154 matches
-
termen pe care l-a împrumutat de la Wilhelm Marr, Drumont îl numea „ură cea frumoasă” (la belle haine). Cartea "Franța evreiască" sintetiză, cu un an înaintea germanului Theodor Fritsch („Antisemiten-Katechismus" 1887) aproape toate temele iudeofobe: rasiste, socialist-anarhiste (din tradiția unor utopiști că Charles Fourier și a unor anarhiști anticapitaliști că Proudhon), religioase, ceva mai puțin cele de tip „științific”. Cartea lui Drumont continuă ideile exprimate de Henri Roger Gougenot des Mousseaux în scrierea să „"Evreul, iudaism și iudaizarea popoarelor creștine"" (1869
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
în Franța și să-i fie permisă continuarea publicării operelor sale sub propriul nume. Acțiunea cărții are loc în America unde doctorul Sarrasin, moștenind jumătate din averea Begumei, o prințesă indiană, pune bazele unui oraș numit France-Ville. Doctorul Sarrasin, un utopist (în spatele căruia poate fi recunoscut însuși Verne) dorește să-i adăpostească în noul oraș pe cei nedreptățiți din Europa. Creată folosind cele mai avansate metode științifice, societatea din France-Ville este ideală, bazată pe adevărata democrație. Dar o umbră planează asupra
Cele 500 de milioane ale Begumei () [Corola-website/Science/320954_a_322283]
-
așezăminte publice, iar peripețiile călătoriei cu poșta sunt povestite plăcut, pe un ton de glumă) Datorită scrierii operei "Un vis curioz" (viziune onirică a societății românești imaginată ca fiind proiectată într-o dimensiune temporală viitoare), Melidon a fost încadrat printre utopiști și în același timp a fost socotit primul reprezentant al science-fictionului românesc (proto-SF), Activitatea de traducător s-a concretizat fie din limba franceză prin preluarea unor articole din presa vremii, ori traducerea "Întâlnirea d. A. de Lamartine cu sultanul Abdul Megid
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
mi s-a părut un personaj de roman: înalt și subțire, "cu capul în nori", extrem de tăcut, cu rîs potolit (hohote rare, distincte, în tonuri joase, sosind mereu cu o anume întîrziere) și avînd o melancolie de om meditativ, de utopist. Ulterior imaginea aceasta s-a modificat: am descoperit că sub aparenta sa detașare se ascunde un ins atent la detalii, gata să se implice în marile bătălii ale prezentului. Nu-i lipsește nici umorul. De la Berlin, a trimis ziarului său
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]