sunt: lână, stofă, bumbac, jeans și catifea raiată. Magazinul vă stă la dispoziție în zilele de luni până vineri între orele 10-20 și sâmbăta de la 10 la 16. CAMELIA BLADA Inaugurare de sediu l „Shoes Group 2000“ S.C. „Shoes Group
Agenda2003-6-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280670_a_281999]
-
sumelor încasate. Mai degrabă cei care fac prospectarea pieței sunt interesați să vadă ce se vinde mai bine. Dar în ce privește suplimentele nutritive, deși cred că normal ar fi să se vândă prin farmacii, constat că suntem doar una dintre căile utilizate, în rând cu drogheriile, cu distribuitorii direcți și, mai nou, cu magazinele alimentare. Deși ce indicație poate da casierița de la alimentară, dacă e nevoie de un sfat”? Legislație nouă Domeniul extraordinar de vast al suplimentelor a intrat, în cele din
Agenda2003-8-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280729_a_282058]
-
și profesorilor creatori de mijloace de învățământ inovatoare. Pot participa echipe formate din maximum trei elevi, indiferent de anul de studiu (clasele IX-XII), un profesor de specialitate (matematică, fizică, chimie, informatică, biologie, geografie) și un îndrumător pentru tehnica de programare utilizată. Fiecare echipă poate posta în perioada 15 februarie - 1 iunie 2003 pe http: //portal. edu. ro aplicația realizată. În prima etapă este acceptată o versiune demonstrativă a lucrării sau una nefinalizată, dacă ideile sunt ingenioase și lucrative. Aplicația trebuie însoțită
Agenda2003-9-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280741_a_282070]
-
în acțiuni și modalitatea de realizare (în natură sau în numerar); d) informații referitoare la destinația dividendelor plătite și a profiturilor redistribuite; e) informații legate de primirea de alocații sau subvenții nerambursabile și condițiile în care au fost primite și utilizate; f) informații legate de contractarea unor împrumuturi, cu precizarea condițiilor de acordare, a ratei dobânzii și a garanțiilor; g) informații legate de garanțiile acordate de autoritățile publice pentru împrumuturi; h) informații legate de apartenența la un grup de întreprinderi; i
Agenda2003-9-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280745_a_282074]
-
milioane de lei. Conform legislației, 65% din total revine drumurilor naționale, iar diferența de 35%, drumurilor de interes local/județean. În contul C.J.T. s-au virat 37 230 milioane de lei (circa 41% din Fondul special al drumurilor publice), sumă utilizată și decontată integral pentru drumuri. Suplimentar, C.J.T. a mai primit 18 034 milioane de lei pentru lucrări de întreținere, reparații și pregătiri de iarnă a drumurilor din administrarea consiliilor județean și locale. În concluzie, în anul 2002, la nivelul județului
Agenda2003-12-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280814_a_282143]