1,602 matches
-
respnsabilitatea invididuală sau de grup, a nostră când judecăm o victimă, a celor care pot mișca pârghiile pentru a ajuta și a martorilor care rămân tăcuți zeci de ani. Scriitorul Vasile Ernu menționa într-unul dintre articolele sale că externalizarea vinei și a responsabilității este un sport național. Cred cu tărie că lupta împotriva violenței este responsabiltatea noastră a tuturor, indiferent de rolul nostru în societate. Și acestă luptă trebuie să pornescă cu EU”. Toate materialele publicate la primele două ediții
Raluca Ion, Diana Marcu și Luca Florian, de la Republica, printre câștigătorii Burselor Superscrieri by https://republica.ro/raluca-ion-diana-marcu-si-luca-florian-de-la-republica-printre-castigatorii-burselor-superscrier-avon [Corola-blog/BlogPost/338643_a_339972]
-
pământeană, supusă asemenea nouă tuturor legilor atât de naturale și universale ce guvernează peste lume, dar, cu toate acestea, lăsându-ne în lacrimi! Pleacă azi la ceruri tributul unui neam: regina sa. Ni-l trimitem spre răscumpărarea istoriei de sub umbra vinei unui amar de timp. Lumina lină a veșnicei păci îl va lua în fașele razelor sale! O rugă urcă azi din partea noastră la ceruri, prin Regină; neîncetată iubire rămâne aici, în inimile noastre! Amintirea Majestății Sale Reginei Ana a României
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470119106.html [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
un sânge de roman, Și ca-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, “Viața-n libertate ori moarte !” strigă toți. Preoți cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertatea și scopul ei preasfânt, Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât sa fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ
ÎNSEMNELE STATULUI ROMÂN CONTEMPORAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1796 din 01 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_roca_1448966946.html [Corola-blog/BlogPost/340068_a_341397]
-
nordul Moldovei, numit ulterior Bucovina. Până la acesta dată istoria ei nu se deosebea de cea a țării Moldovei. Tatiana se afla acum în locul apropiat de unde își trăgea rădăcinile după mamă.” Aici, aceasta îl întâlnește pe Luchian, al doilea soț, în vinele căruia curgea sânge albastru. El este tatăl Oresiei. Luchian se îndrăgostește de Tatiana, pe care scriitoarea o descrie ca având perfecțiunea statuilor din Elada antică. “Mama era frumoasă chiar în clipele ei de răzvrătire. Avea o ușurință și o noblețe
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_amintiri_cu_parfum_de_altadata_intr_un_poem_in_proza_semnat_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
dansează, Deasupra sau în adânc, pe dedesubt. Așa cum plouă în inima mea, Așa plânge și câinele-Dumnezeu, Maldoror umbla pe șapte cărări, Ca pe cele șapte coline ale Romei, Circulate de cocote, Smârcuri pustii în inima lui Maldoror, Otravă grea, în vinele sale, sângele este verde, El nu are oase, doar crengi îngălbenite, Tulpini de brândușe, sfielnic pătrunde În Istoria Universală, alături De Don Quijote Coțcariul, Am văzut de curând un pui de corb rănit, Nu zbura, croncănea fără ură, adânc umilit, Poate-mpăcat cu
MALDOROR de BORIS MEHR în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Maldoror_boris_mehr_1342665970.html [Corola-blog/BlogPost/355958_a_357287]
-
piept. Să iubească neamul, limba-n cânt de strună Țării scumpă-n scoarțe pavăză să-i dea, Separând virtutea față de minciună Vor zâmbi frumosul chiar de-i vreme rea. Dragostea de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1485979052.html [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
fi trecut pe lângă el și nu ar fi făcut nimic. E mult mai simplu să comentezi, să îți dai cu părerea, decât să te implici. Fotograful de care spuneam a văzut copilul de culoare ghemuit și s-a așezat pe vine, iar până să își potrivească el camera a apărut și vulturul, așa că a tras cadrul în care apar și copilul, și vulturul. După ce a făcut fotografa, copilul s-a ridicat și s-a dus la părinți, condorul a zburat și
sclipici”, fotograful Octav Drăgan a surprins o imagine tulburătoare: „Copilul îl iubește mult, înseamnă că omul este un tată bun...” by https://republica.ro/intr-un-zbucuresti-sclipici-fotograful-octav-dragan-a-surprins-o-imagine-tulburatoare-zcopilul-il-iubeste [Corola-blog/BlogPost/338910_a_340239]
-
o flacără năucitoare Un singur drum încalecă destinul nostru simplu Și ne-mpreună cu sentimentul viu, cu buza noastră-n floare Îmbrățișându-ne, în orele furate, pe al ubirii templu Și de rămân al tău secret mâncat de molii-nfometate A vinei răfuială n-o port în lume cu rușine Chiar dacă-n văzul lumii sunt ruina fostei iubiri-cetate Onoare-mi vei aduce de numele-mi pronunți cu litere aldine De nu, mie nu-mi pasă că-s taina ta nespusă Cât sunt
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
de-n noi doi lovește c-o flacără năucitoareUn singur drum încalecă destinul nostru simpluși ne-mpreună cu sentimentul viu, cu buza noastră-n floareîmbrățișându-ne, în orele furate, pe al ubirii templuși de rămân al tău secret mâncat de molii-nfometateA vinei răfuială n-o port în lume cu rușineChiar dacă-n văzul lumii sunt ruina fostei iubiri-cetateOnoare-mi vei aduce de numele-mi pronunți cu litere aldineDe nu, mie nu-mi pasă că-s taina ta nespusăCât sunt a ta iubire, doar
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
Colorado” și „Phoenix Magazine”. ...iubitor de literatură și oameni, cu un caracter frumos, cu dragoste de meserie, acea emulație scriitoricească, chemare, talent, spirit de observație și de dreptate, dragoste pentru tot ce este în jurul său... Prin trupul său curge acea « vână » de jurnalist și aceasta se simte în nenumăratele interviuri, dialoguri, în care știe să uzeze de calitățile respective, scoțând în evidență oameni deosebiți, de multe ori vârfuri ale societății care merită să fie mai bine cunoscute. (Vavila Popovici - scriitor, Raleigh
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_o_rana_deschisa_ce_aminteste_de_radacina_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
nordul Moldovei, numit ulterior Bucovina. Până la acesta dată istoria ei nu se deosebea de cea a țării Moldovei. Tatiana se afla acum în locul apropiat de unde își trăgea rădăcinile după mamă.” Aici, aceasta îl întâlnește pe Luchian, al doilea soț, în vinele căruia curgea sânge albastru. El este tatăl Oresiei. Luchian se îndrăgostește de Tatiana, pe care scriitoarea o descrie ca având perfecțiunea statuilor din Elada antică. “Mama era frumoasă chiar în clipele ei de răzvrătire. Avea o ușurință și o noblețe
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
valiza lână ușă, a scos cureaua armei de pe umăr. A rezimat pușca de colțul tinzii, după ce a verificat dacă are piedica pusă, fiindcă era încărcată. Când să bată în ușă, a auzit o voce de bărbat, că i-a-nghețat sângele în vine: „Om la mine-n casă!?...” - Lenuța, ia scoală-te. - De ce!... Deabia te culcași. Mă Costică, tu visași ceva... de mă scoli în miezul nopții? - Lenuță dragă, nu vreau să m-apuce ziua. Ia aprinde tu lampa. Cât o fi ceasul
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_ultima_spovedan_marin_voican_ghioroiu_1376630680.html [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
Ce-adună-n el speranța vieții Când roua cade peste flori În faptul dimineții... Mi-e inima liră vrăjită Ce peste veacuri dă ecou Prin plâns și râs, trecute neamuri Trezesc în mine cântec nou. Și tot ce mi se-nvolbură prin vine, Durere, ură, nădejde ori iubire, E din strămoși venit un glas prin mine, Ce către cei prezenți... credință și demnitate cere. Decât pe cerul sorții Rătăcitor neîmplinit prin stele, Luceafăr e mai bine...să pieri Ofrandă luminii care vine. Ridică
TREZEŞTE-TE, ROMÂNE! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Trezeste_te_romane_floarea_carbune_1390563517.html [Corola-blog/BlogPost/347356_a_348685]
-
mâncare bună dându-mi iepurașul, dar dacă mințea, atunci avusese ce merită de la Cartuș. În ziua aceea și multe altele după incidental cu Cartuș, eram preocupată să aflu adevărul. Nu știam dacă era un secret. Într-o seară, așezată pe vine, pe marginea trotuarului, le-am povestit totul prietenelor mele. -Trebuie să descoperim adevărul! le-am spus. -Cum? m-a întrebat Nuța, care niciodată nu știa sa dea un răspuns; toate conversațiile ei erau bazate pe întrebări. -Mergem la el când
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
sănătatea și boala.” Sufletul omenesc îmbolnăvit de păcat prezintă o problemă duhovnicească a cărei rezolvare se găsește dincolo de puterile umane, în voința și atotputernicia dumnezeiască. De aceea, boala sufletească ce a provenit din păcat și din simțul responsabilității și a vinei, numai Însuși Dumnezeu o îndreaptă, o vindecă. Astfel, în cazul de față se descoperă realmente marea misiune a păstorului creștin, ce reprezintă autoritatea dumnezeiască supremă, care este imposibil să fie înlocuită de orice altă autoritate în lume. Mijlocul terapeutic de
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Parintele_duhovnicesc_ini_stelian_gombos_1392366039.html [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
pentru planul propus. Se formă un fel de vârtej din oameni, abia acum văzu că mai sunt și alții nu numai țigani, care îl plasă în frunte și începu să strige tot felul de chestii de-ți îngheța sângele în vine: Libertate, democrație, căldură, jos dictatura, mâncareee! Deși foarte confuz Celu, pe numele lui de alint, reacționă inconștient strigând și el: Ăăăă, ahoooo-ahooo, hăăiiii, hăhăhăiii, mirându-se cumva că a venit vremea plugușorului și că acesta și-a schimbat destul de radical
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407255724.html [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
identitate care nu numai că este atât de bogată pentru că este vorba de Ortodoxie. Nemții, occidentalii în general, catolici și evanghelici când se apropie de valorile Ortodoxiei realizează bogăția extraordinară și faptul că acesta este creștinismul autentic, creștinismul care are vână mistică, spirituală, duhovnicească, cum nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului modern. Nu o spunea Malraux acum aproape o sută și mai bine de ani că viitorul creștin va fi mistic sau nu va fi deloc? Ori
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_.html [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
frumusețea rugăciunii, prin care primești puteri noi, curaj, te pierzi în lumea aceasta; și deci dacă noi avem această identitate, atât de bogată râvnită de alții trebuie să ne bucurăm de ea. Occidentalii își dau seama că au pierdut această vână spirituală, de aceea mulți dintre ei caută adevărul în religiile orientale care îi ajută să se interiorizeze, ori noi avem aici Ortodoxia noastră. Este datoria ortodocșilor să ne ducem în lume să transmitem lumii bogăția noastră cum încercăm să facem
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_.html [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
civile românești și europene. Caută, pe ultima sută de metri, să tulbure mersul lucrurilor cu tot felul de legi aberante și autoprotectoare. Ar vrea ca și numărul câinilor-lup din DNA&Co. să fie redus cât mai mult pentru a putea vâna în liniște pe toate proprietățile. De stat sau private. Clamate ca fiind garantate de biata Constituție! Atenție! Corciturile din teritoriu sunt mult mai periculoase. Acolo trădările se țin lanț, încât o realitate consemnată seara, dimineața este caducă! Aplicarea criteriile de
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1450660300.html [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
carieră, merită să cauți aceste calități în sufletul tău și să le scoți la suprafață, să le cizelezi, pentru binele oamenilor, al societății în care trăim. Toate aceste calități le-am descoperit la Octavian Curpaș. Prin trupul său curge acea � vână � de jurnalist și aceasta se simte în nenumăratele interviuri, dialoguri, în care știe să uzeze de calitățile respective, scoțând în evidență oameni deosebiți, de multe ori vârfuri ale societății care merită să fie mai bine cunoscute. În activitatea de critică
JURNALISTUL OCTAVIAN CURPAŞ (PHOENIX, ARIZONA) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalistul_octavian_curpas_phoenix_arizona_.html [Corola-blog/BlogPost/342497_a_343826]
-
nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului NICIO TEAMĂ NU MAI AM Ne-am născut sub semnul morții dintr-o farsă de destine Și cu viața efemeră am făcut un legământ Fiecare zi ne doare, picurând tăcere-n vine, Echipați să existăm pe un altfel de pământ. M-ai găsit când Timp, din mine, Poezia sfâșia Te-am găsit când împăcat, așteptai apocalipsa Toate cele Nouă ceruri vor spre tine-a mă 'nălța Dar mai am puterea, oare, Nemuririi
NICIO TEAMĂ NU MAI AM de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1492708067.html [Corola-blog/BlogPost/375784_a_377113]
-
Doamne!... ce vorbă e asta? Dacă-ncăpuși pe mâna mea, și cu ajutorul lui Dumnezeu, pupa-i-aș tălpile, o să te lecuiești, dar eu zic să intrăm în casă, conașule, că nu-i frumos ca să te vadă lumea cu pantalonii în vine și, fără a schița vreun surâs, bătrânica urcă treptele scării de la tindă, în timp ce Didina dechidea ușa de la ogeac să intre cu boier Pandelică. Grăbește, boierule, că nu-i timp de pierdut!... îl luă din scurt Bușica. Pandelică se trezi din
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
albe și continuă, cu vădit tristețe: - Bă, moartea-i cât capra pe noi, fiindcă nenorociții ăștia de oameni, ființele astea vulgare și josnice, acești troglodiți cărora noi le-am furnizat cultură, basme, legende, subiecte de filme idioate și adrenalină în vinele lor vlăguite, în mare nesimțirea lor, se îndoapă cu tot felul de porcării de nu mai putem să ne atingem de sângele lor spurcat, fără primejdie de moarte. Mă rog, vorba vine, deoarece noi suntem nemuritori, dar feriți de suferințe
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_bal_al_vampirilor.html [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
se ridică. Corpul comun se destramă pasăre cu pasăre, penele se zburlesc, picioarele ropotesc spre toate zările halei. Scurmă și zburătăcesc talajul, câteva ies în hol pe ușa deschisă. Mă înconjoară, ciocăne în șoșonii de plastic lucitor, mă las pe vine și mă uit la ele și ele se uită la mine. Ovidiu ni se‑alătură: „Sunt frumoase, au penajul alb, curat. Avem planuri mari cu ele - vor produce pui tot anul viitor. Le acordăm toată atenția”. Viața în sectorul de
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
s'au îngropat în fundul pământului, de unde nu mai pot să iasă. Acești oameni sunt mai mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai depărtate vremuri, ei au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]