175 matches
-
supraveghea populația dacică de aci. Este important faptul că romanii și-au ridicat castrele lor în apropierea celor mai însemnate puncte strategice ale dacilor, în special în locurile cu turnuri de pază și sanctuare. Castrul de pământ și lemn, de la Vârtop, măsoară 126 m × 115 m și a fost cercetat prin sondaje de Grigore Tocilescu, Panfil Polonic, Florescu și Bujor, care au scos la iveală cărămizi și țigle romane. Are un val de pământ lat de 14 m și înalt de
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
spre sud. Castrul și-a luat denumirea după pârâul cu același nume ce trece pe lângă el și este distrus în cea mai mare parte de calea ferată Tg-Jiu - Petroșani și de gropile unei cărămidării. Situl arheologic de la Bumbești- Jiu oraș "Vârtop”, din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice 2004 la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127, cu următoarele sub-coduri: GJ-I-m-B-09127.01 Așezare civilă; GJ-I-m-B-09127.02 Castru de pământ; GJ-I-m-B-09127.03 Val de pământ.
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbești Jiu - quot;Vârtopquot; () [Corola-website/Science/319481_a_320810]
-
septembrie-03 octombrie 2014; 2. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor, care a avut loc la Baia Mare (Dănești), în perioada 03-07 noiembrie 2014. 3. Procesul verbal al întâlnirii Subcomisiei de calitate a apei, care a avut loc la Vârtop, în perioada 10-14 noiembrie 2014; Subcomisia a analizat procesele verbale mai sus amintite și propune Comisiei aprobarea acestora. ● Subcomisia a continuat analiza stadiului revizuirii Regulamentelor existente și finalizarea anexelor Regulamentelor aflate în lucru și a constatat următoarele: ● Referitor la "Regulamentul
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
întâlnire a Subcomisiei de coordonare și dezvoltare a colaborării va avea loc pe teritoriul Ungariei, în semestrul II al anului 2015. I.2. Activitatea Subcomisiei de calitate a apei I.2.a. Comisia constată: ● Subcomisia a avut o întâlnire la Vârtop, în perioada 10-14 noiembrie 2014. ● Sarcinile prevăzute în "Regulamentul privind urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară"au fost îndeplinite. Conform prevederilor "Regulamentului pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară" în
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
CPE2, în secțiunea amonte de posibilul obiect de artă de tranzitare a apei, în comun, de către Subcomisia de calitatea apei și Subcomisia de gospodărirea apelor și hidrometeorologie. I.2.b. Comisia hotărăște: Se aprobă procesul-verbal al întâlnirii Subcomisiei, semnat la Vârtop, la 14 noiembrie 2014. ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul pentru urmărirea calității apelor pe râurile care formează sau traversează frontiera româno-ungară". ● Să se examineze îndeplinirea sarcinilor cuprinse în "Regulamentul privind procedura de urmat în vederea prevenirii, combaterii, limitării
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
lansat proiectul „Beiuș - Oraș Geotermal” și formulată o platformă de dezvoltare prin turismul de agrement balnear local. Beiușul este principalul punct de plecare dinspre vest pentru zonele turistice ale Munților Apuseni (Platoul Carstic Padiș, Peștera Urșilor - Chișcău, Stâna de Vale, Vârtop - Arieșeni). Ziua municipiului este sărbătorită pe data de 19 aprilie, Ziua eliberării orașului de către trupele Armatei Române în 1919. Pădurea Delani, valea Crișului Negru și Valea Nimăieștilor, ștrandul termal Casa de Cultură Municipală, Biblioteca „Constantin Pavel”, Corul orășenesc Lyra (fondat
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
vorbirea populară, perfectul simplu fiind un timp al verbului specific doar limbilor de origine latină. În secolele IV-XII sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a diveselor popoare migratoare. Vestigii slave au fost descoperite la Ostrovu Mare, Plenița, Vârtop, Coșovenii de Jos, Nedeia, Orlea, Sucidava, dar și la Râureni în nord-est. Aceștia au emigrat la sud de Dunăre sau au fost asimilați de populația romanică majoritară, dar au lăsat numeroase toponimii de origine slavonă: râul "Bistrița" (în nord-estul Olteniei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
mai mult longitudinal, între 23o40’-24o2’ longitudine estică și 40o3’-46o10’ latitudine nordică. Cumpăna de ape care formează limita bazinului, are aspect sinuos datorită eroziunii regresive a afluenților săi. În partea dreaptă urmărește vârfurile dealurilor Coasta Zăpodiei (393 m), D. Vârtopului (465 m), D. Verigerului (482 m), D. Comenzii (495) și Măg. Plarii (522 m), iar în cea stângă pe cele ale D. Scaun (398 m), Măg. Straja (548 m), D. Ghirbomului (474 m), D. Mare (492 m), D. Gruiului (520
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
umane care au stimulat instalarea și dezvoltarea torenților din bazinul Secașului Mic, menționăm: lucrările agricole executate pe linia de cea mai mare pantă (desfundări, arături etc.), defrișările, desțelenirile, pășunatul excesiv (mai ales pe versanții dealurilor din dreapta Secașului Mic - Coasta Zăpodiei, Vârtopului, Verigerului și Comenzii), trasările necorespunzătoare ale drumurilor etc. Alunecările de teren sunt procese cu rol deosebit în modelarea versanților și care, prin ponderea lor, ocupă locul întâi în cadrul deplasărilor de teren din bazinul Secașului Mic. După adâncimea stratului afectat, alunecările
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
sub mai multe denumiri "Peștera Minunată" sau "Ghețarul de la Casa de Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
mai multe denumiri "Peștera Minunată" sau "Ghețarul de la Casa de Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui, spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m față de fundul văii. Intrarea în peșteră este cunoscută de localnici de sute de ani, dar nu a fost menționată în lucrări
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
țară datorită conservării podoabelor. Cercetările știintifice din 1974 au dus la descoperirea "Sălii Pașilor" de către o echipă condusă de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale "omului de Vârtop", din care una a fost recoltată și studiată la Institutul de Speologie din Cluj. Urma are 22 centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime. Degetul mare era mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
centimetri lungime și 10,6 centimetri lățime. Degetul mare era mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea că putea "apuca" obiecte cu piciorul, ca maimuțele. Specialiștii au mai stabilit că înalțimea "omului de Vârtop" depășea 146 centimetri. După descoperire, în urma cercetărilor realizate de antropologul Cantemir Riscuția, acesta a stabilit ca este vorba de omul de Neanderthal. La Institutul din Cluj au fost realizate, cu ajutorul unui tomograf performant, secțiuni imagistice și s-a constatat că
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
lista monumentelor istorice, . Biserica Sfinții Arhangheli domină, de pe deal, satul risipit în vale și pe coaste și care nu mai are decât șapte locuitori. S-a păstrat, prin tradiție, că înaintașa ei mult mai mică, a fost la locul numit „Vârtoape”. Momentul înălțării lăcașului existent, se consideră că este în miezul secolului al XVII-lea, văleatul stăruind poate în pragul de sus al ușii de vest, îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
plan caracteristic zonei Dâmbovița, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat în cinci fețe. Biserica de lemn din Oncești se aseamănă în formele ei de început cu biserica de lemn din Cândești Vale Vârtop atât în planimetrie cât și în elevație. În elevație se remarcă pereții din bărne fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești. Vechiul naos este luminat de două ferestre înalte și înguste spre apus și două spre miazăzi. În vechiul pronaos
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
câte o fereastră spre sud și nord. Altarul este perforat de trei ferestre mici. Ferestrele sunt tăiate dintr-un lemn așezat vertical între bârne și păstrează urme de grilaj de lemn sculptat decorativ, în felul celor păstrate la biserica din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura alcătuită din nuile trecute printre lețuri, acestea din urmă fiind prinse în căpriorii acoperișului. Structura curbă este tencuită cu var și zugrăvită. Structurile de bolți de acest tip sunt sensibile la intemperii. Starea
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
900 m, cu munți mici și mijlocii, cu aspect de dealuri, cu altitudini cuprinse între 700-800 m până la 1.100-1.200 m. Munții se prezintă sub forma unor platouri (plaiuri) modelate pe șisturi cristaline (Ursici, Târsa) sau platouri calcaroase (Cioclovina, Vârtoapele), cu numeroși martori de eroziune, separați de văile adânci ale Luncanilor și Grădiștei și de ale afluenților acestora. Se disting: a) Platoul Ursici, caracterizat printr-o suprafață aproape netedă, cu marginile crestate de afluenții Streiului și Luncanilor, are altitudinile maxime
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
m) și Târsa (949 m); c) Platoul Ponorici-Cioclovina - alcătuit din calcare - este dominat de dealuri care apar ca martori de eroziune: Dl. Arsului (848 m), Dl. Robului (974 m), Dl. Padeș (1.010 m), Dl. Dreptului (950 m); d) Masivul Vârtoapele - cu carst de tip suspendat autigen, situat la o diferență de 200-300 m altitudine față de văile înconjurătoare - are altitudinea medie de 900- 950 m, fiind mărginit de abrupturi. Spre Depresiunea Hațegului mai apar câțiva martori de eroziune, pe șisturi cristaline
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
și faună specifică Occidentalilor. În interiorul parcului sunt incluse mai multe rezervații naturale de importanță geologică, floristică, faunistică, speologică sau peisagistică, dintre care: Avenul din Hoanca Urzicarului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Izbucul Mătișești, Izbucul Tăuzului, Peștera Coiba Mare, Peștera Ghețarul de la Vârtop și Peștera Scărișoara (pe teritoriul județului Alba); Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapa de la Bârsa, Groapa Ruginoasa, Peștera Cetatea Rădesei, Pietrele Boghii, Pietrele Galbenei, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Valea Sighiștelului, Valea Galbenei, Platoul
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
doilea război mondial. Și în ianuarie 1999 defileul a fost teatru de bătălie între jandarmi și minerii conduși de Miron Cozma. La sud de orașul [[Bumbești-Jiu, pe malul stâng al Jiului, se află [[Castrul roman de la Bumbești-Jiu (2)]]. Situl arheologic "Vârtop”, datează din Epoca romană, este înscris în Lista monumentelor istorice din anul 2010, la nr. crt. 18, cod LMI GJ-I-s-B-09127 dar este total părăsit și nepăzit. Tismana” [[Categorie:Localități în județul Gorj]] [[Categorie:Turismul în județul Gorj]]
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată vestul Transilvaniei pe teritoriul județului Alba. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Alba (aproape de limita de graniță cu județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia Montană (în nordul satului Vârtop), în apropiere de drumul național DN75 care leagă municipiul Turda de orașul Câmpeni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000
Avenul din Hoanca Urzicarului () [Corola-website/Science/325555_a_326884]
-
Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști, Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Pojarul Poliței, Peștera Scărișoara, Peștera Huda lui Papară, Vânătările Ponorului, Izbucul de la Cotețul Dobreștilor, Avenul de sub Colții Grindului, Peștera Gaura cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui Gârtău, Peștera V5, Peștera Poarta lui Ionele, Avenul din Șesuri etc. În 1976 coordonează un colectiv de autori care
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră Vârfurașu, Peșteră Poartă lui Ionele, Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Valea Galbenei, Valea Sighiștelului, Vârful Buteasa și Vârful Biserică Moțului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni, grupa montană ce
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]